Instituţiile publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii marchează Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) printr-un program amplu, care include expoziţii, spectacole de teatru şi muzică, concerte, tururi ghidate, ateliere, proiecţii de film şi întâlniri cu artişti, cercetători şi creatori. Evenimentele au loc atât în Bucureşti, cât şi în numeroase oraşe din ţară, dar şi în afara graniţelor, prin intermediul instituţiilor culturale româneşti din străinătate, informează MC. Potrivit Ministerului Culturii, programul din acest an reflectă diversitatea formelor de expresie artistică şi urmăreşte să aducă publicul mai aproape de patrimoniul cultural, de creaţia contemporană şi de marile personalităţi ale culturii române.
În Capitală, Biblioteca Naţională a României propune expoziţia „Expresii ale portului tradiţional de pe teritoriul României în lucrări de grafică”, care reuneşte 70 de desene şi acuarele din colecţiile speciale ale instituţiei. Tot aici are loc conferinţa cu ateliere „Genealogie şi practici culturale”, cu invitaţi din domenii diverse ale culturii, printre care Maia Morgenstern şi Filip Florian. Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României invită publicul la un tur ghidat al expoziţiei „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor”, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului, în timp ce Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează workshopuri, vernisaje, recitaluri şi proiecţia filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, urmată de o sesiune de discuţii cu echipa filmului. Ziua de 15 ianuarie este marcată şi de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, care oferă acces gratuit la expoziţiile permanente şi propune un treasure hunt inspirat de poezia lui Mihai Eminescu. La Muzeul Naţional de Istorie a României, publicul poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expoziţiile permanente şi temporare.
Programul din Bucureşti este completat de concerte şi spectacole la Ateneul Român, Palatul Tinerimea Română, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, precum şi de recitaluri şi evenimente speciale susţinute de Corul Naţional de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”.
Ziua Culturii Naţionale este celebrată prin evenimente extinse şi în marile oraşe din ţară. La Iaşi, Complexul Muzeal Moldova organizează expoziţii şi ateliere de scriere creativă dedicate operei eminesciene, iar Opera Naţională Română şi Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” propun concerte şi spectacole speciale.
La Cluj-Napoca, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” dedică Ziua Culturii Naţionale operei lui Mihai Eminescu, iar Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei inaugurează expoziţia „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”. La Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal este partener într-un proiect expoziţional de artă contemporană, iar la Târgu Jiu, Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi” deschide seria evenimentelor dedicate Anului Constantin Brâncuşi.
Programe speciale au loc şi la Sinaia, Bacău, Constanţa, Timişoara şi Târgu Mureş, unde muzee, opere şi teatre naţionale propun expoziţii, recitaluri şi spectacole dedicate culturii române.
Dimensiunea internaţională a Zilei Culturii Naţionale este susţinută de Muzeul Naţional „George Enescu”, care organizează, în perioada 14-17 ianuarie, expoziţii şi recitaluri în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, dar şi în străinătate, inclusiv la Salzburg. Totodată, sediile muzeului de la Sinaia şi Tescani pot fi vizitate gratuit pe 15 ianuarie. În acelaşi registru, Institutul Naţional al Patrimoniului organizează la Roma expoziţia „Iile reginelor. Tezaurul brodat al Reginelor”, un proiect care aduce în prim-plan patrimoniul textil românesc printr-o abordare fotografică contemporană. Prin acest program extins, Ministerul Culturii îşi propune să transforme Ziua Culturii Naţionale într-un eveniment de amploare, care să pună în valoare patrimoniul, creaţia artistică şi identitatea culturală românească, atât în ţară, cât şi peste hotare.













































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.01.2026, 14:32)
Mai frumos era daca dedica si Unitatii aducatoare de pace...un fel de diplomatie culturala a pacii. Cultura romaneasca e una pacifica. Niciodata nu am dus razboaie de contropire, doar de aparare, chiar si a Europei.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Liviu în data de 14.01.2026, 16:16)
Motto:
„Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”
( Mihai Eminescu - Ziarul Timpul, 9 decembrie 1882).
Ziua Culturii Naționale reprezintă data nașterii poetului național Mihai Eminescu (1850 - 1889), născut la 15 ianuarie 1850.
După cum se stie, luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu s-a remarcat si prin activitatea sa de ziarist. Activitatea jurnalistică a lui Eminescu este legată în primul rând de ziarul „Timpul”, organ al Partidului Conservator unde a publicat în perioada 1877 şi 1883, iar între 1880-1881 a fost şi redactor-şef, misiune de care era extrem de încântat, după cum el însuşi mărturisea: „Partidul Conservator mi-a făcut onoarea de a-mi încredinţa direcţiunea politică a ziarului şi am primit cu atât mai voios această sarcină, cu cât lupta dintre guvern şi opoziţie, în general, şi în special activitatea pe terenul ziaristicii promite a fi, de acum înainte, mai roditoare“.
Mihai Eminescu prin textele economice publicate în ziarele vremii, în care utilizează cunoştinţe solide , atât de actuale şi astăzi.
George Călinescu afirma, referindu-se la vocaţia de gazetar a lui Eminescu, că „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-şi sprijine doctrina pe economie“.
Iată un alt fragment dintr-un articol intitulat „ILUSTRAȚII ADMINISTRATIVE” publicat de Eminescu în ziarul Timpul din decembrie, 1877 care se potriveşte perfect situaţiei din România de astăzi: „Nu înțelegea nimenea atunci la noi, și abia acum au început să înțeleagă pe ici pe colea, că temeiul unui stat e munca, și nu legile. Nu înțelegea, asemenea, aproape nimeni că bogăția unui popor stă, nici în bani, ci iarăși în muncă.
Banul „reprezentează“ numai munca, nu este ea însăși, și, aducând bani mulți cu ciubărul într-o țară în care munca lipsește, vei ajunge să plătești o zi de lucru c-un napoleon, o pereche de cisme cu cinci, și-ncolo tot povestea veche, adică tot sărac, dovadă țările cu mine de aur din America. Căci dintre cel ce câștigă 10 și cheltuiește 11 și cel ce câștigă 2 și cheltuiește 1, acest din urmă e cel bogat, iar cel dintâi e sărac. Apoi se mai răspândise încă o părere greșită, care era, ba mai este încă aproape generală, că țara noastră e cumplit de bogată și că poți cheltui din greu, ea tot o să aibă de unde plăti. Nu-nțelegea nimeni că bogăția nu este în aer sau în pământ, ci în brațe și că, unde lipsesc brațele sau calitatea producției e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de țară bogată.
Deci în țară săracă am voit să introducem de-a gata toate formele civilizației apusene.”
Si exemplele ar putea continua.