20 DE ANI DE REGLEMENTARE A PIEŢEI DE CAPITALDeputatul Viorel Ştefan: "Piaţa noastră de capital nu a ajuns, încă, o alternativă reală la sistemul bancar"

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 15 octombrie 2014

Deputatul Viorel Ştefan: "Piaţa noastră de capital nu a ajuns, încă, o alternativă reală la sistemul bancar"

"Economiile populaţiei, atrase pe Bursă atunci când vom avea, lunar, câte o listare"

Ziarul "BURSA" şi Centrul de Pregătire Financiară Millenium au programat, pentru aseară, organizarea unei recepţii jubiliare "20 de ani de reglementare a pieţei de capital", la Palatul Parlamentului, sub patronajul Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), actualmente absorbită în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), a fost înfiinţată în octombrie 1994, având drept scop reglementarea, supravegherea şi dezvoltarea pieţei de capital.

În 2013, supravegherea pieţei de capital, a asigurărilor şi a pensiilor private s-a reunit sub umbrela Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În această împrejurare a jubileului activităţii de supraveghere, domnul Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor şi domnul Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF au avut amabilitatea să ne acorde următoarele interviuri.

Reporter: Aţi contribuit, în calitate de parlamentar, la aprobarea primelor legi care au reglementat piaţa noastră de capital. Cum vedeţi cei 20 de ani de reglementare a pieţei, împliniţi anul acesta?

Viorel Ştefan: Este o vârstă frumoasă, a tinereţii şi a maturităţii în egală măsură. Îmi amintesc "zbaterile" de la început, cât de greu înţelegeam primele noţiuni de piaţă de capital, cât de greu a fost principiul transparenţei, acceptat în economia noastră, şi cât de ciudat mi se părea atunci când cei iniţiaţi ne explicau cât de importantă este transparenţa din activitatea economică privată.

Noi, la vremea aceea, acceptam importanţa transparenţei instituţiilor şi companiilor publice, dar ne era foarte greu să înţelegem de ce şi o entitate privată trebuie să fie transparentă, şi că, odată listată, rămâne o societate privată din punct de vedere al regimului juridic, dar prezintă un interes public general.

Acestea erau primele noastre preocupări la debutul reglementării pieţei de capital. După aceea, am înţeles că piaţa noastră de capital va ajunge la maturitate atunci când ea va reprezenta o alternativă de finanţare la sistemul bancar, când va fi un instrument funcţional care să poată să mobilizeze resursele persoanelor fizice şi să le direcţioneze către proiecte economice.

Apoi, a urmat o perioadă când pe piaţa de capital şi-au găsit soluţii de finanţare şi administraţiile publice, prin emisiuni de obligaţiuni. Piaţa a cunoscut o perioadă de creştere după care, în anii 1996, a fost scandalul cu fondurile mutuale. Piaţa a reuşit să se reaşeze şi a urmat o perioadă de creştere, după care a fost afectată de criză. Acum, trăim din nou speranţa relansării pieţei de capital.

Reporter: După 20 de ani de reglementare, credeţi că a ajuns piaţa noastră de capital să îşi îndeplinească rolul de alternativă reală de finanţare pentru companii?

Viorel Ştefan: Din păcate, piaţa încă nu a ajuns să fie o alternativă reală la sistemul bancar. Explicaţiile acestei situaţii ar fi de ordin intern şi extern, factori obiectivi precum criza economică sau sistemul legislativ, care, poate nu a fost suficient de performant şi adaptat la cele mai bune practici utilizate pe pieţele de capital mature.

Pe de altă parte, toate guvernele au susţinut dezvoltarea pieţei noastre de capital, listând companii publice. Regret că statul nu a folosit mai mult Bursa de Valori în procesul de privatizare. Prin 1998-1999, au fost câteva societăţi privatizate prin Bursă şi acum, din informaţiile pe care le am, aceste privatizări nu s-au soldat cu eşecuri. La începuturile pieţei noastre de capital, exista opinia că privatizarea prin Bursă ar fi un mare handicap întrucât nu puteau fi impuse investitorilor angajamente post-privatizare. Timpul a demonstrat că privatizarea pe piaţa de capital a fost o metodă mai bună faţă de cea "la masa verde", cu investitori strategici, unde angajamentele ulterioare din procesul de privatizare nu au fost respectate în multe cazuri.

Reporter: Mai sunt probleme legislative de rezolvat?

Viorel Ştefan: Din punct de vedere legislativ, cred că s-a făcut, în mare parte, ceea ce trebuia, corespunzător fiecărei etape de dezvoltare a pieţei. Există şi astăzi disponibilitate ca acest proces să continue, ceea ce este un lucru foarte bun.

Din punct de vedere al susţinerii prin decizia administrativă a Guvernului de a direcţiona către Bursă companiile publice, există întreaga disponibilitate de a continua programul de listări.

Din punct de vedere al reglementării şi supravegherii pieţei, eu apreciez că este un câştig înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), prin comasarea reglementatorilor pieţei de capital, a pieţei pensiilor private şi a asigurărilor. Sper ca ASF să devină mai flexibilă, adaptată contextului actual al pieţelor financiare greu încercate de criză.

Autoritatea are în derulare un proces de reorganizare, care speră că va da rezultatele scontate. Dar legislativul, executivul şi autoritatea pieţei nu se pot substitui managementului Bursei de Valori. Nu mă erijez într-un critic, dar constat că este nevoie de creşterea atractivităţii pieţei de capital ca alternativă de finanţare. Aici trebuie să intervină brokerii şi managementul Bursei de Valori, iar promovarea pieţei de capital trebuie să fie printre principalele lor preocupări. Îmi amintesc că în anii 1996-1997, Stere Farmache, ca director executiv al BVB, era într-o caravană mobilă şi a mers în toate judeţele, unde a făcut prezentări în toate mediile despre ce înseamnă Bursa, ce avantaje şi dezavantaje au listările şi de ce ar trebui ca firmele să se uite spre această nouă modalitate de finanţare.

Cred că nu este desuet un astfel de demers al Bursei şi în această perioadă, mai ales că există şanse ca piaţa noastră de capital să se relanseze după criză.

Reporter: Mai au legislativul şi ASF de lucru la îmbunătăţirea legislaţiei specifice în următoarea perioadă?

Viorel Ştefan: ASF are de lucru la propria-i lege, care îi stabileşte cadrul de organizare şi funcţionare. Ştim bine că înfiinţarea ASF s-a făcut contra cronometru şi reglementarea funcţionării instituţiei a rămas deschisă îmbunătăţirilor. Cred că aceasta este prima urgenţă a ASF şi a Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci a Camerei Deputaţilor, pe care o conduc.

Avem un proiect de îmbunătăţire a legii în discuţie şi în iunie am avut ultima întâlnire cu reprezentanţii ASF. A venit vacanţa parlamentară, am amânat proiectul pentru această toamnă. Cel mai probabil, după campania electorală, când parlamentarii se vor întoarce de la lucru din teritoriu, vom finaliza şi adopta şi acest proiect. Am reuşit să clarificăm, prin lege, şi statutul pieţei Rasdaq.

Sper să perfectăm cât de curând palierul legislativ, astfel încât Comisia pe care o conduc să poată fi doar un fel de supervizor pe legislaţia secundară, pe evoluţia ASF în implementarea prevederilor legale şi alte regulamente şi instrucţiuni necesare dezvoltării pieţei noastre de capital şi a celorlalte pieţe financiare.

Reporter: Care sunt cele mai importante modificări dezbătute privind funcţionarea ASF?

Viorel Ştefan: Două raţiuni au stat la baza înfiinţării ASF: să aducem într-o singură entitate structurile de reglementare, supraveghere şi control ale pieţelor noastre financiare; să avem o viziune unitară asupra dezvoltării acestor pieţe pentru că trecem printr-o perioadă în care nu mai putem "juca" segmentat.

La teorie stăm bine. Urmează să vedem cum stăm cu implementarea. Există o experienţă de aproximativ un an de funcţionare a ASF şi putem acum îmbunătăţi legislaţia în cunoştinţă de cauză.

Din acest punct de vedere, cred că trebuie clarificat un lucru foarte important: linia de demarcaţie între ce înseamnă să fii autoritatea pieţei şi actor în piaţă. Problema aceasta este greu de soluţionat. ASF are nevoie de specialişti mai buni decât cei din piaţă pentru că altfel n-ar putea să supravegheze şi să reglementeze corect piaţa. Pe de altă parte, aceşti specialişti îi găseşti doar la actorii din piaţă, îi angajezi la autoritate şi, de a doua zi, trebuie să le "decupezi" toate legăturile şi conexiunile. Este un proces foarte delicat şi cred că trebuie să ne uităm cu mare atenţie pe lege şi să fim foarte clari cu ce impune legea la situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese. Trebuie să vedem şi care este cel mai bun mecanism de verificare a incompatibilităţilor ca să prevenim situaţiile nedorite.

ASF are nevoie să îşi recâştige credibilitatea şi, ca să facă acest lucru, are nevoie de cei mai buni specialişti. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă şi jucătorii din piaţă. Un operator economic nu va putea performa într-o piaţă unde partea de supraveghere nu este bine reglementată şi clară. Ambiguităţile privind reglementarea sau funcţionarea unei autorităţi de control reprezintă un mare pericol pentru operatori. Poţi să te trezeşti că soarta ta ţine de aprecierea subiectivă pe care o dă un domn care stă pe un scaun. Nu trebuie să existe o astfel de situaţie.

Apreciez că demnitarii ASF nu trebuie să se implice în activitatea operativă. Ei trebuie să evalueze obiectiv ce se întâmplă pe plan operativ, unde trebuie să lucreze specialiştii.

În plus, cred că piaţa are acum urgentă nevoie de o structură care să reprezinte interesele emitenţilor şi ale acţionarilor majoritari ai companiilor listate. Avem brokeri, avem BVB şi avem şi asociaţii ale acţionarilor minoritari. La dezbaterile privind clarificarea statutului pieţei Rasdaq am dorit să vedem şi care sunt opiniile emitenţilor. Sunt 928 de emitenţi cu acţiuni blocate în această piaţă. Nu am găsit o soluţie de consultare a lor.

Dacă vrem să dezvoltăm piaţa de capital şi să atragem companiile private pe Bursă, atunci trebuie dezvoltat dialogul cu acţionarii emitenţilor şi cu alte companii nelistate.

Aş fi satisfăcut dacă în fiecare lună s-ar lista o companie privată pe BVB. Abia atunci putem spune că BVB îşi va atinge rolul de finanţator al economiei. Raţiunea existenţei BVB nu este de a convinge autorităţile să mai listeze o companie publică, ci de a atrage firmele private să se listeze de bunăvoie şi nesilite de nimeni. Abia atunci ar putea fi atrase pe bursă şi economiile populaţiei.

Reporter: Ce vă doriţi de la reglementatorul pieţei noastre de capital?

Viorel Ştefan: ASF este autonomă. Implicarea Parlamentului se limitează la numiri şi revocări în situaţii enumerate limitativ prin lege. Nu pot fi schimbări la conducerea ASF prin vot politic. Au fost înlocuiţi membrii executivi şi neexecutivi în urma dosarelor DNA.

ASF are nevoie să îşi recâştige credibilitatea şi poate să facă acest lucru în perioada următoare. Membrii Comisiei de Buget Finanţe Bănci din Camera Deputaţilor şi conducerea ASF au convenit că vor colabora în sensul că rezultatele programului de restructurare a Autorităţii va fi prezentat în faţa comisiilor reunite a Senatului şi Camerei. Vom colabora în sensul că proiectele de regulamente, atunci când ridică probleme, vor fi dezbătute şi la nivelul Comisei.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Oameni care nu cunosc meseria care sta la baza pietei de capital. Pai, piata de capital n-a fost sustinuta asa de mult ca sistemul bancar. Atunci cand s-a intamplat, prin reducerea impozitului pe castigul de capital, piata si-a luat avant si a reusit in 2 ani sa puna in pericol finantarea bancara, ducand banii direct in economia reala. Si bineinteles ca n-a convenit sistemului bancar, care s-a opintit si pana la urma a reusit sa inabuse orice incercare de dezvoltare a pietei de capital. Acum, oamenii sistemului bancar, opac, de tip camataresc, au ajuns sa conduca si institutia de supraveghere si reglementare a pietei de capital. Deci, ce sa mai incurajam acum? Piata de capital? Pai este asa de incorsetata de reglementari, incat agentii pentru servicii de investitii financiare sunt considerati din start ca hoti. Asta deoarece au existat cateva evenimente de furt grosier. Este ca si cum s-ar renunta la bancomate si transferurile de pe carduri electronice din cauza furturilor specifice acestor instrumente. Dar in piata de capital s-a facut asta. Datorita unor furturi grosiere, facute de niste hoti ordinari, indiferent ca erau directori de sucursale sau de societati de servicii de investitii financiare, ceilalti sufera si sunt incorsetati de reglementari care ii determina sa nu poata sa aibe nici un fel de flexibilitate in abordarea si servirea clientilor, ba chiar si activitatea lor este complet fragmentata, in asa fel incat sa nu poata convinge clientii sa-si investeasca banii in piata. In schimb, ASF-ul nu se indreapta deloc impotriva celor care produce cele mai distrugatoare efecte, anume actionarii majoritari care-si permit sa ia banii din societatile emitente, sa le introduca in insolventa si sa-si transfere ulterior activele valoroase prin vanzari la pret foarte mic, folosind diversi executori, avocati, specialisti care se ocupa cu lichidarea insolventilor. Iar actionarii minoritari raman complet neajutorati. Si este vorba de emitenti care sunt cotati pe piata de capital, sub supravegherea ASF, nu SRL-uri sau SA-uri necotate la bursa. Neincrederea actionarilor minoritari si investitorilor in supravegherea emitentilor cotati la bursa este problema principala, nu furturile grosiere din conturi, pe baza de documente falsificate. Bineinteles ca si cotarea la bursa ar trebui oarecum incurajata fiscal, pentru ca altfel de ce sa apeleze un producator la banii celor mici si multi, oferind transparenta, daca asta il costa mai mult decat un credit bancar? Creditul bancar se obtine cu o recomandare sanatoasa, facuta de niste oameni in legatura cu "sistemul", niste bani dati cuiva, pe urma cu niste taxe de protectie bine orientati, si totul se rezolva "in stil de cumetrie omeneasca". Si nici dezvoltare nu se prea vrea sau face prin economia noastra. Asa ca, domnilor, dezvoltarea pietei de capital va avea loc atunci cand primul-ministru va vrea, Isarescu va autoriza, iar ministrii vor cunoaste specificitatea acestui domeniu asa cum o cunoastem macar noi, cei de "jos".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro