Valoarea pieţei bunurilor de larg consum (FMCG) din România a înregistrat o creştere de aproximativ 9% în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar evoluţia a fost susţinută în principal de o inflaţie de 6% în acest sector, potrivit datelor furnizate de YouGov Shopper România, companie care monitorizează continuu un panel naţional de 6.000 de gospodării.
După un an 2024 marcat de contracţie, volumele au revenit pe creştere, cu un plus de 2% în perioada ianuarie-martie 2025. O tendinţă evidentă în acest trimestru a fost continuarea fenomenului de up-trading - înlocuirea produselor achiziţionate anterior cu unele din game superioare de preţ.
Redresarea volumelor este un fenomen extins la nivelul întregii pieţe, 54% dintre categoriile FMCG înregistrând creşteri faţă de aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce doar o treime au raportat scăderi. Laptele, iaurtul, băuturile răcoritoare carbogazoase, apa şi berea sunt printre categoriile cu inflaţie peste media de 6%. Dintre acestea, doar laptele a înregistrat un declin al volumelor cumpărate.
Frecvenţa cumpărăturilor a continuat să scadă, o tendinţă vizibilă încă din 2024. În schimb, valoarea coşului mediu a crescut cu 10,6%, depăşind ritmul de anul trecut. Această creştere a fost determinată de preţurile mai mari, comportamente de tip up-trading şi o intensificare a achiziţiilor de tip stocare, în special în misiunile de cumpărare stock-up şi large stock-up, prezente în toate canalele de retail, cu excepţia magazinelor moderne de proximitate.
Conform Dianei Scăunaşu, Managing Director YouGov Shopper România, comportamentul de promo-hunting s-a menţinut activ, deşi dezvoltarea segmentului promoţional a încetinit în primul trimestru din 2025. Produsele de îngrijire personală şi a locuinţei au înregistrat cele mai mari creşteri ale achiziţiilor la promoţii, în timp ce categoriile de bază, băuturile calde şi lactatele au redus presiunea promoţională faţă de Q1 2024.
Cota de piaţă a mărcilor proprii a scăzut la 26% din totalul cheltuielilor gospodăriilor pentru FMCG, înregistrând un declin de aproape un punct procentual faţă de anul trecut. Cele mai afectate au fost categoriile alimentare de bază, precum conservele şi făina - segmente în care mărcile proprii erau tradiţional dominante.
Structura canalelor de retail s-a menţinut în linii mari similară cu începutul anului trecut. Discounteurii rămân cei mai dinamici în dezvoltare, inclusiv din perspectiva volumelor, în ciuda unei stagnări în rata de penetrare şi frecvenţa de cumpărare.
Hypermarketurile au revenit pe creştere în ceea ce priveşte volumele, inversând tendinţa negativă din 2024. Cu toate acestea, aceste formate mari continuă să piardă din cota de piaţă valorică, având un ritm de creştere sub cel al întregii pieţe. Comerţul tradiţional a stagnat la puţin sub 24% cotă de piaţă, principala provocare fiind scăderea frecvenţei vizitelor în gospodării. O excepţie notabilă o reprezintă zonele rurale, unde acest format a reuşit să câştige teren.
„După un prim trimestru cu semnale pozitive, rămâne de văzut cum va evolua încrederea consumatorilor în lunile următoare şi dacă mediul economic şi social va deveni mai stabil decât în 2024 - condiţie necesară pentru un avans sustenabil al pieţei FMCG în acest an”, a concluzionat Diana Scăunaşu.