Impredictibilitatea fiscală, inflaţia ridicată şi deficitul bugetar afectează competitivitatea industriei serviciilor pentru afaceri din România, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Business Service Leaders (ABSL) împreună cu Deloitte România. Cele două organizaţii avertizează că noile taxe şi lipsa de stabilitate economică pot descuraja investiţiile şi determina relocarea activităţilor către alte regiuni mai atractive.
Reducerea deficitului bugetar este o prioritate macroeconomică, însă ABSL consideră că aceasta trebuie însoţită de măsuri complementare - digitalizarea administraţiei fiscale, eficientizarea cheltuielilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi simplificarea procedurilor administrative pentru companii şi antreprenori.
„Industria serviciilor pentru afaceri generează venituri importante la bugetul de stat, situându-se în top 5 sectoare ca pondere în PIB şi angajând peste 200.000 de oameni. Într-o industrie în care relocarea este uşoară, România nu îşi poate permite să piardă aceşti investitori. Guvernul are nevoie nu doar de soluţii pe termen scurt, ci şi de o strategie pe termen lung, care să protejeze o industrie cu valoare adăugată ridicată şi conectată la cele mai noi tehnologii”, a declarat Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL.
Potrivit raportului, România a pierdut teren faţă de ţările vecine care oferă programe de sprijin fiscal şi profesional. Introducerea de taxe suplimentare sau bariere administrative riscă să adâncească acest decalaj, iar companiile din sector resimt deja presiuni în creştere asupra costurilor salariale.
„Pe fondul revenirii inflaţiei şi al apropierii salariilor din România de media regională, majorarea acestora în acelaşi ritm devine dificil de susţinut. Observăm o atenţie crescută asupra costurilor totale, dominate de cheltuielile cu personalul”, a explicat Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România.
ABSL subliniază necesitatea unor facilităţi pentru angajarea tinerilor absolvenţi şi pentru menţinerea locurilor de muncă înalt calificate, în contextul automatizării accelerate şi al utilizării inteligenţei artificiale. Totodată, organizaţia atrage atenţia că limitarea deductibilităţii serviciilor achiziţionate de la entităţi afiliate nerezidente la 1% ar putea creşte cota efectivă de impozitare şi ar reduce competitivitatea României în raport cu alte centre de servicii din regiune.
„Impozitul minim pe cifra de afaceri a adus impredictibilitate şi presiune financiară, afectând inclusiv industria de outsourcing. O soluţie mai echilibrată pentru creşterea veniturilor bugetare ar fi ajustarea cotei de impozit pe profit spre media europeană, de 20-21%”, a adăugat Alexandra Smedoiu.
Sectorul serviciilor pentru afaceri este concentrat în marile centre economice - Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu - şi rămâne unul dintre motoarele economiei locale, generând venituri consistente la buget şi contribuind la retenţia specialiştilor înalt calificaţi în ţara noastră.
Opinia Cititorului