Vot final pe legea bugetului de stat

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 20 decembrie 2023

Vot final pe legea bugetului de stat

English Version

Coaliţia PSD-PNL a organizat un nou simulacru de dezbatere a datelor înscrise în cele 12.000 de pagini, din care 5000 reprezintă amendamentele depuse de opoziţia politică Consiliul Fiscal: "Deficitul estimat de Guvern, de 5% din PIB pentru anul viitor, nu va putea fi realizat; în realitate, vom avea la finalul anului 2024, un deficit cash care se va situa în jurul a 6,4% din PIB"

Plenul Parlamentului urmează să se exprime astăzi prin vot final cu privire la legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, acte normative care au fost dezbătute aseară şi votate pe articole şi anexe, în şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care a început după închiderea ediţiei.

Bugetul a ajuns în plenul Parlamentului după ce a fost dezbătut şi votat pe repede-înainte, timp de două zile, în comisiile reunite de buget, finanţe, bănci, dar şi în cele de specialitate, pentru fiecare minister în parte. Această grabă a coaliţiei majoritare PSD-PNL a atins penibilul în dezbaterile de ieri din comisiile de specialitate, unde s-au dat avize pe bandă rulantă, după discuţii de 5 sau cel mult 10 minute pe bugetele unor ministere şi instituţii publice. Dezbaterea pe repede-înainte a fost criticată de parlamentarii opoziţiei politice, care au propus aproximativ 5000 de amendamente - cele mai multe de la AUR şi 400 de la USR -, fapt care a dus la un volum de 12.000 de pagini pentru proiectul de lege privind bugetul de stat. Parlamentarii USR au acuzat faptul că Guvernul ar fi supraestimat veniturile cu 20 miliarde lei, iar Kelemen Hunor, preşedintele UDMR a afirmat că actuala coaliţie de guvernare ar fi construit un buget catastrofal pentru anul viitor. Liderul UDMR a susţinut că asistăm la o premieră şi anume faptul că Guvernul va lua 12 miliarde lei de la bugetele locale, din impozitul pe venit, impozitul pe dividende şi impozitul pentru pensii, bani care până acum erau colectaţi în bugetele locale. De anul viitor, sumele respective vor fi colectate direct în bugetul de stat.

Aproape toate amendamentele depuse au fost respinse la vot de majoritatea PSD-PNL din comisiile parlamentare, fiind aprobate doar câteva amendamente formulate de senatorii şi deputaţii celor două partide care asigură guvernarea. În urma unui aprobării unui astfel de amendament, depus de liberalul Alexandru Nazare, fost ministru al Finanţelor înm guvernul Cîţu, Guvernul a rămas fără banii necesari organizării celor patru alegeri ce trebuie să aibă loc anul viitor. Prin amendamentul lui Nazare, un miliard lei alocaţi organizării alegerilor europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale, au fost redistribuiţi tot în cadrul bugetului Ministerului de Interne către Agenţia Naţională Antidrog (300 milioane lei) şi pentru securizarea frontierelor (700 milioane lei), deşi secretarul de stat Daniela Pescaru a atras atenţia cu privire la faptul că nu mai rămân bani pentru alegeri. Pentru a repara eroare făcută prin aprobarea amendamentului iniţiat de Nazare, parlamentarii de la PNL şi cei de la PSD au aprobat în comisiile reunite ca banii necesari organizării celor patru rânduri de alegeri în 2024 să provină din fondul de rezervă pus la dispoziţia Guvernului.

Creştere de 60% a bugetului alocat Educaţiei

Potrivit actului iniţiat de Guvern, bugetul de stat pentru anul viitor fi axat pe investiţii, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB, prevede o creştere economică de 3,4% şi un deficit de 5% din Produsul Intern Brut.

Ministerele care vor beneficia de o creştere a bugetului comparativ cu anul 2023 sunt Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării. Ministerul Educaţiei va primi 57 miliarde lei, o creştere cu peste 60% faţă de anul 2023, Ministerul Dezvoltării va primi peste 12 miliarde lei, cu 50% mai mult decât în anul precedent, iar Ministerul Sănătăţii va primi 18 milliarde lei, cu peste 40% mai mult, în timp ce Casa Naţională de Asigurăriu de Sănătate va avea un buget de 60 miliarde lei pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă o majorare de 5%. Chiar şi cu un buget mai mare, la Sănătate tot nu vor fi bani suficienţi, aşa cum a declarat, în Parlament, ministrul Alexandru Rafila: "La Casă(n.red. - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), faţă de bugetul iniţial care exista la începutul anului 2023 e o creştere de 22,5%, dar, în mod evident, aşa cum se întâmplă în fiecare an, vor fi necesare sume suplimentare, mai ales pentru ultimul trimestru, pentru că aşa s-a întâmplat şi în acest an".

Printre ministerele care vor beneficia de o creştere a bugetului se numără şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii a spus în faţa comisiilor parlamentare: "Bugetul pe anul viitor are o creştere de 13,3%. Avem o creştere de la 66 miliarde la peste 75 miliarde lei, ceea ce înseamnă că în 2024 românii îşi vor primi drepturile pe care le au de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Sunt bani de pensii, sunt bani pentru toate celelalte creşteri prevăzute în buget".

Pentru Ministerul Apărării Naţionale a fost alocat un buget de 95,22 miliarde lei (credite de angajament), în creştere cu 44,68% faţă de execuţia preliminată din acest an, care a fost de 65 miliarde lei, în timp ce Ministerul Energiei pierde 5% faţă de 2023. Ministrul Sebastian Burduja a spus: "Bugetul Ministerului Energiei este de 8 miliarde lei, din care de la bugetul de stat avem 4,4 miliarde lei şi venituri proprii, respectiv 3,56 miliarde lei din Fondul pentru Modernizare şi Planul naţional de investiţii".

Ministerul Afacerilor Externe va avea o alocare totală de 2,8 miliarde lei, în timp ce Administraţia Prezidenţială va cheltui cu 10% mai mult decât în anul 2023.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va avea o alocare bugetară de 46,9 miliarde lei - credite de angajament, în creştere cu 7,45% faţă de anul 2023, şi de 8,6 miliarde lei - creditele bugetare, în scădere cu 38,4%.

În ceea ce priveşte Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), alocarea bugetară pentru anul 2024 se ridică la 34,4 miliarde lei credite de angajament şi 26,19 miliarde lei credite bugetare, ceea ce înseamnă o majorare de 25% a valorii creditelor de angajament şi 12% a valorii creditelor bugetare, alocaea totală ridicânsu-se la 2% din Produsul Intern Brut estimat de Guvern pentru anul viitor. Mai mult, social-democratul Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a reuşit să introducă un amendament care a fost aprobat în comisiile reunite, amendament ce prevede redistribuirea din buget a 268 milioane lei din buget pentru plata despăgubirilor către fermierii care au fost afectaţi de fenomenelor meteo nefavorabile în toamna anului 2022.

Consiliul Fiscal: Guvernul supraestimează veniturile cu 19 miliarde lei

Construcţia bugetară pentru anul 2024 ce are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, are o mare problemă în privinţa veniturilor bugetare estimate de Guvern, susţine Consiliul Fiscal în Opinia publicată ieri cu privire la legea bugetului de stat.

Membrii Consiliului Fiscal arată în documentul de 81 de pagini: "Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 miliarde lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării/digitalizării ANAF, Consiliul Fiscal nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenţei. În consecinţă, Consiliul Fiscal apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget".

Mai mult, Consiliul Fiscal precizează că în cursul anului viitor va fi nevoie de o suplimentare cu 4,5 miliarde lei (0,26% din PIB) a alocărilor pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii şi pentru asistenţa socială, faţă de estimarea făcută de Guvern în legea bugetului de stat.

Totodată, documentul citat precizează că deficitul estimat de Guvern, de 5% din PIB pentru anul viitor nu va putea fi realizat şi că, în realitate, vom avea la finalul anului 2024, un deficit cash care se va situa în jurul a 6,4% din PIB.

În Opinia citată se menţionează: "Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus Consiliul Fiscal, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va proceda la o reducere forţată de cheltuieli. În aceste condiţii, Consiliul Fiscal semnalează existenţa unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale. (...) Consiliul Fiscal apreciază că, în absenţa unor politici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027".

Membrii Consiliul Fiscal susţin că "în situaţia în care ţintele de deficit bugetar pentru perioada 2024 - 2027 rămân ridicate, iar diferenţialul favorabil dintre rata reală de creştere economică şi costul finanţării, reprezentat de rata reală a dobânzii, se diminuează, este de aşteptat ca ponderea datoriei publice în PIB să îşi menţină trendul ascendent şi să depăşească nivelul de 50% din PIB în următorii ani".

În concluziile documentului emis, Consiliul Fiscal arată că problema cea mai acută a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB.

Textul precizează: "Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, de aproximativ 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plaţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun-simţ, logică. România trebuie să cheltuiască mai eficient şi de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate şi educaţie. Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de circa 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câţiva ani".

Consiliul Fiscal mai afirmă că nerealizarea unei ajustări credibile, substanţiate prin măsuri transparente, care corectează neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate/evaziune fiscală mare, determinată şi de legislaţia defectuoasă, dar şi de arhitectura instituţională ineficientă) poate duce la evoluţii dezordonate ale economiei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb