Umbra Regelui Pirus la Banca Naţională

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 29 februarie 2016

Umbra Regelui Pirus la Banca Naţională
CĂLIN RECHEA

Ofensiva Băncii Naţionale a României împotriva legii dării în plată a căpătat, zilele trecute, forme care par să indice o îngrijorare aflată la limita panicii.

Pe lângă artileria grea a sprijinului din partea Băncii Centrale Europene sau a Comisiei Europene, care se concentrează asupra riscului sistemic, au apărut declaraţii care ridică spectrul falimentului naţional dacă se adoptă legea în forma sa actuală.

Chiar şi când nu a fost vorba despre darea în plată, ci despre perspectiva unei noi crize majore, Valentin Lazea, economistul şef al BNR, şi-a pierdut cumpătul şi a părăsit o conferinţă organizată de reprezentanţii sectorului industrial.

O oarecare nervozitate, care nu i-a caracterizat deloc discursul public în ultimii 26 de ani, a manifestat însuşi guvernatorul Mugur Isărescu, la conferinţa dedicată aniversării a 25 de la deschiderea pieţei valutare de la noi.

Să fie vorba, oare, de faptul că aprobarea legii dării în plată va conduce la dezvăluirea "vrăjitorului din spatele cortinei" şi va arăta adevărata performanţă a politicii monetare şi de supraveghere din ultimul deceniu? Să fie aceasta miza mai mare, care este "mascată" prin grija arătată depozitelor populaţiei şi stabilităţii sistemului financiar?

În cadrul unei conferinţe recente organizate de Banca Olandei, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că "este mai bine să avem funcţia de supraveghere în cadrul băncii centrale", deşi "există riscul aplicării unei politici monetare prea relaxate, ca urmare a conflictului de obiective". Acest risc s-a materializat în cazul României şi nu doar în perioada de explozie a creditării din a doua jumătate a deceniului trecut.

O altă consecinţă, "subminarea reputaţiei şi/sau a independenţei băncii centrale, dacă deciziile din aria supravegherii şi rezoluţiei bancare sunt percepute drept greşite sau suboptimale", s-a manifestat deosebit de puternic. Tocmai greşelile grave ale BNR în ceea ce priveşte supravegherea şi reglementarea sistemului bancar au condus la creşterea poverii datoriilor, nu doar la nivelul gospodăriilor populaţiei, până la un nivel insuportabil.

Inclusiv proiectul legii dării în plată a apărut drept consecinţă a neglijenţei grave şi a greşelilor din politica monetară şi a celei de supraveghere.

În confruntarea din jurul legii dării în plată, oficialii BNR au subliniat, de nenumărate ori, că băncile acordă credite din depozitele clienţilor. Această afirmaţie implică punctul de vedere conform căruia instituţiile financiare acţionează doar ca intermediari între cei care economisesc şi cei care doresc un credit.

Datele din buletinele lunare ale BNR arată, însă, altceva. De la începutul anului 2005 până la sfârşitul anului 2008, soldul creditului acordat populaţiei a crescut de peste 8 ori, în condiţiile unei creşteri de peste 10 ori a creditului în valută şi de peste 6 ori a celui în lei. În aceeaşi perioadă, depozitele neguvernamentale din sistemul bancar au crescut doar de aproximativ trei ori.

Un alt indicator de la BNR, media raportului dintre credite şi depozite la nivelul sistemului bancar, a atins un maxim de 124,7% în septembrie 2008, pe fondul numeroaselor finanţări externe primite de la băncile mamă, dar s-au înregistrat şi cazuri individuale în care s-a depăşit pragul de 200%.

În aceste condiţii, Banca Naţională ar trebui să explice fenomenul conform teoriei intermedierii financiare, astfel încât să nu se mai creeze confuzii în discursul public.

Banca Angliei a publicat, în primul buletin trimestrial din 2014, un document care arată cum sunt creaţi banii în economia modernă. Acolo se precizează că "băncile nu trebuie să aştepte formarea depozitelor înainte de acordarea creditelor, ci creditarea este procesul prin care sunt create depozitele, iar băncile private creează, în acest fel, bani noi" (n.a. cele două părţi ale documentului de la Banca Angliei se află în arhiva electronică a ziarului BURSA, fiind ataşate articolelor "Înţelegerea naturii banilor este mai presus de înţelegerea produselor financiare", publicate şi în ediţiile tipărite din 28 aprilie 2014 şi 6 mai 2014).

Dincolo de necesitatea fundamentală a apărării depozitelor bancare, în cadrul conferinţei recente de la BNR, guvernatorul Isărescu a adus în discuţie şi subiectul legilor economice.

"Înainte de 1989 nu intrai la ASE dacă nu ştiai că legile economice sunt legi obiective, că acţionează în afara voinţei oamenilor, sunt precum legea gravitaţiei", a declarat conducătorul Băncii Naţionale a României.

Din păcate, caracterul absolut al unei astfel de afirmaţii l-am regăsit doar într-o definiţie din Marea Enciclopedie Sovietică, ediţia din 1979, unde se precizează că "legile economice sunt relaţiile şi interdependenţele necesare, stabile şi cauzale dintre fenomenele economice în cursul producţiei, distribuţiei şi schimbului de mărfuri şi servicii în diferitele stadii de dezvoltare ale societăţii umane".

Alfred Marshall, unul dintre cei mai influenţi economişti din prima jumătate a secolului trecut, a definit "legile economice sau afirmaţiile despre tendinţele economice" drept "acele legi sociale care se aplică ramurilor comportamentului uman unde tăria motivelor pentru acţiune poate fi măsurată prin preţuri băneşti".

Simpla denumire alternativă a legilor economice, "afirmaţii despre tendinţele economice", ar trebui să pună pe gânduri orice economist care se respectă şi reflectă diferenţa majoră între ştiinţa economică şi ştiinţele exacte.

Pe baza acestei definiţii, Marshall a mai scris că "nu există tendinţe economice care acţionează constant şi pot fi măsurate exact la fel cum este gravitaţia, deci, în consecinţă, nu există legi economice care pot fi comparate cu legea gravitaţiei".

În aceste condiţii, ne pot explica oficialii BNR în numele cărei legi economice a fost lansat programul "Prima Casă", dar şi discriminarea hazardului moral în "bun", când se aplică sistemului bancar, şi "rău", atunci când ar trebui să beneficieze consumatorii? De asemenea, cărei legi economice obiective se supune crearea banilor din nimic prin creditare?

Chiar şi în fizică există principiul incertitudinii al lui Heisenberg, cu privire la proprietăţile particulelor subatomice, dar în economie lucrurile sunt mult mai complicate. Aici este vorba despre "particule elementare", agenţii economici, care au voinţă proprie şi se comportă, mai mult sau mai puţin, raţional.

Tocmai din acest motiv, Friedrich August von Hayek a avertizat cu privire la pericolul reprezentat de "pretenţia cunoaşterii" în cadrul discursului său de la primirea Pemiului Nobel pentru economie în 1974, unde nu a spus nimic despre legile economice obiective, dar a amintit legile din fizică.

Poate că, în numele creşterii gradului de educaţie economică şi financiară a populaţiei, Banca Naţională ar trebui să publice pe site-ul său o listă completă a legilor economice obiective, astfel încât parlamentarii să nu încerce, din ignoranţă, abrogarea, printre altele, a legii cererii şi ofertei, a legii utilităţii marginale descrescătoare, a legii lui Say sau a legii avantajului comparativ.

Într-un interviu acordat cotidianului The Telegraph, cu ocazia lansării cărţii sale "Sfârşitul alchimiei: banii, băncile şi viitorul economiei globale", profesorul Mervyn King, fostul guvernator al Băncii Angliei, a declarat că "doar atunci când vom înţelege pe deplin ce nu a mers bine - şi de ce încă lucrurile nu merg bine - vom putea începe să le îndreptăm".

În opinia sa, "bancherii centrali nu au observat simptomele crizei în anii de prosperitate şi au menţinut dobânzile aşa de scăzute încât oamenii au pierdut noţiunea riscului". Asemănător asigurării obligatorii pentru şoferi, profesorul King apreciază că şi băncile trebuie să cumpere astfel de asigurări, prin "amanetarea" unor active suficiente la Banca Angliei, astfel încât depozitele populaţiei să poată fi plătite peste noapte în cazul unei crize.

Felul în care băncile îşi asumă riscuri cu banii clienţilor este numit "o formă de alchimie care trebuie să ia sfârşit" de către Mervyn King, dar nu prin scoaterea sa în afara legii, ci prin stabilirea unor preţuri pentru riscurile asumate.

Arsenalul desfăşurat de BNR împotriva legii dării în plată arată că banca "noastră" centrală încearcă menţinerea unui status-quo la care s-a ajuns prin erorile de politică monetară şi supraveghere din a doua jumătate a deceniului trecut, nicidecum găsirea unei soluţii sustenabile, care să includă plata proporţională pentru greşelile din trecut.

După cum au evoluat "ostilităţile" din Parlament în ultimele săptămâni, se pare că balanţa victoriei se înclină în favoarea sistemului bancar, dar aceasta va fi o victorie pirică pentru BNR, mai ales pe fondul înrăutăţirii semnificative a condiţiilor economice şi financiare de pe pieţele internaţionale.

În "Vieţi paralele ale oamenilor iluştri", istoricul grec Plutarh a scris despre Pirus, regele Epirului, care s-a angajat în mai multe campanii împotriva romanilor între 280 şi 275 î.Hr., iar "victoriile" sale au condus la pierderea războiului. De atunci, în istorie a rămas termenul de "victorie pirică", adică o victorie în urma căreia învingătorul a suferit pagube uriaşe. "Încă o victorie ca asta şi mă întorc în Epir singur", ar fi răspuns Pirus unui apropiat care l-a felicitat pentru succesul dintr-o bătălie contra romanilor, după cum scrie Plutarh.

Umbra Regelui Pirus planează acum ameninţător deasupra Băncii Naţionale şi sistemului bancar şi blochează orice urmă a razelor încrederii, fără de care orice victorie este goală, deoarece pune o povară tot mai mare asupra activităţii viitoare a băncilor.

Dar poate că încrederea nici nu mai contează, iar băncile străine de pe piaţa noastră doresc stoparea dării în plată doar pentru a-şi asigura o retragere cât mai profitabilă către ţările de origine, după "aventura" din Estul Sălbatic.

Opinia Cititorului ( 23 )

  1. Excelent articol!

    Autorul este primul care îndrăznește sa-i dea peste nas lui Mugur Isărescu cu eleganta si fara drept de apel.  

    Incercarea guvernatorului, de a face teoria chibritului cu legile economice, care ar fi obiective, independente de vointa omului, ca legea gravitatiei, a fost o jalnica scufundare in ridicol.

    Dl. Rechea este primul care demonstreaza riguros absurditatea afirmatiilor lui Isarescu. 

    1. Intr-adevar, vedem,pentru prima data ca imparatul este gol!

      Mugurel s-a facut de cacao ca un semidoct incercand sa dea un iz pseudoștiințific afirmațiilor sale.

      Cu ocazia asta, guvernatorul a reusit sa pună sub semnul întrebării toate "zicerile" lui, considerate infailibile de-a lungul a 26 de ani, împreuna cu asa zisa "politica înțeleaptă" a BNR.  

      esti penibil si nu apreciezi corect incompetenta lui rechea

      Amice, esti idiot!

      Amice, esti tampit

    Mugur Isarescu ar trebui sa-si dea demisia !

    Politica BNR de dupa 1989 a fost falimentara ! 

    Banii sau evaporat din conturile externe ! 

    Capitalul romanesc a fost pus pe butuci si vandut ca fier vechi ! 

    Resursele nationale au fost transferate catre straini ca in coloniile din perioada interbelica ! 

    Profiturile bancare au zburat catre bancile mama iar golurile au ramas in Romania ! 

    De ce bancile pot vinde "creditele neprformante" catre entitati laimita camatariei la preturi de 15% din valoare fara impozit iar Imprumutatii nu pot cumpara si nu au drept de preemtiune la aceste creante ? 

    Daca bancile nu ar putea vinde aceste creante decat cu plata a 16% impozit din valoarea lor iar creditorii(populatia) ar avea drept de preemtiune la aceste creante nici nu ar fi nevoie de legea darii in plata ! 

    Asa se mai schimba regulile jocului ? cum le place camatarilor sa spuna . 

    Isarescu este un agent dublu ajuns acolo sus pus de securitate si sustinut de "agenturi" sa acopere jaful din primii ani de dupa Revolutie ! 

    Cand o sa va ganditi si la ROMANI domnule Mugurel Isarescu ? 

    Chiar vreti sa emigram cu totii din Romania ? 

    Mai aveti timp si de alte afaceri ? 

    ... in terenul Parlamentului. De fapt asta e poate cea mai importanta problema a societatii romanesti post-decemdriste: legi proaste.

    Pe cale de consecinta sistemul democratic capitalist aduce la conducerea tarii indivizii coruptibili, slab pregatiti profesional si cu o moralitate cel putin indoielnica. 

    Excelent articol !!! Mult adevar spus atunci cand trebuia spus.

    Influența lui Isaac Newton asupra lui Adam Smith este un fenomen clar evidențiat de mulți cercetători. Două elemente de gândire sunt dincolo de orice dubiu:

     

    1) Metodologia de gândire. 

     

    În cartea Principia: 

    "In this experimental philosophy, propositions are deduced from phenomena and are made general by induction. The impenetrability, mobility, and impetus of bodies, and the laws of motion and the law of gravity have been found by this method" 

     

    Filozofia experimentală a lui Newton se baza pe observarea fenomenelor naturale, extragerea unor caracteristici/propuneri de legi specifice și generalizarea lor prin inducție. Multe legi, printre care și cea a gravitației, au fost descoperite astfel. 

     

    Adam Smith spune în History of Astronomy: 

    "In the manner of Sir Isaac Newton we may lay down certain principles known or proved in the beginning, from whence we count for the several Phenomena, connecting al together by the same Chain. This latter which we may call the Newtonian method is undoubtedly the most Philosophical, and in every science whether of Morals or Natural Philosophy, etc... is vastly more ingenious and for that reason more engaging than the other" 

     

    În maniera lui Sir Isaac Newton, vom evidenția câteva principii cunoscute, din care vom enumera câteva fenomene pe care le vom lega împreună. Aceasta este metoda Newtoniană de gândire care este mult mai ingenioasă și, pentru acest motiv, mai interesantă decât alte metode. 

     

     

    2) Perspectiva lui Adam Smith asupra lumii era una newtoniană, după cum spunea primul în The Theory of Moral Sentiments. 

     

    "Human society, when we contemplate it in a certain abstract and philosophical light, appears like a great, an immense machine, whose regular and harmonious movements produce a thousand agreeable effects." 

     

    Societatea umană, când o contemplăm într-o anume lumină filozofică abstractă (a se vedea sistemul de gândire newtonian de la pct 1), apare ca o imensă mașină, ale cărei mișcări regulate și armonioase produc mii de efecte observabile. 

     

     

    În capitolul 7 al lucrării "The Wealth of Nations", Smith menționează GRAVITAȚIA, ca model conceptual de lucru: 

     

    "The natural price, therefore, is, as it were, the central price, to which the prices of all commodities are continually gravitating. Different accidents may sometimes keep them suspended a good deal above it, and sometimes force them down even somewhat below. But whatever may be the obstacles which hinder them from settling in this center of repose and continuance, they are constantly tending towards it" 

     

    Prețul natural, se comportă ca și cum ar exista un preț central, în jurul căruia prețurile tuturor mărfurilor gravitează în continuu. Diferite accidente se pot întâmpla și pot suspenda aceste prețuri la o distanță considerabilă de acesta, sau le pot suprima și le ține cumva sub acesta. Dar, oricare ar fi aceste obstacole care stau în calea atingerii acestui centru de repaus și atracție, aceste prețuri tind, în mod constant, către acesta. 

     

    Revenind la legile economice ale lui Adam Smith și luând în considerare modelul filozofic pe care acesta l-a aplicat, observând fenomenele naturale și deducând teoremele, afirmația lui Isărescu stă în picioare. Conform lui Adam Smith, legile economice sunt la fel de naturale ca mărul lui Newton ce cade din copac. 

    1. Apreciez estetica replicii.

      Dar, "obiectivitatea cunoasterii" este o expresie care contine o contradictie in termeni. 

      La fel si conceptul de "lege" a naturii, intrucit este formulata in cimpul unei teorii. 

      Viermele acestui demers omenesc face gogoasa, cind extrapolezi metodele cunosterii din stiintele naturii, in stiintele sociale, generind iluminismul, increderea entuziasta in universalitatea matematicii, democratia reprezentativa si paradoxal, nihilismul cu toate consecintele sale ideologice, politice si sociale, care l-au nascut pe Lenin. 

      Prin 1919, el a confundat "legea valorii" cu o lege juridica (cred ca la asta face aluzie Isarescu) si a abrogat-o, ca sa "o repuna in drepturi", un an mai tirziu, confruntat cu haosul pe care l-a creat. 

      Asta, insa, nu cred ca ar trebui sa conduca la incredere orbeasca in "teoria valorii", ci doar sa confirme, ceea ce este observabil in "Caiete albastre", ca Lenin era un student mediocru. 

      Intrucit e omeneasca, recomand rezerva fata de orice teorie, dar prin asta nu neg ca pot schimba canalele la televizor, apasind pe butoanele telecomenzii, ceea ce ma scuteste sa ma mai ridic de pe canapea. 

      Ceea ce vreau sa spun este ca Teorema lui Pitagora nu are nici un sens, in absenta tuturor oamenilor, fie si pentru aceea ca "latura", "unghi" si "triunghi" sint notiuni omenesti. 

      Daca in "legea gravitatiei" dira de subiectivitate este mai greu observabila, la "legea valorii" avem de a face aproape numai cu miscari ale subiectivitatii. 

      Pentru clarificarea acestei obiectii sceptice, considera exemplul sociologiei, o"stiinta" careia ii lipseste instrumentul definitoriu oricarei stiinte - "experimentul" - si care si-a creat singura "obiectul" de studiu - "omul mediu sociologic".

      In realitate, "omul mediu" nu exista, dar a inceput sa fie produs, in societatile cu sociologie dezvoltata, acoperind ca, de fapt, sociologia este doar o stiinta a manipularii. 

      ... privind la marul cel cazut, copii de Newton au crezut, ca ei au cunoscut - in absolut - tot ceea ce azi poate fi stiut ... "masina" este o inventie umana - privind progenitura, ei tot incerca sa isi cunoasca "mana" ... si studiind "miscarea" ei cauta sa conduca tara,... privind la monitoare, din ce in ce mai sclipitoare, mai are omul minte oare? ... iar intr-o zi, cand banii se vor inmulti, atat de mult ca nimeni nu-i mai are, ei "inteleptii" vor privi in zare, vazand printre popoare, o zarva foarte mare ... si ei vor astpta, de "mere" vor cadea, si merele nu cad, caci pomul este fad! ... s-apoi de atata miscare, intre calculatoare, in fabrici nu-s tractoare, ogoarele sunt gole, nimic in buzunare, ce-i oare nou sub soare si gravitatie nu are?! ... 

    Ipocrizie sau altceva ?

    Isarescu a zis de fapt de fortele pietei, ca legi economice. 

    Sa spuna clar d-nul Rechea ca vrea piata libera, cu cerere si oferta, fara interventii. 

    De ce se baga peste banci, si nu lupta daca e asa corect sa lase piata sa se corecteze singuta ? 

    Nu auzi pe unul pe aici care sa zica sa se lase lucrurile sa se auoregleze singure, ca cica e capitalism salbatic.

    de ce e frica nu se va scapa, si se vor vedea atunci legile economice ale pietei. 

    1. Este primul meu articol pe care il cititi in BURSA?

      Nu prea exista ''autoreglare a pietei'' in realitatea noastra mioritica. Fie ai multinationale, care in 90 aveau suficiente resurse si know how ca sa nu le poti depasi in urmatorii 1000 de ani ( vezi guma de mestecat, racoritoare, sampoane etc ), fie ai capitalism de ''cumetrie'' (singurul lucru adevarat b pe care l-a spus vreodata Iliescu-na! ca am ajuns sa-l citez !) adica administratie, achizitii publice, transporturi, utilitati etc. Ceea ce ramane dupa ce scoti aceste categorii din discutie este format din farmacii, bodyguarzi si Mega Image. Cam pe unde zici tu ca s-ar afla autoreglarea aia ca prin realitatea mea n-a ajuns inca; o fi pe la Ciulnita ?

    Blocarea legii darii in plata ar putea însemna căstig de timp necesar ca băncile sa plece cu tot profitul ilegal de pe aceasta piața pe care au exploatat-o.

    Acum se vede cât de găunoasa a fost supravegherea BNR. 

    1. Ai dreptate numai pe jumătate. Nu mă refer la aprecierea articolului (acolo este discutabil). Ci la câștigul de timp.

      După părerea mea, BNR vrea să câștige timp pentru ca ponderea creditelor acordate persoanelor cu venituri foarte mici (< 900 lei) să scadă din totalul soldurilor. Această pondere era de 60% în 2009. Ca urmare a lichidării creditelor, această pondere a scăzut spre 40% în 2015. Dar tot este mult. Recenta mărire a salariului minim ar trebui, dacă este lăsată să își facă efectele, să ducă la lichidarea a și mai multor credite din această categorie. 

    De ce nu subliniați că prăbușirea economiei la nivel mondial a fost cauzată de politica băncilor? Cardurile de credit au fost invenția diabolică prin care oamenii au fost aduși la marginea prăpastiei și apoi împinși în ea. Din cauza Cardurilor de credit, mai multe decât bancnotele în portofelele occidentalilor, consumul a depășit exponențial în raport cu veniturile. Când băncile au realizat că îndatorarea a depășit pragul de siguranță, a cerut imperativ rambursarea datoriilor. așa a fost distrusă pătura de mijloc, așa au ajuns pe străzi oameni care ar fi putut avea o existență asigurată, dar ce este mai trist, așa a fost tăiată șansa tinerilor de a se școli.

    În România, cine vroia credit în 2008, era obligat (nu îndrumat) să opteze pentru CHF.  

    Darea în plată ar fi fost acceptată, dacă nu s-ar fi dat împrumuturi uriașe cu ipotecarea unor clădiri inexistente ale "dezvoltatorilor imobiliari"-firme, sau persoane fizice.  

    Acum, prin darea în plată, băncile ar deveni proprietare pe terenuri îngrădite, fundații și schelete, aici e problema lor!  

    Darea în plată nu prea are șanse să devină realitate.  

    Eu am o rată în CHF care s-a majorat din cauza cursului, de 3 (trei) ori. Chiar cu un venit nediminuat, rata a devenit o povară prea greu de dus.

    O măsură de bun simț ar fi fost ca pentru cei bun platnici, să se fi stabilit o formulă de calcul prin care măcar 25% din creșterea CHF să fi fost suportată de bănci. Asta n-ar fi dus la o pierdere pentru ele, ci la o diminuare a profitului.  

    1. Pătura de mijloc a fost distrusă prin schimbarea politicilor tarifare și de imigrație. Zonele de liber schimb economic au mărit spațiul de competitivitate economic dintre păturile de mijloc occidentale (obișnuite să lucreze în fabrici și servicii) și cele din zonele în curs de dezvoltare (China, India, Africa). Salariul și locul de muncă al angajatului din pătura mijlocie a fost rapid înlocuit de 2-3 în acele zone cu productivitate superioară. Și gata.... pătura mijlocie, formată în anii 70 din muncitori, s-a redus.

       

      Politica de imigrație a adus muncitorii din acele zone, în Occident, cu pretenții salariale mai mici. Încă o lovitură adusă clasei mijlocii. 

      Cardurile de credit nu fac decât să ofere liberul arbitru. Răul, falimentul, eroarea devin rezultatele alegerilor omului, nu ale d-zeului (adică bancherului). 

      ... fie ea (și nu numai) educația financiară! Bine doamna Rodica, prin ceea ce solicitați aruncăm în aer acordul de la Bretton Woods, prin care s-a renuntat la paritățile fixe ale monedelor și s-a adoptat regimul flotant (păstrându-se convertibilitatea), după care sistemul flotant al monedelor a fost definitivat în urma crizei petrolului din anii 70. Hai să întoarcem istoria (numai) când ne convine! WIKIPEDIA, măcar pentru o minimă informare, dacă aveți pregătire de altă natură decât cea economică.

    Foarte bun articolul, felicitari ! Candva l-am stimat pe Dl. Mugur Ipocrizescu. Not anymore ! Pe cand il stimam, chiar ma mandream cu omul care a reusit sa ''scoata'' tara din incapacitatea de plata si care in tinerete rezonase cu rockul psihedelic al lui Janis Joplin. Eram mic si fraier. Acum sunt mare si mai putin fraier. Cumva insa, cred ca sansele mele de a ma destepta sunt mai mari decat sansele lui de a inceta sa mai fie un ipocrit. Iar daca este sa fim ''barbati'', singura scuza pe care o poate invoca pe drept este ca el a trebuit sa ''repare'' din ''politici valutare'' ce a putut fi reparat, intr-o perioada de 25 de ani in care canaliile din parlamente si guverne au ''tras pe nas'' tot ce au avut la indemana. Este greu sa fii un organ sanatos intr-un corp bolnav aproape de metastaza, asa cum ne arata meniul+desertul de la DNA din zilele astea. Dar aceasta scuza ii va putea folosi lui Mugur Ipocrizescu doar ca sa nu ajunga direct in foc; insa o sedere putin prin cazanul incalzit la foc mic-cred ca este un obiectiv pentru care se califica.

    Uhhuh

    domnule rechea, apreciati ceva in lumea asta? poate scrieti un articol despre acel ceva.

    1. Comandant Basescu :-)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

06 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0881
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4961
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6915
Gram de aur (XAU)Gram de aur235.7106

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro