Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) solicită Guvernului României eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), un instrument fiscal care s-a dovedit a fi nefuncţional, perturbator şi neconcurenţial, conform unui comunicat de presă emis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.
Potrivit sursei, impozitul minim pe cifra de afaceri distorsionează economia şi falimentează distribuţia tradiţională.
IMCA penalizează în special companiile româneşti din sectoare cu marje reduse (0,8 - 3,5%), generează cote efective de impozitare intre 30% si 90 % şi împinge firmele solide, cu vechime de peste 30 de ani şi o cotă de piaţă de cca. 40%, către concedieri, restructurări, renunţarea la produse româneşti, contractarea de credite pentru plata taxelor sau, în caz extrem, către închiderea activităţii, conform sursei menţionate.
De asemenea, IMCA afectează în primul rând companiile cu capital autohton: firmele româneşti, locale, deşi nu îşi transferă profitul, sunt impozitate direct pe cifra de afaceri, mult peste cota standard de 16%, indiferent de profitabilitate. În plus, pentru că taxarea nu mai depinde de profit, companiile sunt obligate să împartă costul pe lanţul comercial, transferând o parte din povară în preţurile finale - alimentând, inevitabil, inflaţia.
Într-un moment crucial pentru construcţia bugetului pe 2026, decidenţii politici trebuie să acţioneze responsabil, evitând transformarea acestei teme într-o dispută partizană. Este evident că IMCA nu şi-a atins obiectivele de colectare, generând un dezechilibru major între veniturile prognozate şi cele încasate, totodată descurajand investiţiile si afectând capacitatea economiei private de a susţine relansarea României. Economia noastră are nevoie de un acord politic rapid şi de aplicarea unei soluţii ferme, în interesul capitalului românesc: eliminarea IMCA începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Potrivit sursei, IMCA nu colectează cât s-a promis, dar produce daune economice majore, iar declaraţiile oficiale, din spaţiul public, o subliniază dincolo de orice dubiu.
Ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că: „Suntem conştienţi că nu putem atrage investiţii şi nu putem susţine dezvoltarea menţinând un plafon pe cifra de afaceri care afectează toţi investitorii, români şi străini. Aceste companii trebuie încurajate să investească şi să reinvestească. Un astfel de mecanism nu ajută dezvoltarea. IMCA nu şi-a atins ţinta şi nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaţionalelor, care era cu adevărat sensibilă.”
De asemenea, Tanczos Barna, Vicepremier, a afirmat că: „Nu susţin IMCA, este o povară prea mare pentru economie, cred că a fost o decizie greşită şi nu a produs acele rezultate pe care le-ar fi aşteptat unii. Unele companii trebuie să îl plătească, celelalte nu, ceea ce creează o situaţie discriminatorie.A fost gândit ca un impozit împotriva unui singur sector, de retail, împotriva companiilor internaţionale din acest domeniu, dar s-a extins la toate companiile. Trebuie să avem o soluţie pentru a stopa exportul de profit.”
Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat că: „Impozitul aşa-numit IMCA, impozitul pe cifră de afaceri, este un element care cred că trebuie reanalizat în aşa fel, încât să-i penalizăm pe cei care, într-adevăr, abuzează de preţuri de transfer, care nu vor să plătească impozite, dar, în acelaşi timp, să nu penalizăm investiţiile”.
„Taxa asta a produs efecte foarte nocive în economie. Sunt anumite sectoare care suferă foarte, foarte rău, li s-au comprimat marjele fantastic, sunt foarte multe companii româneşti afectate. Ceea ce ne-am dori să vedem este că renunţăm la acest tip de impozite speciale şi că aşezăm sistemul fiscal românesc pe o bază logică”, a afirmat Radu Burnete, consilier prezidenţial.
Dan Manolescu, Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, este de părere că: „Distribuţia de bunuri de larg consum şi de carburanţi sunt sectoare structurale cu marje mici de profit, între 0,8 - 3%. IMCA generează cote efective de impozitare disproporţionate, de 3-6 ori peste nivelul de 16% din Codul fiscal, ajungând până la 90%. Cu cât marja e mai mică, cu atât companiile sunt mai penalizate, o parte din ele riscând să iasă din piaţă sau să îşi reducă drastic activitatea. Pentru a supravieţui, companiile vor fi împinse să crească preţurile (inflaţie), să renunţe la clienţi, să iasă din anumite zone geografice (rural, oraşe mici), să fragmenteze businessul sau să îl mute în alte jurisdicţii, să disponibilizeze angajaţi. Efectul macroeconomic: concentrare de piaţă şi acces mai slab la servicii de distribuţie în zonele marginale”.
Expertul în fiscalitate, Gabriel Biriş a subliniat faptul că: „IMCA afectează toate companiile cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro şi care au o marjă de profit mai mică de 6,5% din aceasta, în principal cele cu capital românesc.(...) barbarisme fiscale care ne scot de pe radarul investitorilor. Niciun investitor sănătos la cap nu va investi într-o ţară în care plăteşte un impozit înainte să facă profit. Se duce în altă parte. Impozitul minim pe cifra de afaceri trebuie eliminat. Toată lumea recunoaşte, în discuţii private, că ştie de impactul negativ al IMCA. Toată lumea recunoaşte că e rău, dar ne e teamă să luăm decizii”.



















































Opinia Cititorului