UPDATEJuncker: BCE trebuie să contribuie la reducerea datoriei Greciei

A.G.
Internaţional / 11 februarie 2012

Juncker: BCE trebuie să contribuie la reducerea datoriei Greciei

Update: Planul de austeritate a fost aprobat de guvernul de la Atena

Guvernul de la Atena a aprobat, noaptea trecută, planul de austeritate cerut de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în vederea eliberării unui nou pachet de asistenţă financiară internaţională, în valoare de 130 de miliarde de euro, informează Hotnews.ro.

Duminică, pachetul de măsuri de austeritate va fi supus la vot în Parlamentul de la Atena.

Depozitele la băncile din Grecia au continuat să scadă în ianuarie

Banca Centrală Europeană trebuie să participe la eforturile de reducere a datoriei Greciei, a afirmat vineri preşedintele Eurogrupului Jean-Claude Juncker. Domnia sa a adăugat: "BCE trebuie să analizeze, în contextul independenţei sale, ce tip de contribuţie poate realiza pentru reducerea datoriei Greciei. Sper că se va găsi ceva".

Miniştrii de finanţe din zona euro au decis joi seară la Bruxelles să amâne până miercuri autorizarea unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, punând acestei ţări mai multe condiţii, printre care şi realizarea de noi economii la buget. O nouă întâlnire a miniştrilor de finanţe din statele zonei euro este prevăzută pentru miercuri, în cursul acesteia fiind aşteptată aprobarea noului plan de 130 de miliarde de euro pentru Grecia, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor de către partea elenă.

Prima condiţie este ca parlamentul grec să aprobe până duminică planul de austeritate pe care guvernul de la Atena l-a convenit cu troica formată din Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, acord agreat şi de partidele politice din Grecia.

În plus, până miercuri, guvernul grec trebuie să identifice "economii suplimentare de 325 de milioane de euro" în bugetul pentru anul 2012, a precizat Juncker, citat de Agerpres.

Analiştii estimează că portofoliul de obligaţiuni elene deţinut de BCE se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat: "Referitor la Grecia, îmi pare rău că nu pot spune nimic privind modul în care vor fi tratate obligaţiunile elene pe care le deţinem".

Surse anonime au declarat că reprezentanţii BCE nu au o poziţie comună în privinţa contribuţiei BCE la restructurarea datoriei suverane a Greciei, în timp ce creditorii privaţi ai Greciei sunt forţaţi să şteargă 50% din valoarea bondurilor greceşti pe care le deţin.

Mario Monti: FMI trebuie să evite o explozie în Grecia

Criza din Grecia a dominat prima zi a vizitei premierului italian Mario Monti în Statele Unite, acesta cerând Fondului Monetar Internaţional să fie mai indulgent cu Atena în negocierile privind ajutorul internaţional, pentru a preveni "o potenţială explozie". Monti a salutat insistenţa FMI ca Europa să înalţe un zid uriaş de protecţie pentru a preveni extinderea crizei, dar a cerut FMI să nu fie prea rigid în aplicarea condiţiilor pentru acordarea celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară pentru Atena.

"Dacă există un minim de înţelegere cu cerinţele stabilite, acesta este momentul să întoarcem pagina şi să stopăm această potenţială explozie", a afirmat premierul italian.

Monti a declarat că noul guvern italian a înregistrat deja rezultate pozitive după introducerea măsurilor de austeritate de 30 miliarde de euro (39,91 miliarde de dolari). Scăderea semnificativă a costurilor de creditare ale Italiei reprezintă un semn al sporirii încrederii pieţelor, a apreciat oficialul italian.

Preşedintele SUA Barack Obama a afirmat că i-a spus lui Mario Monti că Statele Unite vor face orice va fi nevoie pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei în Europa şi a reiterat că este nevoie de o apărare puternică pentru a rezolva criza datoriilor.

Liderii zonei euro sunt aşteptaţi să finalizeze la sfârşitul lunii martie fondul de 500 miliarde de euro destinat sprijinirii statelor afectate de criză. SUA şi FMI au cerut Europei să majoreze această sumă.

Depozitele la băncile din Grecia au continuat să scadă în ianuarie

Depozitele persoanelor fizice şi juridice la băncile din Grecia au continuat să scadă în ianuarie, confirmând tendinţa începută la sfârşitul lui 2009, se arată într-un raport apărut vineri în publicaţia elenă "Kathimerini", transmite Dow Jones Newswires.

Luna trecută depozitele au scăzut cu 2 miliarde de euro deoarece clienţii îşi retrag banii pentru a-şi achita taxele majorate, susţine publicaţia elenă, care adaugă că aproximativ 70-80% din banii care au ieşit din sistemul bancar au fost folosiţi pentru plata diverselor taxe impuse anul trecut în Grecia.

Fără a cita sursa informaţiilor, "Kathimerini" precizează că nu mai mult de 1% din depozite au fost trimise în străinătate.

De la începutul lui 2011, depozitele la bănci ale persoanelor fizice şi juridice din Grecia au scăzut cu 20,9 miliarde de euro, sau 10,2%. Din ianuarie 2010, când a început criza datoriilor din Grecia, depozitele cu scăzut cu 48,8 miliarde de euro, sau 20,5%.

Reducerea valorii depozitelor a înrăutăţit criza lichidităţilor cu care se confruntă băncile din Grecia, care sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, deoarece nu se mai pot împrumuta de pe pieţe din cauza crizei datoriilor suverane cu care se confruntă Grecia.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Ce-ar fi Europa fără Grecia? Ar fi ca Telerevoluţia fără Silviu Brucan, ar fi ca Lumea Arabă fără Palestina, ca SUA fără Israel, ca România fără Basarabia şi Bucovina, ca Bulgaria fără Cadrilater, ca Ungaria fără Balaton. N-ar fi întreagă.

    Acum că mă gândesc, n-aş vrea să fiu nici neamţ - să înşurubez şi-n somn, nici olandez - să sufăr că mi-au euroit guldenii, nici suedez înalt - să dau cu capul de pragul de sus, nici american - să omor lume în lupta pentru pax americana şi, de când cu Băsescu, n-aş mai vrea să fiu nici român, trăi-i-ar boagioica. Aş vrea să fiu grec. 

    Nu grec în sensul acela, trupesc, deşi acum e voie. Nici biet cărpănos miliardar grec. Aş vrea să fiu grec cu sufletul şi mai ales cu mintea. Să nu mă tem de fisc, de înscenări, de avertizări poliţieneşti, de percheziţii discrete, de tineri securişti ajunşi prim-miniştri, de impozite mârlăneşti, de ameninţări televizate, de hoţie, de prostie. Să mă simt respectat, preţuit, nu numărat în vederea sacrificării. Să înlocuiesc frica de a fi român cu mândria de a fi grec. 

    Abia atunci, ca proaspăt grec, ţara mea s-ar putea numi România.

    Tudor Vasiliu 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9487
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3767
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8121
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2179

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro