20 DE ANI DE REGLEMENTARE A PIEŢEI DE CAPITAL"Nu mai pot să improvizez"

MAKE (A consemnat Cătălina N. Mănoiu)
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 15 octombrie 2014

"Nu mai pot să improvizez"

(Interviu cu domnul Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF)

"Nu cred că există pericolul ca sistemul bancar să pice sau ca depozitele să se ducă"

"Încercăm să reclădim comunitatea pieţei de capital şi să îi dăm o altă imagine decât cea de «furtişag»"

Ziarul "BURSA" şi Centrul de Pregătire Financiară Millenium au programat, pentru aseară, organizarea unei recepţii jubiliare "20 de ani de reglementare a pieţei de capital", la Palatul Parlamentului, sub patronajul Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), actualmente absorbită în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), a fost înfiinţată în octombrie 1994, având drept scop reglementarea, supravegherea şi dezvoltarea pieţei de capital.

În 2013, supravegherea pieţei de capital, a asigurărilor şi a pensiilor private s-a reunit sub umbrela Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În această împrejurare a jubileului activităţii de supraveghere, domnul Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor şi domnul Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF au avut amabilitatea să ne acorde următoarele interviuri.

Reporter: Au existat discuţii despre desprinderea supravegherii pieţei de capital din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi mutarea acesteia la Banca Naţională Română (BNR). Cum vedeţi o astfel de idee?

Mişu Negriţoiu: Nu este cazul. A fost un zvon creat de oameni interesaţi ca acest lucru să se întâmple. Sunt multe zvonuri.

Reporter: Au trecut 20 de ani de supraveghere şi reglementare a pieţei de capital. Cum priviţi activitatea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM)? Care sunt perspectivele ASF?

Mişu Negriţoiu: Formularea "20 de ani de reglementare a pieţei de capital" este mult mai bună decât 20 de ani de CNVM, pentru că de fapt aniversăm un proces, o activitate, nu o instituţie.

Noi, ca instituţie [n.r. - ASF], vrem să schimbăm multe din ce a făcut CNVM: să curăţăm legislaţia secundară şi să rescriem legislaţia primară pentru că piaţa s-a schimbat, lucrurile au evoluat şi, de asemenea, acum suntem un stat membru al Uniunii Europene (UE).

Reporter: Se poate vorbi despre o moştenire "grea" a pieţei noastre de capital?

Mişu Negriţoiu: Încercăm să reclădim comunitatea pieţei de capital şi să îi dăm o altă imagine decât cea de "furtişag".

"Piaţa Rasdaq este rezultatul unui şir de accidente"

Reporter: Mihai Radu a declarat, în 1997, că piaţa Rasdaq este "semilegală". Nu a spus că este chiar ilegală. Ce opinie aveţi, în subiect?

Mişu Negriţoiu: De la aceste aprecieri, că piaţa Rasdaq era "ilegală" sau "semilegală" s-a ajuns ca, de facto, aceasta să fie tratată ca o piaţă reglementată şi, ce nu îmi place mie la CNVM sunt numeroasele greşeli, de care mă dezic, respectiv legalizarea de facto a unei pieţe care de jure nu era legală. Nu există nicio lege menită să reglementeze această piaţă. Rasdaq este rezultatul unui şir de accidente şi ajungem, astăzi, să o tratăm ca pe o piaţă reglementată în tot ceea ce facem, în sancţiuni, în operaţiuni, în tranzacţii, în supraveghere. În fine, este complet greşit că a fost considerată o piaţă reglementată, prin legislaţie secundară, iar noi suntem captivii acestei evoluţii.

Este marea problemă a acestei pieţe.

Din păcate, ca toată reforma în România, nici piaţa de capital nu a fost obiectul unui plan coerent şi bine structurat. Piaţa noastră de capital a fost un summum de reglementări disparate, mai mult o piaţă a furnizorilor de consultanţă şi o piaţă a unei privatizări în masă, care nu ţinea cont de contextul real. Aşa s-a ajuns ca bursa să fie creată cu consultanţă canadiană, pe modelul bursei din Toronto.

În acelaşi timp, americanii au încercat să facă o piaţă Over the Counter (OTC), care, de facto, nu a fost o piaţă OTC, ci ceea ce cunoaştem sub denumirea de Rasdaq şi s-a suprapus pe inconsecvenţa procesului de privatizare.

Ai avut un proces de privatizare în masă şi ai avut nişte societăţi care nu aveau nicio legătură cu pieţele de capital, pe care le-ai împins să se listeze.

Deci nu a fost vorba de o opţiune care să fi fost generată de piaţă, ci, mai degrabă, de un interes. Când te listezi pe piaţă ai un interes, să te finanţezi.

Reporter: Cine este vinovat pentru silnicia asta?

Mişu Negriţoiu: Cred că sunt multe inconsecvenţe. Cine este vinovat de evoluţia noastră din ultimii 20 de ani?

Job-ul nostru aici este, totuşi, să aducem piaţa de capital în rândul pieţelor "normale".

Încă mai avem moşteniri - de la legislaţie, până la instituţii - care trebuie curăţate, normalizate, şi ce se întâmplă cu Rasdaq, acum, este exact acest proces de curăţenie şi de aliniere la pieţele normale.

Reporter: Principalul argument pentru constituirea Rasdaq a fost că, în urma privatizării în masă, statul ar fi dator să ofere cetăţenilor un cadru organizat de tranzacţionare. În acest moment, al desfiinţării Rasdaq, argumentul nu mai este valid? Argumentul nu funcţionează şi în acest moment?!

Mişu Negriţoiu: Nu a funcţionat niciodată, aş zice eu. Este ca în bancul în care ajuţi o bătrână să treacă strada, dar ea nu intenţiona asta.

Avem o piaţă Rasdaq cu oameni total inactivi, care nu au tranzacţionat niciodată şi i-am împins ca să tranzacţioneze, când ei nu aveau niciun interes, nu aveau cunoştinţe, nu voiau.

La acea vreme, să oferim posibilitatea de tranzacţionare a fost un fetiş.

Ce a funcţionat mai bine decât Rasdaq şi decât pieţele organizate, au fost agenţii de colectare a cupoanelor, care s-au dus prin toată ţara, au luat cupoanele contra cost şi, ulterior, au cumpărat fabrici întregi.

Piaţa Rasdaq nu a funcţionat niciodată din această prespectivă, iar acum ai nu numai piaţa Rasdaq, dar ai şi Secţiunea 1, la Depozitarul Central, cu 9 milioane de acţionari pe care nici nu ştii de unde să îi iei. Când eram la ING Bank, am delistat societăţi care fuseseră privatizate prin MEBO şi care aveau 500 - 600 de acţionari minoritari şi căutam prin toată ţara fără să îi găsim.

Nu se mai ştie unde sunt acţionarii minoritari, darămite să mai fie activi în procesul de tranzacţionare.

Este un fetiş. Protecţia exagerată a acţionarilor minoritari se manifestă şi astăzi ca intenţie.

Dar, acţionarul minoritar este ca oricare alt acţionar, singurul interes pe care trebuie să i-l protejezi este să aibă lichiditate şi să poată să îşi valorifice acţiunile. L-ai pus la un sistem de tranzacţionare, îşi valorifică acţiunile.

Ce am văzut acum, în reglementările excesive, de facto, ale pieţei Rasdaq, este că trebuie să îi protejăm. Ce să protejăm? Este un acţionar ca oricare altul şi atunci trebuie tratat ca oricare altul. Deci, până la urmă, la legea desfiinţării Rasdaq a trebuit să împingem, să forţăm lucrurile.

De fapt, accelerarea absorbţiei, de acum, a Rasdaq-ului, a venit şi ca urmare a implementării legislaţiei europene şi, în speţă, Directiva MIFID, care prevede că valorile mobiliare trebuie tranzacţionate pe pieţele reglementate.

Dar, ce nu avem noi acum şi ce nu ştim, este cum să organizăm piaţa OTC, care nu este reglementată nici pentru obligaţiuni, nici pentru acţiuni.

Ai două sisteme reglementate (listarea la BVB şi pe ATS) şi poţi să faci şi un OTC.

Se poate ca aceste societăţi, rămase nelistate după defiinţarea Rasdaq, să intre pe OTC, dar există o problemă de lichiditate şi o problemă de activitate pentru că marea majoritate, 920 - 930 de societăţi, sunt inactive.

Pe o piaţă naţională, funcţionează un BVB (care este o listare), un ATS (care nu este o listare, ci sunt doar nişte reguli, acolo, care permit tranzacţionarea) şi poţi crea o piaţă OTC, care este mai puţin transparentă, dar care trebuie să aibă un sistem de decontare. Toate aceste pieţe se întâlnesc undeva în Depozitarul Central, acesta face decontările şi apar şi preţurile, pentru că trebuie să ai informaţii de preţ, informaţie neutră.

Ceea ce ne interesează acum este să mişcăm societăţile active, societăţile mai bune şi care sunt de frunte, fie pe BVB, fie pe ATS, întărind aceste pieţe care sunt reglementate, prevăzute şi care se regăsesc şi în ţările cu tradiţie.

"«Bail-in»-ul prevede un mecanism tranzitoriu, inclusiv instituţii punte, care să aibă grijă de depozite"

Reporter: Dacă ţara noastră intră în Uniunea Bancară, aşa cum Guvernatorul susţine şi preşedintele presează, de la 1 ianuarie 2015 va intra în vigoare şi la noi directiva "bail-in". De la 1 ianuarie 2016, ea intră în exerciţiu. Care ar fi consecinţele aducerii la cunoştinţa populaţiei că, oricând o bancă s-ar afla în dificultate, banii deponenţilor nu mai sunt în siguranţă?

Mişu Negriţoiu: Directiva "bail-in" vine exact ca să amortizeze cumva acest şoc şi să nu lase băncile să colapseze. "Bail-in"-ul prevede un mecanism tranzitoriu, inclusiv instituţii punte, care să aibă grijă de depozite, este un soi de lichidare ordonată, spre deosebire de o lichidare brutală.

Reporter: O îngrijorare cu privire la faptul că "bail-in"-ul ar putea distruge sistemul bancar este legitimă şi a fost exprimată, în repetate rânduri.

Mişu Negriţoiu: Nu cred că există pericolul ca sistemul bancar să pice sau ca depozitele să se ducă [n.r. - să fie confiscate], "bail-in"-ul limitează sistemul bancar, îl face mai rigid, îl mai restrânge. Eu văd pieţele alternative, pe care le avem noi, ca pe opţiuni care se adresează de la HNWI [n.r. -High Net Worth Individuals], până la noi, consumatorii de rând. Tocmai ca să nu îţi pui ouăle în acelaşi coş şi ca să le mai plasezi şi pe alte pieţe. Din punct de vedere al rentabilităţii şi al productivităţii, sistemul va avea numai de câştigat. Este un moment propice pentru piaţa de capital, însă el apare pe fondul denigrării sistemului bancar. Totuşi, riscurile nu sunt atât de mari încât să se demoleze sistemul bancar.

Eu vă spun din interior, sistemul bancar se curăţă mult, dar nu dispare.

Reporter: Acesta este al doilea an când sistemul bancar va avea pierderi.

Mişu Negriţoiu: Are pierderi, dar este ca la asigurări, unde şi noi avem pierderi, dar dacă scoatem două - trei societăţi de asigurări din sistem, celelalte sunt OK. Aşa că, de ce patru bănci ar fi un pericol? Cele trei - patru bănci de care se vorbea recent, nu sunt mari, sunt bănci micuţe care au exagerat în acordarea de credite în franci elveţieni şi probabil că jumătate din portofoliul lor de credite, dacă nu mai mult, sunt în această monedă. Acestea sunt foarte dependente şi foarte vulnerabile, pentru că s-au finanţat în franci eleveţieni, se finanţează în continuare la un anume preţ, iar dacă îi converteşte la cursul de acum 5 ani sau 10 ani şi banca, în consecinţă, plăteşte dublu, atunci clar, a intrat în faliment. Depinde de ponderea pe care portofoliul de franci eleveţieni o are în portofoliul de ansamblu al băncii. Eu am fost într-o bancă în care nu am avut nici măcar un singur credit în franci eleveţieni.

Reporter: Cuantificarea acestei pagube pe care ar avea-o sistemul bancar ne vine tot de la Nicolae Cinteză care a pomenit de Fondul de Garantare care ar avea echivalentul a 4 miliarde de euro şi că în cazul falimentului acelor bănci, ar mai avea nevoie de încă 3 miliarde de lei.

Mişu Negriţoiu: Recent, la o conferinţă, Guvernatorul, a spus o glumă, care se regăseşte şi la Keynes: "Pe termen lung toţi vom fi morţi, dar avantajul este că nu murim toţi în acelaşi timp." Cam asta este şi problema semnalată, domnule, or să pice bănci, dar nu or să pice toate în acelaşi timp. Aşa, ei fac socoteala că au 4 miliarde şi le mai trebuie 3, dacă pică toate în acelaşi timp. Este o problemă care se discută şi se paradiscută, şi cu PAID-ul şi cu catastrofa. Domnule, toate riscurile pe care noi le asigurăm, nu se întâmplă toate în acelaşi timp şi atunci trebuie să avem un grad de toleranţă. Dacă ne gândim că toate nenorocirile vin deodată, atunci este foarte greu să trăieşti!

Reporter: De acord. Dar ele se pot petrece toate în acelaşi timp dacă sunt consecinţa unei legi adoptate.

Mişu Negriţoiu: Şi legea aceasta este mai mult ca un back-up şi ca un refugiu, ea nu se aplică. Dar, nu ştiu cum să spun, noi, instituţiile de investiţii suntem parte din această aşa numită "Lege a rezoluţiei", dar ea este mai mult un amortizor pentru şocurile care se produc. Tocmai asta este grija.

Există o diferenţă fundamentală între criza din 1929-1930 şi criza din 2008 - 2010. La nivel oficial, politic, a existat mai multă responsabilitate pentru problemele depunătorilor, decât în anii `30. Acum nimeni nu a pierdut bani, în depozitele bancare. Cu excepţia, să zicem, a Ciprului şi a ruşilor.

Când ai deja un miliard într-o bancă, nu se mai poate vorbi despre un depozit, ai o investiţie. Ai vrut să cumperi toată banca, ţi-ai asumat acest risc.

Cât priveşte depozitele consumatorului de rând, cele medii, nimeni nu şi-a pierdut banii, asta a fost marea diferenţă dintre cele două crize. Ori, pornind de la experinţa crizei din anii `30, se vrea ca, prin mecanismul rezoluţiei, şocurile ulterioare să fie amortizate şi să fii pregătit şi să le faci faţă.

Reporter: Aşa cum s-a petrecut în Cipru, depunătorul devine creditor şi investitor. Faptul că banca dobândeşte dreptul să confişte depozitele deponenţilor, impune modificări ale definiţiilor unor noţiuni caracteristice organizării societăţii pe o perioadă extrem de îndelungată, datând de la comuna primitivă, până în capitalism, cu o digresiune în comunism.

Părerea mea este că nu sunt încă evaluate consecinţele generate de aceste modificări. Cred că, deja, ne aflăm într-o altfel de lume şi nu ştim cum să o numim, încă.

Mişu Negriţoiu: Este fără îndoială că economia financiară se schimbă, piaţa se schimbă. Economia financiară este de "n" ori mai mare decât economia reală. Uitaţi-vă la criza preţurilor petrolului şi a energiei, din anii `70, când au crescut preţurile la petrol într-un ritm de neimaginat. Există atâta creativitate şi, inclusiv, creativitate tehnologică în această omenire, care la problemele critice, pe care le-am amintit, a găsit soluţii.

Sunt probleme globale. Domnul Iliescu, la un moment dat, vorbind despre dezvoltarea României, spunea că România are o mare şansă cu agricultura pentru că, în lume, consumul de cereale este aşa de mare, încât există un deficit enorm, şi oferea ca exemplu valoarea mare a consumului de cereale din China, spunând că "asta o să stimuleze agricultura României".

Şi a stimulat?!

Nu a stimulat nimic. Adică, până la urmă, trebuie să umbli la verigile micro ca să intri în sistemul global, pentru că cererea de cereale o fi crescut, dar, la urmă, felul în care, cultivăm pământul sau felul în care este organizată proprietatea, face ca agricultura noastră să nu prea intre în cererea asta globală şi să nu aducă beneficii românului. Până la urmă trebuie să umbli la rotiţe şi, tot aşa, instituţiile financiare trebuie luate una câte una.

Eu cred că sistemul capitalist se reinventează. El se reinventează practic. Eu pun capacitatea omului deasupra, capacitatea de a se inventa, de a progresa, de a inova, şi cred că şi la această criză se găsesc soluţii.

Reporter: Când ai 5 lei în buzunar şi trebuie să dai 10, nu poţi să inventezi nimic.

Mişu Negriţoiu: Inventezi rescadenţarea.

"Dacă eşti intermediar de piaţă financiară, atunci ar trebui să iei lucrurile în serios"

Reporter: ASF a aprobat trecerea la decontarea de două zile ("T+2", în loc de "T+3"), odată cu separarea sistemelor de tranzacţionare de cele de post-tranzacţionare, din 6 octombrie, deşi Asociaţia Brokerilor şi un grup de custozi au arătat că există riscuri privind implementarea celor două proiecte în acelaşi timp. Dumneavoastră aţi fost consultat?

Mişu Negriţoiu: Da.

Reporter: Şi aţi fost de acord?

Mişu Negriţoiu: Chiar am împins-o. Plus că avem acum, Regulamentul 909, de conectare la pieţele externe, care a fost adoptat şi trebuie implementat. Trebuie, practic, să reautorizăm instituţiile pieţei, Depozitarul Central şi Bursa. Atunci, am zis: "Hai să terminăm cu ce este rezidual".

Cu piaţa se discută segregarea conturilor de nu ştiu când, se discută "T +2" de nu ştiu când, se discută Target 2 de nu ştiu când şi, atunci, am început şedinţele cu ei şi am spus "Hai să facem!".

Problema este că, într-adevăr, piaţa a fost luată prin surprindere, că se fac lucrurile pe care ei le cereau de foarte mult timp şi pe care le-am discutat acum şase luni, acum un an. Lucrurile astea au fost discutate, atunci, şi am spus: "Noi vă încurajăm, facem tot ce vă trebuie, de asemenea şi BNR trebuie să îşi dea acordul, dar fiţi siguri că piaţa poate să facă faţă, că dacă piaţa nu poate să facă faţă şi ajungem la operaţiuni nedecontate, atunci avem o problemă".

S-ar putea să se întâmple astfel de lucruri, pe de altă parte, însă noi am amânat multe proiecte de infrastructură, ca să îi protejam pe brokeri şi ei trebuie să conştientizeze că nu mai pot să improvizez.

În definitiv, dacă eşti intermediar de piaţă financiară, atunci ar trebui să iei lucrurile în serios.

Noi amânăm de ceva timp o reglementare privind auditul sistemelor de IT, de exemplu, pentru că este prea scump, dar va veni timpul când nu vom mai putea amâna şi ei, din nou, nu vor fi pregătiţi.

Eu zic că ar fi bine să stabilim standardele pieţei ceva mai ridicate, ca lumea să fie mobilizată să se ducă spre aceste standarde, ca să creăm, totuşi, sănătatea pieţei, instituţii pe care să ne bazăm mai departe şi, la urma urmelor, cine face faţă, face faţă.

Reporter: S-ar putea ca sistemul să nu facă faţă.

Mişu Negriţoiu: Aceasta este responsabilitatea lor exclusivă, că nu noi am stabilit data de 6 octombrie. Noi am spus, "din punctul nostru de vedere putem să stabilim o dată când vreţi voi". Bursa şi Depozitarul Central au stabilit data de 6 octombrie. Şi noi am atenţionat, inclusiv acum, am spus: "Fiţi siguri că aţi vorbit între voi, că lumea face faţă, că puteţi face decontările".

Reporter: Ei încă nu au vorbit.

Mişu Negriţoiu: Ba au vorbit suficient, dar poate că nu au terminat de vorbit. Am creat sau creăm şi împrumutul pe acţiuni ca să poţi să decontezi la "T +2", dacă nu mai poţi să decontezi la "T+3". Adevărul este că "T+3" este un sistem foarte învechit. Repet, se discută de ani de zile, dar eu cred că ei nu se aşteptau să se întâmple aşa de repede, dar trebuia să se întâmple. Că era 6 octombrie, 6 noiembrie, că era 1 ianuarie. Chiar şi custozii au propus 1 ianuarie. Dacă nu au stabilit un alt termen [n.r. - când au fost consultaţi], estimez că lucrurile sunt sub control. Deocamdată, nu am cunoştinţă de incidente. A fost făcută cam în forţă, este adevărat, dar cred că lucrurile trebuie făcute repede ca să recuperăm ce avem de recuperat şi avem multe de recuperat. Dar au fost consultaţi.

Reporter: Ceea ce este observabil, este că în BVB se cântă în poloneză, preşedintele nu se implică, iar Consiliul Bursei, adesea, este ignorat. Măsura asta este posibil să fi fost propusă de Ludwik Sobolewski, pur şi simplu, în legătură cu Adriana Tănăsoiu din Depozitar.

Mişu Negriţoiu: A fost aprobată şi de Consiliu.

"Vrem să identificăm ce trebuie să facem pentru dezvoltarea retailului"

Reporter: Consiliul este şi el structurat într-un fel. În Consiliu, majoritatea este dată de brokeri din sistemul bancar.

În legătură cu proiectul pentru modificarea legii pieţei de capital aţi fost consultat?

Mişu Negriţoiu: Acest proiect este parte din celebrul [n.r. - document] "8 bariere sistemice în calea dezvoltării pieţei de capital moderne în România". ASF a fost în colectivul de redactare a materialului, împreună cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României, şi au identificat cele "8 bariere", precum şi principalele măsuri menite să amelioreze accesul la piaţă, tranzacţiile etc. Colectivul a identificat: măsuri de legislaţie primară, măsuri de legislaţie secundară, costurile pieţei, aşa, grosso modo, ce am prins din mers, când am venit eu. Noi am dat jos costurile pieţei, Bursa le-a dat şi ea jos, noi am adus ceva modificări la legislaţia secundară care nu era condiţionată de legislaţia primară, iar acest proiect de lege, care este acum la Ministerul de Finanţe, este parte din acelaşi pachet ca legislaţie primară şi, da, este discutată.

Reporter: Noţiunea de acces la piaţă nu a fost evaluată decât sub aspectul accesului investitorilor străini la piaţă. Ştim bine că există "marfă" blocată la autohtoni, există un prag de rezistenţă la colectarea acţiunilor corespunzătoare cupoanelor, care se ridica la circa şapte milioane de cetăţeni; de asemenea, avem problema moştenirii acţiunilor care presupune taxe de notariat mai ridicate decât valoarea acţiunilor, precum şi problema imposibilităţii tranzacţionării acţiunilor corespunzătoare unui cupon, pentru că, în mod normal, casele de brokeraj refuză să le tranzacţioneze pentru că, într-adevăr, costurile sunt prea ridicate. Aceste aspecte nu au fost tratate în niciun fel.

Mişu Negriţoiu: Poate că soluţia cu accesul investitorilor străini a fost cea mai la îndemână şi cea mai rapidă, pentru că este vorba, de fapt, de investitori instituţionali. O astfel de piaţă nu se dezvoltă cu investitori instituţionali, ci este o piaţă cu amânuntul, adică o piaţă a investitorului de rând. Eu cred că noi va trebui să abordăm acest aspect, care este şi parte din STEAM, proiect al cărui obiectiv este să crească lichiditatea şi volumul de tranzacţionare, însă nu poţi să faci asta dacă nu dezvolţi retailul la BVB.

Vrem să identificăm ce trebuie să facem pentru dezvoltarea retailului şi pentru capacitarea accesului investitorilor români, deţinătorii de cupoane şi nu numai.

Mişu Negriţoiu: Acesta este job-ul nostru şi eu ce am văzut la bursă este că a luat-o de sus în jos, nu de jos în sus. De sus în jos înseamnă să te uiţi la investitorii instituţionali români şi străni ca să le facilitezi accesul, dar de fapt, fondul problemei şi cel mai important este masa de investitori.

Report: Prin obligaţiuni?

Mişu Negriţoiu: Nu ştiu dacă numai prin obligaţiuni. Noi acum trebuie să ne uităm la masa de investitori, la accesul investitorilor din rândul persoanelor fizice, la distribuţie, deci cum ajung produsele, informaţia la aceşti investitori atât titlurile, activele, cât şi pasivele şi ne uităm la piaţa obligaţiunilor şi la OTC. Cred că acum va trebui să facem inventarul ideilor care să ne ajute să dezvoltăm piaţa de retail, persoane fizice.

Reporter: Legea 52/1994 spunea că CNVM are "vocaţia dezvoltării pieţei de capital". Această prevedere a fost eliminată din legea ulterioară. Vă propuneţi să reveniţi asupra acestui aspect?

Mişu Negriţoiu: Vom reintroduce în strategia noastră "vocaţia dezvoltării pieţei de capital". Eu cred în asta. Vocaţia dezvoltării pieţelor trebuie să fie pe primul loc. Legea pieţei de capital se face ţinând cont şi de îndrumările Băncii Mondiale.

"Societăţile de asigurări riscante pentru sistem sunt echilibrate, deja"

Reporter: Aţi declarat că piaţa asigurărilor mai rezistă pentru că este obligatorie. Ce schimbări consideraţi ca va aduce auditul pieţei asigurărilor? Vom asista la falimente pe această piaţă?

Mişu Negriţoiu: Auditul vine să crească încrederea consumatorilor în piaţa de asigurări şi noi trebuie să începem să facem acest lucru. Este un proces de curăţire, menit să conducă la instituţii solide. Auditul trebuie să înlăture minciuna, până la urmă piaţa de asigurări s-a confruntat cu informaţii distorsionate şi incorecte. Deci, trebuie să crească calitatea informaţiilor financiare, pe care să te poţi baza. De aproape doi ani asistăm la un caz, ASTRA, care după ce au hotărât să apeleze la audit, acum sunt la polul opus.

Procesele de audit, IFRS, analiza activelor pe bilanţ, probabil că vor scoate la iveală societăţi slabe care vor ieşi din sistem, dar acestea sunt societăţi mici, care nu au impact asupra sistemului. Societăţile riscante pentru sistem sunt echilibrate, deja. Acestea sunt, pe de-o parte, societăţi deţinute de multinaţionale care au fost corectate, în care s-au făcut capitalizări (vorbim de două, trei societăţi pe care le-am identificat noi şi pe care le urmărim în mod individual), pe de altă parte, mai există un număr de societăţi pe care nu putem să le citim foarte bine, precum şi societăţi mai mici. Auditul este de fapt un instrument care ne ajută să citim mai bine societăţile pe care le-am amintit.

Reporter: Mai aveţi în vedere să introduceţi în administrare specială vreo altă companie de asigurări?

Mişu Negriţoiu: Acum, nu avem pe agendă asemenea acţiuni. Avem trei nivele. Avem impuse nişte măsuri obligatorii de supraveghere, menite să corecteze, un plan de redresare care este aprobat, acceptat şi care are un interval de un an de zile, un an şi ceva, în care urmărim fiecare etapă şi numai în cazul în care nu se realizează la etapă şi nu apreciem că riscul creşte, atunci avem posibilitatea de administrare specială, în următoarea etapă. După cum aţi văzut, prima etapă a fost îndeplinită şi continuăm procesul. Dar, nu avem altă situaţie acum. Să vedem anul viitor, însă nu cred că va fi cazul.

Reporter: Dan Armeanu a părăsit ASF beneficiind de 12 salarii compensatorii? În cazul că da, trebuie să dea banii înapoi, acum, că a fost numit membru ne-executiv?

Mişu Negriţoiu: Nu a beneficiat. Dan este în continuare în ASF. Noi am avut un plan de plecări voluntare şi el a optat pentru asta. Da, a optat dar nu a plecat pentru că aceste plecări voluntare nu s-au produs în bloc, ci treptat, lunar, ca să ne încadrăm în legislaţia muncii, până la 30 de persoane. Dar, Dan nu este în acest bloc. El a optat pentru asta, pentru ca lui i s-a desfiinţat postul, a fost în echipa lui Daniel Dăianu. După cum ştiţi eu am redus masiv posturile de consilieri, cu vreo 35, şi pentru că noi am avut prim-vicepreşedinte, practic, cabinetul consilierilor lui a dispărut prin reorganizare. Dar, Dan Armeanu nu a vrut el însuşi să plece. Din punct de vedere legal, el nu şi-a întrerupt relaţiile de muncă cu ASF.

Reporter: Lucrează pe baza aceluiaşi contract?

Mişu Negriţoiu: Este o întrebare bună, pentru că membri ne-executivi nu sunt angajaţi ai ASF.

Reporter: Au scăzut salariile angajaţilor ASF?

Mişu Negriţoiu: Salariile au scăzut. Noi avem două etape, în evaluările pe care le-am făcut. Am redus salariile la conducere, la membrii ne-executivi şi membrii consiliului director cu 40%, iar la ceilalţi cu mai puţin, în jur de 10-20%. Întâmplător, salariile mai mari în ASF au fost pentru posturile care s-au desfiinţat - consilieri şi consultanţi. Numărul posturilor de consilieri s-a redus, la fel şi salariile acestora. Noi am lucrat cu HAY [n.r. - Hay Group] şi am folosit ca instrument scara Hay de salarizare, care aliniază salariile la nivelul pieţei. Pentru că Articolul 5 din Ordonanţă spune că ASF plăteşte la nivelul poziţiilor similare din piaţa financiară, Hay s-adus în piaţa financiară şi a stabilit mediana; dar şi în piaţa financiară nebancară, societăţi de asigurări ş.a.m.d. salariul este mai ridicat în cazul poziţiilor de execuţie; inclusiv salariul minim în contractul colectiv de muncă era de 2000 de lei, în timp ce nivelul salariilor din ASF, în cazul poziţiilor de conducere, se apropie considerabil de cele din piaţă.

Reporter: Nu este pe dos?

Mişu Negriţoiu: Nu, culmea! Pe dos apărea din cauza primelor, sporurilor şi a altor beneficii.

Reporter: Care se dau.

Mişu Negriţoiu: Care s-au desfiinţat.

Reporter: Aţi dat pe proiecte speciale când aţi pregătit raportarea pentru Parlament.

Mişu Negriţoiu: Mai degrabă am promis decât am dat. Am promis mult, dar am dat mult mai puţin.

Reporter: Dar era sarcina lor de serviciu.

Mişu Negriţoiu: Eu am venit pe întâi mai, m-am uitat în lege şi am văzut că noi, în iunie, trebuie să prezentăm Raportul la Parlament. Instituţia era într-o vânzoleală totală. Daniel Dăianu avea sarcina, să zicem aşa, să facă acest raport, dar era înnebunit, i-a ţinut locul lui Ruşanu, nu a mai stat nimeni cu capul la Raport şi nu erau organizaţi atunci aşa de bine şi avem aici un grup de oameni care au făcut acest Raport într-o lună de zile. Oamenii aceştia, o lună de zile, au stat zi şi noapte pentru ca ASF să îşi îndepliească termenul. Pentru acest efort, am considerat că merită o primă, nu am dat-o deocamdată, dar am prevăzut-o ca să putem să o dăm; ea este 20% din salariu sau o jumătate din salariu.

La nivel de conducere salariul de bază este la nivelul pieţei, de exemplu, un vicepreşedinte are acum salariul unui membru în consiliul de conducere a unei societăţi de asigurări. Bula asta a dispărut.

Eu am făcut un Raport.

Aţi văzut, acolo, cât s-au redus primele, beneficiile..., eu dacă continuam pe această cale ... numai sporul meu de vechime era de 25% .

Veniturile totale nu mai au niciun fel de altă primă decât al 13-lea salariu, care este de fapt un spor de performanţă şi nu îl dăm ca al 13-lea salariu, ci ca o primă de performanţă pe baza planului evaluării anuale. Nu ia toată lumea şi nu este un al 13-lea salariu obligatoriu şi garantat. Nu ai lucrat bine, iei mai puţin sau nu iei deloc.

Noi am creat poziţii noi, cu salarii, luna aceasta şi luna viitoare reaşezăm noii şefi, pe bază de concurs, la noile salarii. Ele sunt prevăzute cu încadrare de la 1 ianuarie şi acum trebuie să finalizăm procesul de transformare şi reorganizare, iar ei vor fi transferaţi la salariile noi. Pot accepta postul cu noul salariu, sau să îl refuze.

Trebuie să le dăm salarii noi şi celor care au rămas pe posturi. Problema este că posturile de execuţie sunt mai mari decât piaţa, aici să zicem că un arhivar din ASF are mai mulţi bani decât un arhivar într-o societate de asigurări. Acesta este procesul care continuă anul viitor, separat de faptul că eu am tăiat primele de vacanţă, toate sporurile de înmormântare, de cununie (care era echivalentul unui salariu sau două). Au rămas numai pentru înmormântarea rudelor de gradul întâi şi cele pentru naştere pe care le-am plafonat.

Reporter: Care este cuantumul veniturilor şi al cheltuielilor ASF în cifre absolute?

Mişu Negriţoiu: În jur de 140 - 150 de milioane de lei. Noi am scăzut pentru anul viitor masiv, am scăzut la capitolul cheltuieli cu personalul 70 milioane, apropape 40%.

Reporter: Ce veţi face cu banii care vă rămân?

Mişu Negriţoiu: Am redus costurile în piaţă, am redus mult comisionale şi, prin urmare, vom avea venituri mai mici. În al doilea rând, trebuie să facem investiţii în IT, această instituţie nu a cheltuit niciun ban în IT.

Reporter: Deci, nu sunteţi implicaţi în scandalul Microsoft.

Mişu Negriţoiu: Nu. Noi vom vom fi mult mai atenţi. Pentru că în piaţa de capital, dar mai ales în piaţa de asigurări foarte multe lucruri se fac manual. În piaţa de asigurări, vom fi obligaţi, cu Solvency 2, să intrăm pe un sistem de IT atât local ca şi supraveghere, cât şi ca raportare la IOCA. În piaţa de capital, ai supraveghere electronică, dar foarte multe raportări sunt manuale. Trebuie organizată piaţa asta ca să funcţioneze şi atunci, aici, trebuie să alocăm nişte bani. Mai avem nişte proiecte pe care trebuie să mai alocăm nişte bani, cum este exerciţiul acesta de revizuire a activelor şi pasivelor societăţilor de asigurări, pe urmă pregătirea profesională. Avem în vedere, în continuare să reducem costurile pieţei.

"Sper să nu ajungem la modelul maghiar, pentru că este un soi de model anti-piaţă în general, nu numai cu pensiile"

Reporter: Cum vedeţi ideea naţionalizării pensiilor private, care a circulat şi la noi?

Mişu Negriţoiu: Nu cred că se va produce şi nici nu cred că există motiv să naţionalizăm.

Reporter: Sunt voci care aduc în discuţie modelul polonez şi pe cel maghiar.

Mişu Negriţoiu: Sper să nu ajungem la modelul maghiar, pentru că este un soi de model anti-piaţă în general, nu numai cu pensiile. S-a vehiculat modelul polonez, dar ei au avut multe motive: o dimensiune a fondurilor mult mai bună şi nivelul datoriei publice şi ei au luat dintr-un buzunar şi au pus în altul. Dar noi nu avem aceste motive, nimeni nu a naţionalizat pensiiile pentru că pensiile private ar avea vreo problemă sau ar fi nesigure. Le-au naţionalizat din alte motive, ori noi nu avem acele alte motive.

Reporter: Consideraţi că ţara noastră este pregătită să adere la Uniunea Bancară Europeană (UBE)?

Mişu Negriţoiu: Consideraţi că ţara noastră a fost pregătită să intre în Uniunea Europeană?

Reporter: Nu.

Mişu Negriţoiu: Cam acelaşi este răspunsul, dar este mai bine să o faci, decât să nu o faci. Eu cred că este bine să adere pentru că, de fapt, intrarea noastră în structurile europene este şi un substitut al capacităţii de administrare reduse a acestui popor.

Reporter: În acest fel, rostiţi argumentul pentru care Guvernatorul susţine să aderăm pentru că domnia sa consideră că nu mai putem avea o supraveghere eficientă a sistemului bancar, în condiţiile în care au bănci mamă, în străinătate, şi ar trebui să ne delegăm atributul de supraveghere către o entitate continentală.

Mişu Negriţoiu: Corect. Un al argument care ar putea fi invocat este că normele vor fi unitare, noi avem acum regulamente pe care nici nu le mai treci prin legislaţia locală şi nu mai mergi cu ele la Parlament, ci trebuie să le aplici direct şi la supraveghere. Asta se va întâmpla şi, fie că eşti în Uniunea Bancară, fie că nu eşti, tot trebuie să aplici aceste regulamente. Capacitatea de executare a acestor regulamente este mai bună la nivelul Uniunii Bancare.

Reporter: Distanţa de la instituţia supravegheată până la instituţia de supraveghere este foarte mare. Sunt nişte condiţii locale, pe care le mai iei în calcul dacă eşti aici şi te uiţi la ele. În timp ce, dincolo...

Mişu Negriţoiu: Nu mai poţi să mai deviezi.

Reporter: Păi, nu mai poţi să mai deviezi, dar asta mai poate însemna şi ca supravegherea să nu fie adecvată.

Mişu Negriţoiu: Pieţele bancare sunt cele mai globalizate, până în acest moment. Preţul banilor este cam acelaşi, nu mai este nici o diferenţă de dobândă, nu mai este nici o diferenţă de capitalizare, pentru că toate vin din Basel 2. Nu este nimic care să vină din condiţiile locale, singurul lucru care diferenţiază este dobânda la moneda şi la creditele locale, care este pe piaţa locală. Nici această piaţă nu mai este ea aşa de naţională, pe cât s-ar vrea. Până la urmă, este o piaţă care funcţionează pe aceleaşi reguli, nu ai cum să deviezi. Dacă eşti o bancă locală trebuie să ai aceleaşi standarde, nu există diferenţe, iar pentru băncile internaţionale, chiar nu ar trebui să se dea nicio derogare, pentru că globalizarea este reală.

Reporter: Există şi o anxietate faţă de globalizare.

Mişu Negriţoiu: Eu cred că îţi păstrezi caracterul local în dimensiunea ta culturală, în procesul de inovaţie de produse şi servicii care sunt locale şi care au farmecul şi atractivitatea lor. În ceea ce priveşte, însă produsele standardizate, de masă, acestea sunt uniforme. Discuţia este veche, pe formarea preţurilor, produselor energetice.

"Eu cred că şi în UE ai loc de iniţiativă locală"

Reporter: Revin la întrebare: relativ recent, în 2009 am avut o premiantă Nobel, singura femeie cu premiul Nobel, în economie, Elinor Ostrom, o americancă, căreia i-a fost decernat premiul pentru studiile relevând superioritatea policentrismului deciziei, în faţa deciziilor adoptate de la centru. Ea a argumentat că diversitatea culturală şi de statut social a membrilor unei comunităţi locale nu suportă decizii adoptate din afara comunităţii, iar volatilitatea condiţiilor locale nu poate fi urmărită de la centru, astfel că o decizie adoptată de centru privitoare la acţiunile de interes local este condamnată la lipsă de adecvare, încă de la început. De plidă, nu poţi aştepta o decizie de la Washington DC pentru sistemul de irigaţie din Punjab.

Mişu Negriţoiu: Eu cred că şi în UE ai loc de iniţiativă locală, cât şi în UBE. În Germania, nemţii au vreo 2000 de bănci care sunt nişte băncuţe, locale, şi sunt voci care spun că această reţea a protejat Germania de efectele crizei. Aceste bănci nu intră în UBE, aşa putem face şi noi.

Eu am însă o preocupare intelectuală, trebuie să ai capacitatea de a organiza, de a produce, de a fi eficient, de a gestiona, de a face un proiect. Aici este diferenţa: da, te guvernezi local, dar trebuie să ai şi capacitatea de a te guverna local, trebuie să fii serios, să investeşti, şi aici avem exemplul primarilor, unii care fac treabă, alţii care nu fac. Cred că noi abia acum ieşim din comunism, suntem pe o curbă de învăţare.

Reporter: În definitiv, ceea ce spuneţi aminteşte de ceea ce susţinea un document al Vaticanului (fără să se suprapună exact), cu privire la principiul subsidiarităţii, care ar trebui să fie introdus la scară globală şi să conducă la un guvern mondial.

Mişu Negriţoiu: Subsidiaritatea este în Tratatul Uniunii. Probabil că UE a funcţionat şi funcţionează tocmai din această cauză. Există beneficii în acest guvern mondial, până la urmă ei au refăcut Imperiul Carolingian, toate ţările acestea dezvoltate. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat cu noi acum dacă nu eram în UE.

Reporter: Principiul subsidiarităţii are forme perverse, care s-au manifestat din plin, în comunism şi nimic nu garantează că, o dată instituit la nivel global, nu va conduce la îndeplinirea visului leninist.

Mişu Negriţoiu: Comunismul nu avea sens, valorile pe care le promova l-au şi demolat pentru că nu avea sens, nu avea logică, nu se putea face. Un sistem comunist, cum era în România, nu putea să îşi hrănească populaţia.

Reporter: Acest lucru se întâmplă şi acum. Noi nu ne hrănim din producţia proprie şi nici nu plătim din veniturile proprii.

Mişu Negriţoiu: Veniturile sunt o problemă, dar când te uiţi la ofertă, există clar o schimbare. În timpul comunismului oamenii nu aveau ce să cumpere, stăteau la coadă. Acum se poate vorbi de ofertă, chiar dacă veniturile sunt o problemă reală.

Reporter: Aveţi capacitatea să vă mişcaţi printre problemele spinoase. Vă mulţumesc pentru interviu.

Opinia Cititorului ( 10 )

  1. cum o caracterizati, stimate domnule Negritoiu ? Cu ajutorul acestui ordin al domnului viceguvernator a fost astfel estompata obligativitatea pentru fiecare companie din piata reglementata de a prezenta raportul consolidat in IFRS. Apropo aceasta abreviere simpatica, daca o sa cautati in ghidul investitorului strain, se pare ca o veti gasi cu greu. Cel putin dumneavoastra o folositi macar o data. Dar cel mai simpatic este cum a studiat domnului Singer raportul consolidat FP si cum o sa ajunga pe Bursa din Londra stiind ca Adunarea Generala a Actionarilor in sedinta din aprilie nu l-a aprobat :-):-):-):-):-):-) "Potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 881 din 25 iunie 2012 privind aplicarea de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 424 din 26 iunie 2012, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, societăţile comerciale ale căror valori

    mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată 

    au obligaţia de a aplica Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale. 

    Potrivit Ordinu lui ministrului finanţelor publice nr. 1286 din 1 octombrie 2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme 

    cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la

    tranzacţionare pe o piaţă reglementată (publicat în M.O. al României nr. 687 din 4 octombrie 2012), cu modificările şi completările ulterioare, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)reprezintă standardele adoptate potrivit procedurii prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate." 

    Primele pentru raportul de activitate S-AU ACORDAT!! Cuantumul a fost intre 50% si 100%. Nu este prima data si nici singura..... inexactitate. Oricum, necesară in acest exercițiu de imagine. Ce este in spatele acestei aparente, probabil ca va veni timpul...

    Reporterul a pierdut ocazia să se convingă câte știe d-l Negrițoiu despre cum a reușit ASF să genereze scandalul de la Harinvest! Cum a reușit ASF să "reglementeze" o piata de capital in care actiunile oamenilor dispar iar ASF sa nu dezvalui unde s-au dus ? Cum a protejat ASF investitorii de la Harinvest ? Cum ii va proteja in recuperarea pagubelor ? Sau nu o va face ? Nici ASF nu ii va proteja si nici reporterul nu-l va intreba ! De ce ? Investitorii n-au dreptul sa afle? Sau e un subiect delicat? Prea delicat pentru reporter sau pentru cei implicati in praduirea investitorilor? Ramane intrebarea! Unde sunt banii investitorilor? Cine ii acopera pe faptasi?

    ca sa revigorezi retailul trebuie c aASF sa iasa din sfera institutiilor mafiote care aplica taxe de protectie pentru a acoperi tranzactii ale grupurilor infractional, vezi tranzactia cu peste 6% din SIF1 din sept 2013. Taxa de protectie ASF 70.000RON si nimeni din piata nu a aflat nimic, ASF s-a aspalt pe maine ca a trimis dosarul la alte institutii dar cu protectia investitorilor cum ramane ? vezi tranzactiile incrucisate la sif-uri permise de colegul dvs. URSACHE la porunca grupurilor infractionale din jurul sif-urilor.

    Piata de capital este o modalitate de finantare a dezvoltarii unei afaceri, unei societati comerciale. Este o alternativa la sistemul bancar. Cine decide sa apeleze la aceasta finantare? Actionarul principal al societatii comerciale, nu? In 1990, actionarul principal al societatilor comerciale, al afacerilor din Romania, era Statul Roman. Statul Roman a decis sa coteze societatile pe o piata de capital reglementata, nu? Prin privatizare, a dat actiunile cetatenilor, dar a instrumentat si o piata de capital reglementata, pentru ca asa a dorit, si bine a facut! Adica, actionarul principal, a decis cotarea pe o piata de capital reglementata, punand si umarul la crearea ei... Si strainiii ne-au ajutat la crearea ei, americanii a RASDAQ-ului si canadienii a BVB-ului. Nu-i asa? Deci, de ce zice lumea neavenita si necunoscatoare ca RASDAQ-ul este o piata artificiala? Ca actionarii societatilor de pe RASDAQ n-au ales sa fie acolo? Nu-i adevarat. Actionarul principal al societatilor de pe RASDAQ a ales asta. Si Statul a ales bine sa faca privatizarea prin intermediul pietei de capital, pentru ca era o industrie reglementata. Reglementarea s-a facut cu ajutorul Legii 297, si a RASDAQ si BVB. Dar, au existat si adevaratii hoti din Romania, acei oameni din FSN care au vrut sa fie extrem de bogati, si care vroiau sa-si transfere averea publica in propriile buzunare. Si totul a luat o turnura de haos. Legea 297, a pietei de capital, n-a fost sincronizata cu Legea societatilor comerciale. De aceea, totul a fost o simulare de dezvoltare a pietei de capital. Oamenii care au fost initial specializati de straini, au fost eliminati, inlaturati din domeniul reglementarii. AVM, CNVM, a fost politizat complet, a servit intereselor de grup sau private al anumitor persoane provenind din FSN si care au migrat apoi in diverse partide istorice, dar interesul lor a fost acelasi: sa fure din averea publica si sa transfere banii in conturi din strainatate. Deci, d-le Negritoiu, esti aiurea cu drumul! Ai preluat o concluzie falsa! RASDAQ a fost o piata reglementata de la inceput, ca si BVB, pentru ca facea parte din piata de capital, care era reglementata. Ca si in SUA si restul lumii. Chestia cu OTC are o conotatie tehnica, de mod de reglementare. De ce? Pentru ca si la Romanii au talent trebuie sa te califici intai, inainte de a aparea pe scena, in fata juriului. Si pe piata de capital, RASDAQ reprezinta piata generala reglementata, industria mare, larga, iar BVB este de fapt podiumul, locul unde premiantii sunt premiati, unde cei mai buni obtin cele mai mari premii, nu? Premiul de a primi finantare mai usor si in cantitate mai mare. Dar inainte, atunci cand premiantii sunt la inceput, intai muncesc, se chinuie, se dezvolta, pe o piata generala, dar reglementata. Acesta este NASDAQ la americani. Sunt multi, dar toti respecta reglementarile SEC, nu? La fel si RASDAQ, sunt multi dar trebuie sa respecte reglementarile AVM, CNVM, apoi ASF. Ce a fost gresit in asta? Privatizarea s-a vrut printr-o piata reglementata. Americanii si canadienii (ajutati si de BNR la un moment dat) ne-au ajutat sa reglementam industria in mod rapid, educandu-ne si specialistii. Nu cumva, oamenii din AVM, CNVM si ASF, au cu totul alta menire? Au avut alta menire? Anume sa ajute politicieni, afaceristi, sa extraga din economie ceea ce era bun ca societate comerciala? Sa si-o bage in buzunar, sa-i ia banii si profiturile, apoi sa o bage in insolventa? Deci, problema a fost a oamenilor din AVM, CNVM si ASF, nu a principiului folosit. Si d-le Georgescu, renunta la ideea grosiera ca actionarii RASDAQ n-au vrut sa fie pe o piata reglementata. Ei n-au mai vrut asta dupa ce si-au insusit societatile, pentru ca nu le convenea transparenta impusa initial de fostul actionar principal, adica Statul Roman. Deci, privatizarea a fost moderna, s-a vrut prin piata de capital. Insa forta si agresivitatea oamenilor proveniti din FSN, afaceristilor verosi din Romania, aceia care au luat initial banii din Bancorex, au facut ca piata de capital sa intre intr-un haos legislativ. Sistemul bancar a pus capac, pentru ca a inceput sa piarda din teritoriu, a inceput criza si si-a micsorat profiturile si a decis sa inabuse orice alta alternativa de finantare. De ce? Pentru ca se protejeaza si ea, e vorba de instinctul de supravietuire. Asta-i tot! Restul, este o manipulare a opiniei publice.

    1. Deci, daca noii actionari majoritari din societatile cotate initial automat de Statul Roman (ca actionar majoritar) pe RASDA, au vrut ulterior sa iasa din piata de capital, puteau sa decida asta. Insa ramanea ca CNVM si ASF sa protejeze investitorii minoritari, din toate punctele de vedere, adica sa nu permita tot felul de smecherii economico-financiar-juridico-f iscale, actionarilor majoritari, care sa lase minoritarii cu buza complet sparta, nu umflata. Adica, sa oblige actionarii majoritari sa-si capitalizeze companiile pana la valoarea zero a activului net, asa cum face la societatile de servicii de investitii financiare. Ar fi trebuit ca prevederile de siguranta aplicate la ssif-uri si alte institutii reglementate de CNVM/ASF sa fie extinse si la nivelul societatilor cotate pe piata de capital. Pentru ca asta ar fi fost drept si egal pentru toti, si pentru majoritari si pentru minoritari. Altfel, inseamna ca majoritarii au avantaje incorecte si neetice fata de minoritari, nu? Puteam si noi sa mergem pe repede inainte, in perioada 1996-2014, capitalizand toata experienta de 2-300 de ani a pietelor de capital dezvoltate, care au ajuns la aceasta performanta, anume sa-si protejeze actionarii minoritari intr-un grad ridicat de siguranta, bineinteles sincron cu legile societatilor comerciale si cu reglementarile privind insolventa, etc. Deci, d-le Georgescu, vina nu a fost a celor care au pus mana pe societatile de pe RASDAQ, pentru a se imbogati, si a celor care nu au continuat principiul privatizarii initiale, anume de a o face pe o piata de capital reglementata, care sa permita minoritarilor sa profite de pe urma actionariatului la fel ca majoritarul. Ca si in Polonia, nu? Adica acolo unde privatizarile s-au facut transparent, folosindu-se piata de capital si reglementarile lor specifice. Offf, tu-i mama masii de meserie... si de politica... si de hotie...

      Stimate Toma Necredinciosu', cu tot respectul cred ca ai cam lipsit la evenimentele perioadei: nici un actionar majoritar (chiar si cu 99%) nu poate decide listarea societatii, fara hotarirea AGA.

      Dupa privatizarea de masa, era obligatoriu ca inregistrarea subscrierilor sa fie transmisa, corespunzator, fiecarei societati privatizate, ca sa poata sa isi tina AGA, unde sa se consolideze Registrele actionarilor si ale actiunilor, procesul fiind legalmente necesar ca actiunile si actionarii sa dobindeasca statut juridic de actiuni si actionari. 

      In realitate, subscriptiile au fost varsate direct Registrului Roman al Actionarilor, astfel ca, dintotdeauna, fara nici o intrerupere, pe Rasdaq, din punct de vedere juridic, s-au tranzactionat subscriptii, iar nu actiuni, iar in tranzactii au fost implicati subscriitori, iar nu actionari. 

      Amanuntul desfiinteaza orice teorie despre intentiile de "transparenta" ale statului, dupa privatizarea de masa si pune din plin, in evidenta, silnicia listarilor pe Rasdaq si caracterul sau, nu "semilegal", ci, deadreptul, ilegal. 

      Nici pina astazi, dupa 18 ani de la inaugurare, componentele institutionale ale pietei Rasdaq, nu au reusit sa incheie legaturi contractuale cu toate societatile listate acolo.  

      Cum sa vorbim despre regularitatea unei piete care este ea insasi ilegala?!

      si anume atunci cand a realizat raportul Oltchim. Totul este sa treci hotararea tribunalului de la Valcea la Vrancea. In rest e o 0815 DE sau Vaxalbina RO pentru a micsora capitalul cu vreo tri suti di milioani di lei. "nici un actionar majoritar (chiar si cu 99%) nu poate decide listarea societatii, fara hotarirea AGA." Daca domnul Piperea gaseste paragraful unde spune ca o firma poate face micsorare de capital fara a trece aceasta decizie prin Adunarea Generala a Actionarilor eu iti promit ca ii fac doamnei Gheorghe iesire la ocean sa putem deschide in mod profitabil rafinaria de la Pitesti. Trebuie insa cu mare celeritate rezolvata aceasta enigman, caci s-ar parea ca doamna Gheorghe ar putea sa ia locul domnului Roiss atunci cand in prezentarea OMV Petrom va fi loc si pentru atributul PUBLIC alaturi de subiectul Companie. Si uite asa dam si noi un BREK NIUS sa-i facem concurenta lui Mircea Spagat Badea, Mihai CNN Gadea si Rares Redfile Bogdan.

    un articol foarte bun, cu reporter care stie ce intreaba si cu interdievat care stie ce raspunde, relativ unic in presa de business...in timp ce restul publicatiilor sunt ocupate sa arunce opinii despre campania electorala voi continuati sa va faceti treaba. Felicitari! mi-as dori sa va citeasca mai multa lume

    un articol foarte bun, cu reporter care stie ce intreaba si cu interdievat care stie ce raspunde, relativ unic in presa de business...in timp ce restul publicatiilor sunt ocupate sa arunce opinii despre campania electorala voi continuati sa va faceti treaba. Felicitari! mi-as dori sa va citeasca mai multa lume

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dtlawyers
BTPay
Apanova
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

26 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3869
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7398
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8407
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.1246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro