Poziţie slabă în Europa privind atragerea turiştilor străini, în contextul unui sector turistic insuficient susţinut

Conform datelor Eurostat, România ocupa penultimul loc într-un top european de atragere a turiştilor străini, după numărul de înnoptări, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

FPIOR a corelat datele cu măsurile minime ale statelor fruntaşe în top, respectiv o instituţie dedicată turismului şi cota de TVA redusă. Concluziile au fost clare: exista o legătură fără echivoc între atragerea turiştilor în ţările fruntaşe ale Europei şi măsurile solicitate. Desigur, şi bugetele de marketing ale respectivelor ţări sunt decisive.

În contextul în care FPIOR atrage atenţia de mai mult timp asupra deficitului uriaş din turism şi a măsurilor care se pot lua pentru a-l diminua, studiul de astăzi vine sa explice şi să demonstreze că şi brandingul de ţară şi turismul naţional nu sunt altceva decât business-uri mai mari, care, conduse de specialiştii potriviţi, pot deveni extrem de rentabile.

Potrivit sursei, ţările fruntaşe din Top 10 Eurostat, cele la care turiştii străini rămân peste noapte, una sau mai multe nopţi, aşadar nu doar în trecere, au toate, fără excepţie, un minister sau o Organizaţie Naţională subordonată direct Primului Ministru sau chiar Preşedintelui (Cipru, locul 2 în top, Autoritatea Guvernamentală dedicată exclusiv turismului), precum şi cota de TVA mai mică pentru alimente.

"Pentru România, cred că a venit momentul să ne decidem clar asupra unui model

instituţional care să reflecte cu adevărat importanţa turismului pentru dezvoltarea

naţională. Dacă recunoaştem că turismul are potenţial real de a genera venituri, de a crea locuri de muncă în zonele mai puţin dezvoltate şi de a impulsiona antreprenoriatul local, atunci un Minister al Turismului separat, cu un mandat ferm şi o viziune clară, ar putea fi un pas esenţial pentru accelerarea progresului în acest sector.

Dacă totuşi rămânem la structura actuală, în care turismul este integrat într-un portofoliu

mai larg, este esenţial să compensăm prin măsuri concrete: să acordăm un profil mai înalt turismului în cadrul ministerului, să oferim autonomie reală unui secretar de stat dedicat acestui domeniu şi să grăbim operaţionalizarea OMD-urilor locale şi regionale. Doar aşa putem construi politici coerente şi stabile, care să reziste schimbărilor politice şi să servească interesului real al industriei.” (Valentin Şoneriu, preşedinte FPIOR)

"De ani de zile, noi, antreprenorii şi majoritatea oamenilor din generaţiile noastre, plătim o pizza mare. Nu mică, nu medie, ci foarte mare. Ca sa facă statul cheltuieli pe care nu si le poate permite şi ca să se joace nişte copii în corpuri de adulţi de-a guvernarea, am tot plătit la pizza asta mare. Între timp am descoperit că ni s-au ascuns informaţii, că din banii ăştia de pizza plătiţi de noi dumnealor au angajat mai mulţi oameni care să ne controleze tot pe noi, că atunci când nu le ajung banii vin tot la noi, nu să ceară, ci să ia cu forţa. Acesta este adevărul. Cred că e vremea să ne revenim, să înţelegem că şi statul este un business care trebuie scos pe profit şi sa încetăm cu părerile.” (Răzvan Baltă, preşedinte HORECA Botoşani).

"Solicităm ferm statului român ca în fiecare dintre comisiile nou formate să fie invitaţi

specialişti care chiar să ştie domeniile. Agricultura, economia, sănătatea, învăţământul,

HoReCa sau energia nu sunt domenii în care să avem păreri, ci domenii de care depinde supravieţuirea unui stat. Şi indiferent câte taxe a pus acest stat, s-a dovedit că fără management nu poate supravieţui.” (Călin Cozma, preşedinte executiv FPIOR)

Moment limită în HoReCa românească: avem toate şansele să rămânem doar cu mărcile externe.

Conform comunicatului, inIustria Ospitalităţii a pierdut doar anul trecut peste 35% din profitabilitate, iar cifra de afaceri a scăzut în medie cu 12%, comparativ cu 2023.

"Având în vedere faptul că industria HoReCa îşi plăteşte la timp toate taxele şi impozitele, fiind printre cei mai corecţi contributori la bugetul de stat, majorarea unor taxe în perioada următoare este inadmisibila si ne poate duce într-un scenariu similar cu cel din 2020-2021. Din cauza lipsei totale de predictibilitate, 40% din firmele ce activează în domeniul HoReCa se află în acest moment la limită şi există riscul real de închidere în lanţ a firmelor. Nu este corect ca, din cauza corupţiei endemice şi a nesăbuinţei în gestionarea bugetului public, industria noastră să fie de fiecare dată penalizată şi împovărată cu mai multe taxe." (Nicu Rusei, preşedinte HORECA Bacău).