Guvernul, invitat la consultări publice de reprezentanţii PALMED: Milioane de români riscă să se confrunte cu limitarea accesului la servicii de sănătate

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) atrage atenţia asupra proiectului de Ordonanţă privind modificarea unor acte normative din domeniul sănătăţii, iniţiat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Documentul este promovat în lipsa unei consultări publice autentice şi fără respectarea principiilor transparenţei decizionale, cu riscul de a reduce accesul populaţiei la servicii medicale, de a destabiliza sistemul sanitar şi de a afecta economia naţională.

În forma actuală, actul normativ poate genera un recul semnificativ în accesul la servicii medicale, blocarea investiţiilor private şi dezechilibre macroeconomice pe termen scurt, mediu şi lung.

„Acest proiect nu reprezintă simple ajustări administrative şi nu susţine economii bugetare. Dimpotrivă, măsurile propuse pot destabiliza întregul sistem medical, afectând direct sănătatea populaţiei. Dacă prevederile vor intra în vigoare în forma vehiculată, pacienţii - milioane de români - vor întâmpina întârzieri majore în obţinerea investigaţiilor şi tratamentelor necesare. Mai mult, costurile ar putea creşte, ceea ce va restrânge şi mai mult accesul la servicii medicale vitale”, avertizează Cristian Hotoboc, Preşedintele PALMED.

Proiectul de Ordonanţă include prevederi cu caracter discriminatoriu, care stabilesc un tratament diferenţiat între furnizorii publici şi privaţi, deşi ambele categorii oferă servicii similare şi deservesc aceeaşi populaţie. Acest cadru ar favoriza în mod artificial sectorul public, contrar principiilor concurenţei loiale şi normelor europene privind interzicerea acordurilor anticoncurenţiale şi a abuzului de poziţie dominantă, prevăzute la articolele 101 şi 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). O astfel de abordare poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României, cu consecinţe economice şi sociale grave.

Conform comunicatului, consecinţele directe ale măsurilor propuse sunt:

-Limitarea accesului pacienţilor la servicii medicale private → creşterea timpilor de aşteptare cu 3-6 luni.

-Descurajarea investiţiilor private - peste 200 milioane euro/an pierduţi.

-Dezechilibru concurenţial - favorizarea sectorului public, contrar practicilor europene.

-Presiune crescută pe spitalele publice, risc de colaps pentru secţii critice.

-Impact macroeconomic negativ - reducerea investiţiilor, locurilor de muncă şi contribuţiilor fiscale.

-Reducerea accesului la servicii esenţiale - eliminarea unor spitalizări de zi şi investigaţii paraclinice.

-Limitarea monitorizării pacienţilor cronici la o singură investigaţie/an.

-Blocarea digitalizării şi modernizării infrastructurii medicale.

Contribuţia vitală a sectorului privat în sănătate

-Asigură peste 50% din serviciile medicale ambulatorii finanţate public.

-Deţine infrastructura majoritară în domenii critice: dializă (90%), radioterapie (80%), imagistică şi laboratoare (80%), stomatologie (95%).

-Generează 100.000 de locuri de muncă, oferind specialiştilor oportunitatea de a profesa în România.

-Facilitează acces rapid la tehnologii de ultimă generaţie, reducând presiunea pe sistemul public şi salvând vieţi.

PALMED solicită suspendarea procedurii de adoptare a proiectului în forma actuală şi iniţierea de urgenţă a unei consultări reale cu toate părţile implicate - autorităţi, furnizori publici şi privaţi, organizaţii de pacienţi - pentru a construi împreună un cadru legislativ echitabil, predictibil şi orientat către pacient.

„Nu doar că nu se îmbunătăţeşte accesul pacienţilor la servicii medicale, ci se riscă prelungirea listelor de aşteptare şi întârzierea tratamentelor. Sectorul privat nu trebuie privit ca un competitor al celui public, ci ca un partener indispensabil pentru acces echitabil la servicii medicale, reducerea presiunii pe spitalele publice şi modernizarea sistemului de sănătate. Invităm Guvernul la un dialog constructiv, pentru a consolida - nu pentru a slăbi - ceea ce s-a clădit în peste 18 ani de parteneriat public-privat”, subliniază Cristian Hotoboc.