Indicele S&P 500 a atins, la sfârşitul săptămânii trecute, un nou record istoric, după o recuperare spectaculoasă de la căderea începută în luna februarie, determinată de declaraţiile lui Donald Trump privind impunerea unor tarife vamale în Statele Unite ale Americii, ce au culminat cu aşa-numita ”Zi a Eliberării”, când preşedintele american a anunţat un set amplu de taxe pentru importurile din aproape toate ţările lumii. De la începtul anului şi până la finele săptămânii trecute, S&P 500 avea o creştere de circa 5%, în vreme ce faţă de minimul din data 8 aprilie, când deja apăruseră primele semne că Trump este dispus să negocieze tarifele, aprecierea indicelui este de 24%.
Analiştii Edward Jones Investments enumeră trei factori majori ce au susţinut creşterea recentă a pieţei acţiunilor americane, conform ultimului raport săptămânal, semnat de Mona Mahajan, strateg de investiţii la firma de servicii financiare.
• Atenuarea tensiunilor geopolitice şi scăderea preţurilor petrolului
Tensiunile din Orientul Mijlociu s-au diminuat semnificativ după ce Statele Unite au lansat lovituri aeriene asupra a trei dintre facilităţile de îmbogăţire a uraniului din Iran, scrie strategul în raport.
”Este de remarcat că, până în prezent, Iranul nu a atacat infrastructura petrolieră şi nici strâmtoarea Ormuz (o cale de tranzit pentru aproximativ 20% din consumul global de ţiţei), ceea ce a făcut ca perturbările fluxurilor de petrol să fie minime”, spune Mona Mahajan.
În aceste condiţii, preţurile petrolului şi ale energiei au scăzut semnificativ în ultima săptămână, spune strategul, exemplificând: ”Ţiţeiul american WTI, care crescuse cu peste 20% în luna iunie până la 75 de dolari pe baril, a scăzut săptămâna trecută cu aproximativ 13%, ajungând în jur de 65 de dolari pe baril”.
Scăderea preţului petrolului este benefică nu doar pentru consumatori, mai ales în contextul sezonului estival, ci contribuie şi la menţinerea sub control a presiunilor inflaţioniste. De asemenea, declinul preţurilor ţiţeiului şi energiei pare să fi susţinut sentimentul pozitiv din pieţele financiare în ultimele zile, contribuind la impulsionarea burselor către noi maxime, conform strategului.
• Perspectiva unor dobânzi mai reduse până la finele anului
Rezerva Federală a Statelor Unite a indicat, la reuniunea din 17-18 iunie, posibilitatea operării a două reduceri de dobândă în 2025. De asemenea, proiecţiile din diagrama estimărilor privind rata dobânzii (dot-plot) indică reduceri suplimentare în 2026 şi 2027, rata fondurilor federale fiind estimată pe termen lung la 3%, cu mult sub nivelul actual de 4,25% - 4,5%, spune Mona Mahajan.
”Deşi Fed recunoaşte că există incertitudini în legătură cu aceste proiecţii - mai ales din cauza tarifelor, care adaugă incertitudine şi pot duce la creşterea inflaţiei pe termen scurt - din perspectiva noastră, Rezerva Federală se menţine pe traiectoria unei reduceri treptate a ratelor dobânzilor”, a scris strategul.
De asemenea, datele recente susţin ideea că Fed este pregătită să reducă dobânzile, conform analistului, care subliniază că, pe lângă scăderea preţurilor la petrol şi energie, ultimele valori ale inflaţiei au fost în linie cu sau chiar sub estimări. De pildă, inflaţia în luna mai, măsurată prin Indicele Preţurilor pentru Cheltuielile de Consum Personal (PCE) a fost de 2,3%, în ton cu aşteptările, în vreme ce inflaţia de bază (fără alimente şi energie) a fost de 2,7%, uşor peste estimări, dar se menţine sub control, conform Edward Jones Investments.
”În prezent, pieţele anticipează două sau trei reduceri ale dobânzilor în 2025, potrivit CME FedWatch. Randamentele titlurilor de stat au coborât, atât cele pe doi ani cât şi cele pe zece ani situându-se mult sub maximele înregistrate la începutul acestui an. Aceste scăderi ale ratelor dobânzilor sunt favorabile pentru consumatori şi companii şi susţin un sentiment general mai pozitiv pe pieţele bursiere”, spune Mona Mahajan.
• Sectorul tehnologic continuă să fie motorul principal al creşterii pieţei
Indicele S&P 500 s-a apreciat cu circa 24% de la minimul din 8 aprilie, dar sectoarele de creştere precum tehnologia, comunicaţiile şi bunurile de consum discreţionar au înregistrat, în unele cazuri, creşteri semnificativ mai mari, conform Edward Jones Investments.
”În opinia noastră, acţiunile din sectorul tehnologic cu evaluări foarte ridicate au avut o performanţă solidă în sezonul raportărilor rezultatelor pentru primul trimestru. Aceste companii nu doar că şi-au reconfirmat planurile ambiţioase privind investiţiile în domeniul inteligenţei artificiale şi infrastructurii, dar au reuşit, în mare parte, să depăşească estimările privind veniturile şi profiturile, chiar şi în contextul incertitudinilor legate de tarife şi al provocărilor generate de restricţiile din China. În plus, sectoarele tehnologice şi de creştere au fost cele mai afectate în timpul corecţiei din aprilie provocate de anunţurile privind tarifele, motiv pentru care au atras din nou atenţia investitorilor odată cu redresarea pieţelor”, a spus Mona Mahajan.
În opinia echipei Edward Jones Investments, domeniile tehnologiei şi a inteligenţei artificiale continuă să livreze creşteri solide ale veniturilor şi profiturilor. ”Totuşi, având în vedere raliul puternic recent al sectorului, evaluările au început din nou să urce, astfel încât anticipăm o temperare a ritmului de apreciere”, a scris strategul în raport.
În opinia sa, deşi dinamica pare să fie în favoarea investitorilor pe termen scurt, în perioada următoare pieţele vor trebui să facă faţă unor elemente-cheie, precum evoluţiile privind tarifele şi relaţiile comerciale, dezbaterile privind un nou pachet fiscal în Statele Unite şi posibila apariţie a unor date economice mai slabe în trimestrul următor. ”Este posibil ca pieţele să treacă prin noi episoade de volatilitate, însă considerăm că fundamentele care susţin acţiunile rămân solide, iar eventualele corecţii pot fi privite ca oportunităţi de investiţie”, spune Mona Mahajan.
• Cinci riscuri care întunecă perspectivele pieţei acţiunilor în a doua jumătate a anului
Unii dintre cei mai mari administratori de fonduri din lume au o atitudine rezervată privind continuarea raliului pieţei acţiunilor în a doua jumătate a anului, pregătindu-se pentru episoade de volatilitate accentuată, în condiţiile în care există o mulţime de riscuri la orizont, conform unui articol publicat de Bloomberg la finele săptămânii trecute.
Joe Gilbert, manager de portofoliu la Integrity Asset Management, a spus: ”Suntem mai degrabă prudenţi decât optimişti. Perspectivele pentru a doua jumătate a anului depind în mare măsură de punctul de plecare, iar în acest moment, din perspectiva evaluărilor şi a ritmului de creştere a profiturilor, contextul nu este foarte favorabil”.
În esenţă, există cinci zone de risc pentru acţiuni pe care investitorii le urmăresc în a doua parte a anului, conform Bloomberg.
• Termenul limită pentru încheierea acordurilor tarifare
Termenul-limită din data de 9 iulie, stabilit de preşedintele american Donald Trump pentru încheierea unor acorduri comerciale cu principalii parteneri ai Statelor Unite, reprezintă o ameninţare imediată la adresa raliului bursier actual. Miza este ridicată, deoarece exportatorii în SUA care nu ajung la un acord până la acea dată riscă să fie supuşi unor tarife mult mai mari decât nivelul actual de 10% aplicat majorităţii ţărilor, scrie Bloomberg.
Conform publicaţiei, Regatul Unit este o excepţie, deoarece a reuşit să încheie un acord ”pe hârtie”, în vreme ce Uniunea Europeană şi Statele Unite cred că pot finaliza o formă de acord comercial înainte de termenul-limită. Negocierile cu India, Japonia şi alte ţări sunt în desfăşurare, SUA fiind aproape de a încheia acorduri şi cu Mexic şi Vietnam.
Totuşi, investitorii au primit un nou semnal de avertizare privind riscurile unor turbulenţe neaşteptate în această zonă a relaţiilor internaţionale, după ce preşedintele Trump a anunţat săptămâna trecută că va întrerupe negocierile comerciale cu Canada, ca reacţie la introducerea unei taxe de 3% pe serviciile digitale.
Investitorii sunt, în general, de acord că un şoc tarifar pentru pieţe de amploarea celui din ”Ziua Eliberării” este puţin probabil. De asemenea, există speranţe că termenul limită poate fi amânat. Totuşi, Anthi Tsouvali, strateg la UBS Global Wealth Management, a susţine că, deşi ”pieţele nu mai tratează situaţia cu indiferenţă, există riscuri până când va fi anunţat un acord ferm”.
Tsouvali a subliniat că are o perspectivă neutră faţă de acţiuni. ”Va exista multă incertitudine, multă volatilitate. Nu ne asumăm riscuri active”, a declarat ea, citată de Bloomberg.
• Profiturile companiilor
Rezilienţa companiilor a fost un factor esenţial care a susţinut redresarea puternică a acţiunilor din SUA începând din aprilie, iar analiştii se aşteaptă, în medie, ca profiturile corporaţiilor din indicele S&P 500 să urce cu 7,1% în acest an, urmând ca ritmul de creştere să accelereze în 2026, potrivit datelor compilate de Bloomberg Intelligence.
Conform publicaţiei menţionate, această rezilienţă a companiilor va fi pusă la încercare în câteva săptămâni, odată cu publicarea rezultatelor aferente trimestrului al doilea. Experienţa sezonului trecut sugerează că provocările persistă, întrucât multe companii din întreaga lume au renunţat să mai ofere prognoze anuale, invocând creşterea costurilor şi slăbirea încrederii consumatorilor.
Un sondaj realizat în iunie de Business Roundtable a arătat că directorii executivi (engl. C-suite) ai companiilor erau mai pesimişti decât în urmă cu trei luni, şi tot mai puţini se aşteptau să crească numărul angajărilor sau cheltuielile de capital. Totuşi, pachetul de reduceri de taxe în valoare de 4,2 trilioane de dolari propus de Trump poate reprezenta un stimulent pentru companiile care se confruntă cu majorări de tarife şi costuri legate de reorganizarea lanţurilor de aprovizionare.
”În acest mediu mai dificil, este de aşteptat ca proiecţiile de creştere să fie revizuite în jos”, a spus Louise Dudley, manager de portofoliu la administratorul de active Federated Hermes. Referitor la piaţa în ansamblu, ea a adăugat: ”poate că cel mai realist scenariu de acum înainte este o evoluţie laterală”.
• Geopolitica
Încheierea ostilităţilor dintre Israel şi Iran a dus la scăderea preţurilor petrolului, reducând astfel îngrijorarea investitorilor legată de impactul asupra inflaţiei şi de riscul ca acest lucru să îngreuneze deciziile Rezervei Federale privind scăderea dobânzilor. Totuşi, îmbunătăţirea sentimentului din pieţe este fragilă, întrucât persistă incertitudinea legată de viitorul programului nuclear al Iranului, potrivit Bloomberg.
”În ciuda acestei uşurări temporare, considerăm în continuare că riscul geopolitic rămâne structural ridicat”, a declarat Francisco Simon, strateg-şef pentru Europa la Santander Asset Management. Administratorul de active are o poziţie subponderată pe acţiuni, preferând o ”abordare prudentă şi selectivă”, a adăugat acesta.
Relaţia tensionată dintre Statele şi China continuă să îi neliniştească pe investitori. Aceştia vor analiza cu atenţie detaliile unui cadru comercial asupra căruia cele două părţi au anunţat recent că au ajuns la un acord. Printre aspectele cheie se numără dacă înţelegerea va permite companiilor americane acces mai uşor la metalele rare din China şi dacă va ridica barierele care împiedică firmele chineze de tech să obţină tehnologii avansate pentru cipuri din Statele Unite, mai scrie Bloomberg.
• Datoria Statelor Unite şi Rezerva Federală
Statele Unite şi-au pierdut cel mai înalt calificativ de credit în luna mai, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale investitorilor legate de datoria sa în creştere accelerată. În plus, aşteptările sunt ca proiectul de lege privind reducerile de taxe şi cheltuielile publice propus de Trump să adauge trilioane de dolari la datoria federală în anii următori, mai notează publicaţia menţionată.
”Ştim că problema nu va dispărea,” a spus Neil Robson, şeful departamentului de acţiuni globale la Columbia Threadneedle Investments. El a menţionat că, totuşi, un colaps al pieţei, care ar duce la creşterea bruscă a randamentelor obligaţiunilor şi prăbuşirea valorii acţiunilor, are o probabilitate redusă. ”Dar trebuie să fim conştienţi (n.r. de riscuri),” a adăugat el.
Pentru Nicolas Wylenzek, strateg macro la Wellington Management, modul în care va fi gestionată succesiunea preşedintelui Rezervei Federale este, de asemenea, o chestiune importantă pentru investitori. Trump a declarat recent că are în vedere trei sau patru persoane care să-l urmeze pe Jerome Powell la şefia Fed, după ce mandatul acestuia va expira anul viitor.
În opinia strategului, există riscul ca Statele Unite să experimenteze propria versiune a ”momentului Liz Truss” din Marea Britanie, din 2022. Criza de atunci a fost provocată, parţial, de cheltuieli bugetare necontrolate şi de apariţia unor îndoieli privind independenţa Băncii Angliei, a explicat Wylenzek.
”Am putea vedea ceva similar?”, se întreabă strategul, citat de Bloomberg. ”Există riscul ca pieţele să înceapă brusc să se îngrijoreze că următorul preşedinte al Rezervei Federale nu va fi la fel de independent precum au fost cei din trecut”.
• Evaluările
Acţiunile se tranzacţionează la un raport de 22 ori profiturile estimate pentru următoarele douăsprezece luni, astfel încât evaluarea indicelui S&P 500 este cu mult peste media sa pe zece ani, de 18,6 ori, potrivit publicaţiei menţionate.
Administratori de investiţii precum Wellington şi AllianceBernstein se numără printre cei care se aşteaptă ca acest multiplu să rămână elevat, pe fondul viitoarelor reduceri de dobândă şi al rezilienţei marilor companii din sectorul tehnologic. Însă alţi investitori consideră aceste evaluări ridicate reprezintă un obstacol pentru achiziţionarea de noi acţiuni.
”Evaluările acţiunilor din Statele Unite (...) pot înregistra corecţii, dacă condiţiile economice din SUA se deteriorează. Pieţele din afara Statelor Unite se tranzacţionează în general la multipli mai mici, iar noi credem că diferenţa faţă de SUA va continua să se reducă”, a declarat David Chao, strateg global la Invesco Asset Management, citat de Bloomberg.
Opinia Cititorului