VALENTIN TĂTARU, ING BANK:"România va ieşi în evidenţă anul acesta cu cel mai slab ritm de reducere a deficitului bugetar"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 14 ianuarie

Valentin Tătaru: "Credem că agenţiile de rating vor privi din nou dincolo de deficitele ridicate din 2020 şi 2021 şi vor acorda mai multă importanţă perspectivelor fiscale şi de creştere pe termen mediu".

Valentin Tătaru: "Credem că agenţiile de rating vor privi din nou dincolo de deficitele ridicate din 2020 şi 2021 şi vor acorda mai multă importanţă perspectivelor fiscale şi de creştere pe termen mediu".

România va ieşi în evidenţă, în 2021, cu cel mai slab ritm de reducere a deficitului bugetar din regiune, scrie Valentin Tătaru, economist-şef la ING Bank România, într-o notă de cercetare. Bugetul la care Guvernul încă lucrează este construit pe un deficit bugetar de circa 7% din PIB, care vine după un deficit estimat de circa 9% din PIB în 2020. Tătaru subliniază drept cauză pentru deficitul bugetar încă mare din acest an natura mai degrabă structurală a deficitelor ţării noastre.

Spre comparaţie, deficitele bugetare ale ţărilor vecine României au fost provocate mai degrabă de măsuri "one-off" (cu aplicare o singură dată) de susţinere a economiei. România este în procedură de deficit excesiv pentru deficitul de 4,6% din PIB înregistrat în 2019, iar strategia fiscal-bugetară pentru anii următori este întinderea revenirii sub pragul de 3% până la finele lui 2024 pentru a nu brusca economia şi a provoca o nouă recesiune.

În privinţa ratingurilor de ţară, "România este din nou mai presată" decât ţările vecine, "având în vedere perspectivele negative aplicate de toate agenţiile de rating".

"Considerăm că România îşi poate păstra ratingul investiţional în 2021, dar riscurile pentru o retrogradare vor rămâne valabile pe tot anul, în directă legătură cu un plan credibil de consolidare (bugetară). Pe frontul inflaţiei, lucrurile arată suficient de bine (...) pentru a nu provoca acţiuni de politică monetară" din partea BNR, arată Tătaru.

Riscul de downgrade va atinge vârfuri în aprilie şi octombrie având în vedere calendarul revizuirilor periodice de rating ale agenţiilor. La prima revizuire, cea din aprilie, focusul principal va fi pe bugetul pe 2021.

"Credem că agenţiile de rating vor privi din nou dincolo de deficitele ridicate din 2020 şi 2021 şi vor acorda mai multă importanţă perspectivelor fiscale şi de creştere pe termen mediu. Asta va depinde de măsurile de reducere a rigidităţii fiscale (provenită din cheltuielile cu asistenţa socială) dar de asemenea şi de absorbţia din bugetul UE şi din fondul de recuperare (NGEU), riscurile fiind pe partea negativă. Ca urmare, în a doua jumătate a lui 2021 (pentru a doua revizuire periodică), agenţiile de rating şi investitorii vor examina implementarea reformelor precum şi absorbţia de fonduri europene. Va fi la limită, dar credem că România poate evita downgrade-urile", consideră Valentin Tătaru.

Agenţiile Moody's şi S&P vor publica rapoartele periodice cu deciziile de rating pentru România în 16 aprilie, urmând ca în data de 23 aprilie să urmeze Fitch. Perspectivele de rating pentru România, cel puţin pentru o menţinere, ar trebui să se îmbunătăţească anul acesta dacă Guvernul va reuşi să stăvilească creşterea cheltuielilor considerate rigide. Salariile din sectorul public au fost deja îngheţate de Guvern în acest an, în care deficitul bugetar - suma ce trebuie împrumutată de Guvern pentru a face toate plăţile angajate prin buget - ar urma să fie de 7% din PIB după un deficit estimat de 9% în 2020.

Anul trecut, peste o treime din toate cheltuielile bugetare s-au realizat din împrumuturi.

În orice caz, în lipsa unor şocuri mari de ofertă, de exemplu din preţurile la petrol, cifrele privind inflaţia din acest an ar trebui să fie în mare parte un "non-eveniment", în opinia economistului, care estimează o inflaţie în preajma ţintei BNR de 2,5%, cu un salt spre 3% către finalul anului, în ultimul trimestru din 2021.

"Ceva mai interesantă ar putea să fie dinamica inflaţiei de bază. Prognozele noastre sunt în mare parte în linie cu cele ale băncii centrale pentru următoarele trei trimestre (adică o scădere graduală către 2,2-2,3% în trimestrele doi şi trei din 2021), dar încep să facă divergenţă pe măsură ce ne apropiem de finalul lui 2021 şi începutul lui 2022, când vedem o creştere a ratei inflaţiei de bază aproape (dar sub) de 3,0%, în timp ce banca centrală se aşteaptă la niveluri mai apropiate de 2,0%", notează Tătaru.

Acesta spune că deficitele de cont curent vor rămâne la niveluri relativ ridicate în România şi Serbia în 2021. Conform statisticilor publicate ieri de banca centrală, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi s-a adâncit cu 1,1% an/an la 9,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie.

Anul 2021 ar trebui să fie un an de relativă linişte pe frontul politicii monetare, după relaxarea de politică fără precedent din 2020, mai arată analistul.

"Totuşi, în lumina inflaţiei benigne şi - mai important - contemplării unor măsuri suplimentare de relaxare din partea altor bănci centrale din Europa Centrală şi de Est, recunoaştem că şansele pentru noi reduceri ale ratei-cheie există. Pentru acum, totuşi, rămânem la opinia că banca centrală va încerca să-şi păstreze disponibil cât mai mult spaţiu de politică", spune Valentin Tătaru.

"O eventuală relaxare (care credem că va veni) ar putea fi făcută printr-un management al lichidităţii mai lax (cu dobânzile din piaţă mai aproape de rata facilităţii de depozit de 1,00% decât de rata Lombard de 2,00%) şi ceva slăbiciune limitată" pe curs, mai adaugă economistul ING, notând nivelul de 4,92 lei/euro drept ţintă pentru finalul lui 2021.

Tătaru mai notează posibilitatea ca BNR să opereze reduceri pe ratele rezervelor minime obligatorii ale băncilor atât la valută cât şi la lei în 2021.

În privinţa revenirii economice, economistul ING arată că Bulgaria şi România au reuşit să evite recesiunea tehnică în 2020 în condiţiile în care economiile s-au contractat doar în trimestrul al doilea (trimestrul întâi a marcat o stagnare a economiei pe fondul incidenţei pandemiei). Ca urmare, contracţia PIB din 2020 ar trebui să fie între 4,5% şi 5,5% pentru ţara noastră şi pentru vecinii de la sud, arată Tătaru, care notează că 2021 va aduce o revenire a ritmului de creştere economică la un plus de 3,0-4,0%.

Având în vedere restricţiile mai laxe pentru combaterea Covid-19 aplicate în ţara noastră, există posibilitatea ca economia să fi înregistrat o creştere trimestrială în ultimele 3 luni din 2020, potrivit economistului.

Pentru 2021, creşterea economică ar urma să fie impulsionată mai puţin de consum şi să fie mai echilibrată, "dar încrederea consumatorilor - puternic influenţată de ritmul vaccinării - va dicta probabil în continuare trendul".

"Estimarea noastră de +3,7% creştere economică (revizuită în jos de la 4,1%) împinge revenirea completă la nivelurile pre-pandemie spre mijlocul lui 2022, când vedem un avans al PIB de +5%", conchide analistul.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
ELECTRICA FURNIZARE S.A.
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
E.ON

Curs valutar BNR

27 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8745
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0189
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5279
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5210
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.4625

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
conferintemedicale.ro
The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro