Într-un sistem în care fiecare stat membru al Uniunii Europene îşi reglementează independent preţurile, rambursările şi politicile de lansare pentru medicamente, fragmentarea pieţei farmaceutice europene nu mai este doar un fenomen temporar, ci o realitate permanentă, potrivit unui comunicat emis redacţiei. În acest context, comerţul paralel de medicamente funcţionează ca un mecanism de echilibrare vital, menit să asigure o redistribuire eficientă şi perfect legală a tratamentelor între ţările membre.
Nu este vorba despre o excepţie de la reguli, ci despre exprimarea practică a liberei circulaţii a mărfurilor în UE, aplicată în beneficiul direct al pacienţilor. Comerţul paralel face posibil ca medicamentele autorizate şi sigure, disponibile în surplus într-o ţară, să ajungă rapid în alte state membre unde acestea sunt greu de procurat, temporar indisponibile sau semnificativ mai scumpe. În loc să accepte inechităţi structurale, acest model funcţionează ca un corector economic şi social, în acord cu principiile dreptului european.
Potrivit sursei, conceptul de „comerţ paralel” se referă la importul legal de medicamente originale dintr-un stat membru UE către altul, prin intermediul distribuitorilor care respectă pe deplin cerinţele de siguranţă, trasabilitate şi calitate impuse de legislaţia europeană. În acest context, nu vorbim despre medicamente generice, ele sunt aceleaşi produse, fabricate de aceiaşi producători, dar accesibile în alte condiţii comerciale datorită diferenţelor regăsite la nivelul pieţelor naţionale.
Astfel, comerţul paralel asigură o ajustare naturală între cerere şi ofertă, sprijinind continuitatea tratamentelor şi optimizarea costurilor. Departe de a reprezenta un „canal alternativ” obscur, acest model este utilizat pe scară largă în multe dintre cele mai dezvoltate sisteme de sănătate din Europa.
Diferenţele majore dintre politicile naţionale în domeniul sănătăţii au condus, în ultimii ani, la situaţii în care pacienţii din diferite state membre ale U.E. au acces complet inegal la aceleaşi tratamente. În vreme ce un pacient din Germania poate primi un medicament în câteva zile, altul din România sau Lituania poate aştepta luni. Costurile diferite ale tratamentelor între statele membre nu reflectă diferenţe de calitate, ci discrepanţe administrative, legislative şi comerciale.
Această realitate a făcut ca redistribuirea intracomunitară, prin comerţ paralel, să devină o soluţie funcţională. Ţările care aplică deja acest model în mod sistematic au înregistrat beneficii clare: reduceri de costuri, disponibilitate crescută a medicamentelor şi mai puţine sincope la nivelul lanţului de aprovizionare.
Conform comunicatului, Danemarca este unul dintre cele mai elocvente exemple. Aici, aproximativ 30% dintre medicamentele vândute provin din comerţ paralel, fără ca acest lucru să afecteze calitatea tratamentelor sau încrederea pacienţilor. Modelul este pe deplin integrat în politica naţională de sănătate, considerat un pilon al sustenabilităţii bugetare şi al accesului pe scară largă la tratamente indispensabile.
Germania, cea mai mare piaţă farmaceutică europeană, aplică politici clare de stimulare a comerţului paralel: farmaciile sunt obligate să obţină cel puţin 5% din volumele de medicamente din importuri paralele. Rezultatul? Economii de peste 2,8 miliarde euro anual pentru sistemul public de sănătate.
Alte state, precum Suedia, Polonia, Ţările de Jos sau Irlanda, au dezvoltat mecanisme de tip rebate sau cote minime obligatorii, tocmai pentru a integra comerţul paralel ca strategie de echilibru bugetar. În Irlanda, spre exemplu, 6,2% din medicamentele eliberate provin din comerţ paralel, iar 8,5% din valoarea acestora este returnată direct către Casa Naţională de Asigurări. Suedia şi Olanda înregistrează cote constante între 12% şi 14% din volumele totale distribuite prin acest mecanism.
În anul 2018, cele patru ţări menţionate, Germania, Danemarca, Polonia şi Suedia, au generat economii cumulate de peste 3 miliarde de euro, fonduri redirecţionate în cercetare, tehnologii medicale sau tratamente inovatoare.
România rămâne una dintre pieţele cele mai fragile în ceea ce priveşte continuitatea aprovizionării cu medicamente. Situaţiile de criză, precum penurii temporare, discontinuităţi comerciale sau retrageri de produse afectează în mod direct tratamentele pacienţilor români. În paralel, accesul la unele terapii inovatoare este întârziat sau limitat de costuri şi birocraţie.
Potrivit comunicatului, în acest context, comerţul paralel nu este o ameninţare, ci o soluţie imediată, cu beneficii dovedite în statele membre UE care au aplicat, deja cu succes, acest model. România ar putea beneficia rapid de pe urma integrării acestui model într-un cadru legislativ clar, predictibil şi eficient. Medicamentele care lipsesc pot fi aduse legal din alte state. Tratamentele care sunt prea costisitoare pot deveni mai accesibile, iar costurile pentru sistemul public ar putea fi reduse substanţial.
Este esenţial ca acest mecanism să nu fie blocat sau descurajat administrativ, ci înţeles ca o parte din soluţia europeană la provocările aprovizionării cu medicamente. Comerţul paralel este un mecanism controlat, trasabil şi conform cu toate standardele GMP, farmacovigilenţă şi etichetare multilingvă impuse în UE.
Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente, ADEM România, membră a Affordable Medicines Europe (AME), susţine activ dezvoltarea şi promovarea comerţului paralel în România ca parte a unui cadru de politici publice moderne, orientate spre rezultate.
ADEM îşi exprimă disponibilitatea deplină de colaborare cu autorităţile de reglementare, decidenţii politici şi instituţiile relevante pentru a construi o arhitectură legislativă coerentă, transparentă şi favorabilă accesului pacienţilor.
România nu îşi mai permite să rămână în afara unui mecanism care funcţionează deja în întreaga Europă. Este momentul ca şi pacienţii români să beneficieze, în mod real, de tratamente disponibile la timp, la preţuri corecte, având asigurată continuitatea.
Opinia Cititorului