UniCredit: Longevitatea rescrie regulile finanţelor personale; patru schimbări majore pentru bănci, angajatori şi companii

UniCredit arată, într-un raport realizat în colaborare cu National Innovation Centre for Ageing din Marea Britanie, că oamenii trăiesc mai mult, însă sistemele financiare din jurul lor continuă să fie construite, în mare parte, pe presupunerea unor cariere lineare, a unor gospodării stabile şi a unei singure tranziţii către pensionare, potrivit unui comunicat al băncii.

Raportul „Viitorul finanţelor personale” susţine că longevitatea nu mai este o provocare demografică a viitorului, ci una de reproiectare a prezentului, iar vieţile mai lungi expun oamenii, pe perioade mai îndelungate, la întreruperi ale veniturilor, probleme de sănătate, responsabilităţi de îngrijire şi costuri în creştere, făcând deciziile financiare importante mai frecvente şi mai interconectate, explică sursa.

Implicaţia comercială este clară: organizaţiile care îşi proiectează produsele şi serviciile în jurul tranziţiilor repetate din viaţă, al luării deciziilor în comun, al intervenţiei din timp şi al veniturilor variabile îşi pot construi relevanţa şi încrederea într-o relaţie mult mai îndelungată cu clienţii, potrivit raportului.

Miza este considerabilă, deoarece speranţa de viaţă la nivel global a ajuns la 73,5 ani în 2025, în timp ce doar 34% dintre adulţii din ţările participante la studiile OECD au atins nivelul minim de alfabetizare financiară, iar 16,2% din populaţia Uniunii Europene este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce demonstrează că beneficiile unei vieţi mai lungi nu sunt distribuite în mod egal, adaugă comunicatul.

Raportul identifică patru schimbări majore pe care companiile nu le mai pot considera marginale, respectiv parcursurile de viaţă flexibile care înlocuiesc etapele fixe ale vieţii, gestionarea banilor care devine o responsabilitate împărţită între gospodării şi generaţii, anticiparea care devine o competenţă financiară şi flexibilitatea care devine o nouă formă de siguranţă, explică sursa.

În ceea ce priveşte parcursurile de viaţă flexibile, raportul arată că 40% dintre oameni, la nivel global, declară că au trecut prin instabilitate financiară după o întrerupere neplanificată a carierei, iar în Croaţia, de exemplu, tinerii părăsesc locuinţa părintească la o vârstă medie de 31,1 ani, cu aproape cinci ani mai târziu decât media Uniunii Europene, iar UniCredit răspunde acestei nevoi prin soluţii precum buddy şi asigurarea modulară My Care Famiglia, potrivit comunicatului.

În privinţa responsabilităţilor împărţite, la nivelul Uniunii Europene 45% din populaţie este implicată în activităţi de îngrijire neplătită, iar una din zece persoane gestionează simultan mai mult de un rol de îngrijitor, iar 25% dintre cuplurile căsătorite europene cu copii fac parte din familii recompuse, ceea ce arată că responsabilităţile legate de îngrijire, locuire şi costurile cotidiene se distribuie tot mai mult între generaţii, relaţii şi gospodării, adaugă sursa.

În ceea ce priveşte anticiparea, raportul subliniază că 1,3 miliarde de adulţi rămân în afara sistemului financiar formal, iar 41% dintre respondenţii unui sondaj N26 au declarat că economisesc lunar, iar o treime dintre participanţi au spus că pun bani deoparte pentru situaţii de urgenţă sau achiziţii importante, iar UniCredit oferă ca exemplu produsul de asigurare My Care Autonomia, care permite oamenilor să se pregătească pentru o posibilă pierdere a autonomiei în viitor, potrivit comunicatului.

În privinţa flexibilităţii, în 2025, 72% dintre angajaţii americani incluşi în cercetare se bazau pe cel puţin o sursă secundară de venit, în timp ce 59% dintre angajaţii chestionaţi la nivel global au declarat că ar prefera control asupra programului de lucru în locul unui salariu mai mare, iar carierele de tip portofoliu, munca pe proiecte, beneficiile flexibile şi pensionarea graduală estompează tot mai mult graniţele tradiţionale dintre câştig, economisire şi utilizarea activelor acumulate, explică sursa.

Nic Palmarini, director al UK National Innovation Centre for Ageing, a declarat că „longevitatea trăită în bune condiţii ţine de bogăţia experienţelor de viaţă, nu doar de durata acesteia”, adăugând că finanţele personale trebuie să funcţioneze acum ca o infrastructură a vieţii, iar câştigătoare vor fi organizaţiile care fac complexitatea mai uşor de gestionat fără a reduce autonomia individului, în timp ce Richard Burton, Head of Client Solutions la UniCredit, a afirmat că „a trăi mai mult nu este doar o provocare individuală; acest fenomen redefineşte deciziile financiare la nivelul familiilor şi al generaţiilor”, iar răspunsul UniCredit este să anticipeze nevoile, nu doar să reacţioneze la ele, încheie comunicatul.