Veniturile colectate de stat din accizele aplicate băuturilor spirtoase au scăzut cu 53,87 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, în pofida majorării valorii accizei cu peste 14,4%, potrivit unui comunicat emis redacţiei de organizaţia Spirits România.
Datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) arată că, în perioada ianuarie-septembrie 2025, au fost colectate accize în valoare totală de 826,75 milioane lei, faţă de 880,62 milioane lei în 2024, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 6%.
„Majorarea accizei la spirtoase nu este o soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare. O acciză mai mare înseamnă un preţ mai mare pentru consumatori, ceea ce determină orientarea către produse ilicite, mai ieftine, dar periculoase”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.
În acest an, acciza la băuturile spirtoase a fost majorată de două ori - cu 4,4% la 1 ianuarie şi cu 10% la 1 august. O nouă creştere de 10% este prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, conform Hotărârii de Guvern nr. 141/2025.
Reprezentanţii industriei avertizează că menţinerea acestui calendar ar putea amplifica fenomenul pieţei negre. Un studiu realizat de Roland Berger arată că 30-40% din consumul de băuturi spirtoase din România provine din producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute, ceea ce generează pierderi de 45-65 milioane de euro anual la bugetul de stat.
„Dincolo de pierderile fiscale, băuturile contrafăcute reprezintă un risc major pentru sănătatea publică, afectând şi sectoare precum HORECA şi turismul”, a adăugat Rădulescu.
Spirits România solicită un cadru fiscal echilibrat, bazat pe conţinutul de alcool pur, întrucât, potrivit organizaţiei, accizele şi TVA-ul reprezintă aproximativ 60% din preţul final al băuturilor spirtoase, iar o unitate standard de tărie este taxată de patru ori mai mult decât berea şi de până la 64 de ori mai mult decât vinul.




















































Opinia Cititorului