English
Este un spectacol unic sau, mai degrabă, o formă cu totul inedită de circ. Un candidat la alegerile prezidenţiale ne spune că funcţia nu este pentru el, ci pentru altul. Mai nou, a declarat chiar că funcţia de Preşedinte - aceea pentru care candidează! - ar trebui desfiinţată şi reintrodusă monarhia. Aşa ceva este imposibil într-o ţară normală, democratică. Te descalifici imediat.
Mi-a trebuit ceva timp să înţeleg logica întregii afaceri. Prima intuiţie am avut-o când am osbservat că idolul lui George Simion, un anume Călin Georgescu, face cam la fel. În unele dintre apariţiile sale, acesta din urmă cultivă cu atenţie o imagine de Ceauşescu înviat de la Cimitirul Ghencea. Nu, nu glumesc. Apare cu o faţă îngheţată, pământie, şi spune tot felul de trăznăi scoase direct din vocabularul propagandei CC al PCR. În alte ocazii, Călin Georgescu pare o copie de operetă a mareşalului Antonescu.
Declicul a fost când am realizat că, până acum câteva luni, George Simion şi el se prezenta ca o copie a fostului Corneliu Zelea Codreanu. În multe dintre apariţiile sale este evidentă tentativa de a-l copia pe "Căpitan".
Iată, aşadar, o schemă. Liderul Suprem vorbeşte, dar el nu este EL. În spatele lui este altcineva, Profetul. Un profet ascuns, mort şi înviat.
Cercetătorii ştiu, de aproape o sută de ani încoace, că există ceva numit "religii politice". Termenul a fost inventat în anii 1930 pentru a descrie acele mişcări, aparent politice, dar care în realitate sunt mai apropiate, în structura, ideologia şi în modul lor de funcţionare, de un cult religios. Au un lider charismatic/profetic, au o ideologie a mântuirii prin muncă, sacrificii şi suferinţă, au o viziune radicală şi dualistă asupra lumii, o lume care este văzută în alb şi negru. Au mania mobilizării totale şi prescriu adepţilor participarea în tot felul de ritualuri publice.
După aceste criterii, Mişcarea Legionară a fost, fără nici o urmă de îndoială, un exemplu de "religie politică". De fapt este unul dintre cele mai bune exemple. Corneliu Zelea Codreanu a declarat, în repetate rânduri, că Mişcarea Legionară nu este un partid politic decât la suprafaţa sa (legionarii au şi avut un asemenea partid-paravan, înregistrat doar în scopul alegerilor, "Totul pentru Ţară!"). Ideea lui era că Garda de Fier era de fapt Biserica Ortodoxă Română purificată. De aici cultul martirilor, procesiunile kilometrice cu moaştele lui Moţa şi Marin, misticismul crimei, fascinaţia mântuirii absolute şi a purităţii etnice etc.
Deşi are un partid politic înregistrat în scripte ca Alianţa pentru Unitatea Românilor, George Simion nu şi-a ascuns niciodată simpatiile legionare. Sunt pe internet filmuleţe în care el cântă cântece legionare şi este evident că a preluat o parte din retorica şi din ideologia extremismului anilor 1930. Dintre persoanele cât de cât afabetizate cu care s-a înconjurat, unii sunt, de asemenea, neo-legionari. Chiar zilele trecute, întrebat fiind de un ziarist dacă se delimitează de Garda de Fier, acest George Simion nu doar că a refuzat, dar a răspuns cu sub-înţeles: "Curiozitatea a mâncat pisica!". Înţelegeţi ce vreţi de aici - eu înţeleg asta ca pe o ameninţare, mai ales că originalul englez este "Curiosity killed the cat!".
Cred că în lumea contemporană una dintre ideologiile ultra-radicale care sunt interesante din punct de vedere al comparaţiei este şiismul iranian. Conform şiiţilor iranieni, ultimul imam trăieşte ascuns, până în momentul în care va apare ca Mântuitor al omenirii.
Din câte observ, George Simion este la un punct de cotitură. A început ca un fel de copie stângace a profetului Codreanu. Acum câteva luni, s-a declarat urmaş al profetului de TikTok, încercând, oportunist, să îi aspire voturile. Mai nou, în ultimele săptămâni, probabil ameţit după procentele obţinite în primul tur, a început să pozeze el însuşi în Cel Adormit, Deşteptat şi Aşteptat.
Drept este că suntem şi noi, românii, tot într-un moment de răscruce. Cartelul politic năşit de Iohannis şi de Ciolacu a făcut o greşeală capitală: nu a ştiut când să se oprească. Şi alte guvernări şi-au bătut joc, însă Iohannis şi Ciolacu nu au avut nici o limită. Fostul Preşedinte a rânjit în faţă oricui îndrăznea să întrebe despre luxul de şeic din Golf în care se scălda. Fostul Prim-Ministru se exhiba fără ruşine în avioane private. Împreună, au patronat o schemă electorală inedită. Au eliminat un candidat extremist neconvenabil Sistemului (pe Şoşoacă) şi au ţinut în cursă pe un candidat extremist conveniabil Sistemului (pe Simion). Rezultatul îl cunoaştem cu toţii. Un val seismic de indignare, justificată, a măturat întreg spectrul politic.
Problema este că toată această afacere sordidă a adus liderul unei secte pseudo-politice la poarta Cotrocenilor. Soluţii economice? Zero. Reforma Educaţiei? Zero. Relaţii externe? UE? Nato? Praf şi pulbere. În caz că va fi votat de suficiente milioane de disperaţi, aşteptaţi-vă să îl vedeţi pe Mesia de la galerie, din Ferentari, cum face el case de un euro.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.05.2025, 00:03)
Foarte bun articolul. Votez Nicușor Dan. Simion nu merita funcția supremă.
2. vot peste timp
(mesaj trimis de cristi din Cluj în data de 13.05.2025, 01:13)
M-am nascut si am trait 19 ani in comunismul lui Ceausescu, in rest sub Iliescu, Constantinescu, Basescu si Iohannis.
Pentru presedinte, in finala am votat cu convingere, din inima, o singura data, in rest, am votat dupa calcule si diverse evaluari astfel:
pt Ion Ratiu (vs Iliescu)
pt Constantinescu (vs Iliescu)
pt Iliescu (vs Vadim)
pt Basescu (vs Nastase) si
pt Iohannis (vs Ponta).
Ion Ratiu si Corneliu Coposu sunt singurii politicieni romani fata de care am avut respect. Toti ceilalti, fara exceptie nu mi-au spus nimic...pina acum.
Acum , dupa 35 de ani de la Revolutia la care am participat si care m-a scos dintr-un univers absolut sinistru, dupa 30 de ani fara Corneliu Coposu si 25 de ani fara Ion Ratiu, vad pentru prima data un politician pentru care voi vota, din inima.
Respect Nicusor Dan