XTB: Calculatoarele cuantice, noul motor al imaginaţiei investitorilor

Domeniul calculatoarelor cuantice a devenit unul dintre cele mai dinamice segmente de interes pentru investitori, generând randamente spectaculoase în ultimele luni potrivit unei analize semnate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România. Defiance Quantum ETF, un fond specializat în acest sector, a crescut cu 34,9% de la începutul anului şi cu 68,2% în ultimele 12 luni, semnalând potenţialul tot mai vizibil al acestei tehnologii.

Performanţele unor companii individuale depăşesc cu mult media pieţei. Acţiunile IonQ s-au apreciat cu 136,5% în ultimul an, D-Wave Quantum cu 1.782,5%, iar Rigetti Computing cu 2.007,4%, chiar şi după corecţii recente de peste 40%. Aceste evoluţii spectaculoase sunt alimentate de aşteptările privind descoperiri majore în medicină, securitate cibernetică, analiză financiară şi industrie - domenii în care calculatoarele cuantice promit o revoluţie comparabilă cu cea a inteligenţei artificiale.

Cazacu observă că „tehnologia cuantică este învăluită de un aer misterios care îi amplifică potenţialul sperat cu puterea imaginaţiei”, iar performanţa bursieră a companiilor din domeniu „rivalizează cu entuziasmul generat de inteligenţa artificială”.

Totuşi, multiplii de evaluare ating niveluri fără precedent. Rigetti, de exemplu, are o capitalizare bursieră de 10,3 miliarde de dolari, în condiţiile unor venituri trimestriale de doar 1,9 milioane de dolari, ceea ce înseamnă un raport între preţ şi venituri estimate de peste 628, comparativ cu 18,7 în cazul Nvidia.

Entuziasmul investitorilor este susţinut şi de semnale de implicare guvernamentală. Un contract de cercetare între Rigetti şi Air Force Research Laboratory, în valoare de 5,8 milioane de dolari pe trei ani, a fost urmat de rapoarte privind posibile investiţii ale administraţiei americane în companii din domeniul cuantic. Precedente similare, precum achiziţiile de participaţii în producătorii de metale rare, au dus anterior la salturi semnificative ale acţiunilor.

În privinţa tehnologiilor, companiile adoptă strategii diferite: IonQ utilizează atomi ionizaţi („ioni captivi”), cu precizie ridicată, dar greu de scalat; Rigetti şi IBM mizează pe circuite superconductoare, mai mature, însă afectate de erori de coerenţă; iar D-Wave Quantum aplică metoda de „optimizare cuantică” destinată unor procese industriale specifice, precum logistica.

Giganţii tehnologici accelerează, la rândul lor, cursa pentru supremaţia cuantică. Google a anunţat în octombrie un algoritm pentru cipul său cuantic capabil să depăşească performanţele supercalculatoarelor clasice, iar reacţia pieţei a adăugat 30 de miliarde de dolari la capitalizarea companiei în doar câteva minute. La două zile distanţă, IBM şi AMD au raportat progrese privind algoritmii de corectare a erorilor cuantice, acţiunile lor crescând cu 8% după anunţ. IBM a confirmat că pregăteşte lansarea, până în 2029, a unui calculator cuantic de mari dimensiuni, cu toleranţă la erori.

Cazacu avertizează însă că, în pofida potenţialului uriaş, există şi riscul unei „bule speculative” în cazul companiilor mici, unde evaluările au fost propulsate de entuziasm, nu de rezultate concrete. „Orizontul de timp pentru aplicabilitate practică se întinde pe mai mulţi ani, un aspect adesea ignorat de investitorii entuziaşti”, subliniază analistul.

În opinia sa, companiile mari precum IBM şi Google, care dispun de resurse ample, pot beneficia pe termen mediu de avantajul scalabilităţii şi de transformarea concretă a cercetării în produse comerciale. „Investitorii care pot separa entuziasmul de ritmul real al dezvoltării ar trebui să înţeleagă că orizontul tehnologiei cuantice este unul de 3-5 ani pentru rezultate notabile”, concluzionează Claudiu Cazacu.