Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

Vara fierbinte dinaintea iernii financiare austriece

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Vara fierbinte dinaintea iernii financiare austriece
CĂLIN RECHEA

Criza al cărei sfârşit a fost "promulgat" de autorităţile europene nu poate fi determinată să facă o pauză nici măcar pe timpul vacanţei de vară. Dacă implozia băncii portugheze Espirito Santo sau un nou bailout al Greciei nu trebuie să ne provoace mirare, ceea ce se întâmplă în climatul mai temperat al Austriei reprezintă adevăratul test al sustenabilităţii aşa-zisei redresări europene.

Nu trebuie să uităm că Austria este una dintre puţinele membre ale zonei euro care se mai poate lăuda cu ratingul maxim acordat de agenţiile Moody's şi Fitch, iar prezenţa firmelor şi băncilor sale pe piaţa noastră este deosebit de importantă.

Implicarea statului în susţinerea directă a unor bănci, cum au fost în cazul Hypo Alpe Adria sau Kommunalkredit, nu a afectat direct finanţele publice, deoarece datoriile instituţiilor financiare preluate nu au fost incluse în cea publică.

Din toamnă, situaţia se schimbă semnificativ. Eurostat a trimis o scrisoare Institutului de Statistică de la Viena în care se arată că datoriile KA Finanz AG, banca rea creată pentru preluarea activelor neperformante din bilanţul Kommunalkredit, trebuie incluse în datoria publică de la începutul lunii septembrie 2014. Mai mult, datele oficiale trebuie revizuite pentru ultimii cinci ani, în condiţiile în care "KA Finanz AG trebuie, conform cadrului revizuit ESA2010, să fie inclusă în conturile guvernamentale de la crearea sa în 2009", după cum se arată în documentul Eurostat.

Estimările de la Bloomberg arată că aceste "ajustări" vor conduce la majorarea datoriei publice a Austriei cu circa 8 miliarde de euro. Un impact mult mai mare îl va avea includerea datoriilor acumulate în urma "salvării" băncii Hypo Alpe Adria. Crearea unei "bănci rele" pentru preluarea activelor toxice din bilanţul Hypo va adăuga până la 18 miliarde de euro datoriei publice austriece, conform datelor prezentate de Bloomberg, ceea ce reprezintă 6% din PIB.

În plus, Austria va trebui să consolideze în datoria publică şi o mare parte a datoriilor companiei naţionale de căi ferate, precum şi datoriile altor companii de stat.

Civilizaţia înseamnă, înainte de palate strălucitoare şi drumuri curate, mai ales respectarea dreptului contractual.

Parlamentul Austriei a renunţat la prezumţia de civilizaţie odată cu aprobarea planului guvernamental prin care nu va fi onorată plata unor datorii ale băncii Hypo Alpe Adria, în valoare de circa 900 de milioane de euro.

Printre creditorii "loviţi" de decizia guvernului de la Viena se află şi Banca Mondială, a cărei pierdere potenţială se ridică la 150 de milioane de euro. De ce potenţială? Pentru că oficialii BM au declarat că instituţia nu poate fi expropriată, în condiţiile în care ministrul de finanţe Michael Spindelegger s-a declarat surprins de investiţia Băncii Mondiale în obligaţiuni subordonate ale băncii Hypo, conform unui articol Bloomberg.

"Trebuie să verificăm acurateţea afirmaţiilor BM", iar "clarificarea situaţiei se va face în justiţie dacă este necesar", a precizat Spindelegger în cadrul unei emisiuni a postului naţional de radio ORF.

Dacă discriminarea între creditorii subordonaţi şi cei de rang superior este bine definită în contracte, oare va decide justiţia că hair-cut-ul se va aplica sau nu în funcţie de importanţa creditorilor de acelaşi rang? Se va ajunge la situaţia în care autorităţile vor declara că "toţi creditorii de acelaşi rang sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alţii"?

Dar sunt suficiente două bănci şi câteva companii de stat să trimită Austria într-o iarnă financiară îndelungată? Desigur că nu, însă aceste cazuri se suprapun iresponsabilităţii fiscale din ultimele decenii şi se pot dovedi proverbialul pai care rupe spatele cămilei.

Un raport recent al organizaţiei neguvernamentale Agenda Austria arată că bugetul federal a crescut cu 40% în ultimii zece ani, până la 160 de miliarde de euro, dar "sectorul public cheltuieşte mulţi bani ai cetăţenilor pentru investiţii care nu aduc valoare adăugată". Franz Schellhorn, directorul organizaţiei, îi acuză pe politicieni că doar vorbesc de "buna guvernanţă", cer responsabilitate cetăţenilor, dar refuză să se supună aceloraşi standarde.

Un exemplu este oferit chiar de administraţia capitalei Viena. Cotidianul online Austrian Times arată că datoria municipală a crescut cu 285 de milioane de euro în 2013, până la 4,63 miliarde de euro, în condiţiile unui deficit bugetar de 16%. Din 2016 bugetelor locale li se va impune, teoretic, echilibrul dintre venituri şi cheltuieli. Rămâne de văzut dacă autorităţile centrale vor menţine restricţia şi vor obliga autorităţile locale să treacă la reducerea drastică a cheltuielilor şi creşterea taxelor.

Tot în Viena s-a înregistrat o creştere cu 8,1% a preţurilor de pe piaţa imobiliară în primul trimestru din 2014, deşi piaţa este supraevaluată cu circa 22% conform estimărilor băncii centrale, care nu consideră, însă, că este vorba de o bulă imobiliară aproape de explozie. Banca centrală justifică supraevaluarea prin alţi factori, cum sunt cei demografici sau "invazia" cumpărătorilor germani, ruşi şi arabi, după cum mai scrie Austrian Times.

În acest context, nu este de mirare că autorităţile austriece manifestă un entuziasm tot mai mare faţă de "flexibilizarea" Pactului European de Stabilitate, prin relaxarea limitelor impuse deficitelor bugetare şi datoriilor publice, după cum mai scrie Schellhorn.

De parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, durerile de cap ale autorităţilor monetare şi fiscale din Austria par să se amplifice pe măsura apropierii termenului de publicare a rezultatelor testelor de stres de către BCE. După şapte ani de criză financiară internaţională, pierderi masive mai apar în sectorul bancar "sănătos", după cum o arată şi cazul Erste Bank, pe fondul nerecunoaşterii adevăratului nivel al creditelor neperformante.

Oare de unde vor veni banii pentru recapitalizare şi cum vor face faţă economiile din Estul Europei unei retrageri masive a băncilor austriece? Vor fi reduse în continuare rezervele minime obligatorii pentru a uşura cât mai mult ieşirea?

Cum şi sectorul real al economiei austriece se confruntă cu un număr semnificativ de insolvenţe, este posibilă şi reducerea prezenţei companiilor nefinanciare pe piaţa noastră. Până atunci, companiile austriece, ajutate de guvernele "noastre" să ne "privatizeze", vor avea grijă să nu plece cu mâna goală.

Rezultatul este previzibil: noi vom rămâne mai săraci, iar iarna financiară nu va fi evitată în Austria, deoarece nota de plată este mult mai mare decât "birul" care poate fi extras din Estul Europei. Iar această notă de plată trebuie achitată, indiferent de numărul şi valoarea exproprierilor.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. No, Herr Bestea, ce se va intampla cu barbarul Treichl? 

    1. cu toate acestea atunci cand l-am intrebat ce parere are domnia sa despre un domn care a spus romanilor ca cei din est sunt invatati cu brutalitatea si in anul 2008 a avut un Return on Equity m-ai mare de 50% (dublu adica decat Mr. Joe :-)) nu prea era la curent nici dansul ce face prietenul Andreas" extras din conferinta de presa Bruxelles 27 iunie 2014 ". Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, domnul (...) mai este preşedinte de bancă?

      Întrebare: Încă mai este! 

      Președintele României, domnul Traian Băsescu: Încă mai este? 

      Ar fi interesant ca aceasta intrebare sa fie pusa fiecarui candidat la Presedintie. Matale Plaiasule ce ai raspunde? 

    E o lume-a saraciei si-a mortii.Asa a spus papa Ioan Paul al 2-lea.Fara un pic de paranoia financiara cei mai multi romani abia de acum incolo vor vedea cat de dur e capitalismul.

    1. Ca-comunismul e bun, finut, n-ai treaba, are statul grija sa-ti dea foame la greu!

      A, dar mai e comunism la taica Kim, de ce nu mergi acolo, cu teoriile lui papuska ion-pavel cu tot, sa vezi ce te primire te asteapta, ajungi in paradis cat ai bate din palme! 

      Oare n-ar fi mai bine sa fie trimisi la vacanta pe banii statului, adica la parnaie, toti dragalasii de politruci, bancheri si alti paduchi care au devalizat bugetele de stat provocand acasta criza interminabila? Sau nemernicilor alora le-ar fi mai bine sa ramana tot ei la conducere, intr-un sistem bolsevic de data asta, pe spinarea noastra, a celor furati si redusi oricum la tacere in asa-zisa democratie capitalista? 

      Buna tentativa de propaganda, tovarasele, incearca totusi pe unde sunt mai multi cretinozi receptivi la asemenea jeguri!

    felicitari pt articolele dvs

    gravitatea crizei din Europa va deveni vizibila abia de pe la anul.  

    Nici una din probleme PIIGS nu a fost rezolvata. Somajul e multe peste cel dinaintea crizei, datoriile la fel. Perspective de crestere la nivelul celor anterioare crizei nule. 

    probleme la fel de mari sunt si in alte parti 

    In Olanda 2012 si 2013 au fost ani de scadere economica. anul asta va fi cel mult stagnare 

    solutii nu sunt multe. acum se plateste graba acestor societati de a creste prea repede in anii trecuti.  

    rabdare si tutun  

    si nota de plata, evident

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

28 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8705
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1828
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5108
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3758
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.1178

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
CEZ România
Smart City România
CONPET
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie