Abonament gratuit
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

ADRIAN MITROI, REFERITOR LA DECLARAŢIILE LUI NICOLAE CINTEZĂ:"Este imposibil ca 17 bănci responsabile să fie implicate în spălarea de bani"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

"Este imposibil ca 17 bănci responsabile să fie implicate în spălarea de bani"

Nicolae Cinteză a anunţat, recent, că jumătate din sistemul nostru bancar este suspectat de tranzacţii bizare, cel puţin o bancă fiind implicată în spălarea de bani

Surse: "Există suspiciune de fraudă internaţională, la care, din neştiinţă sau din rea-credinţă, au participat şi mai multe bănci din România"

CE ne-a notificat că nu am anunţat nicio măsură de punere în aplicare a Directivei privind combaterea spălării banilor

Este imposibil ca 17 bănci să fie implicate într-o acţiune de spălare de bani, consideră Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale.

Afirmaţia sa vine ca urmare a declaraţiilor făcute, săptămâna trecută, de Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care a anunţat că jumătate din sistemul nostru bancar este suspect că a participat la tranzacţii bizare, iar cel puţin o bancă este implicată în spălarea de bani.

Adrian Mitroi ne-a declarat: "Nicolae Cinteză nu vorbeşte gratuit, dar cred că era într-un moment de nervozitate. Este clar că am ieşit din lumea civilizată în care ne aflam până acum, când nici măcar reglementatorul nu mai este civilizat. Începând de la preşedintele BCE, care ne-a spus clar că dacă nu ne convine dobânda negativă la depozite, atunci ne serveşte cu scădere economică şi şomaj. După trauma chinezească trebuie să ne aşteptăm la orice, chiar şi la informaţii de genul pe care le-a spus domnul Cinteză".

Domnia sa consideră: "Cu siguranţă că un bancher responsabil nu face astăzi spălare de bani - şansele sunt mai mici de 50%. Cu atât mai mică este probabilitatea - scade la 25% - ca doi bancheri responsabili să facă acest lucru. Vă daţi seama cât scade şansa ca 17 bancheri să facă intenţionat acest lucru?

Este ori o scăpare, ori o greşeală de regulament, dar nu o malversaţiune. Există reguli în piaţa bancară, orice acţiune se semnalizează în sistem, sistemul trimite informaţia în core banking, nu ţine de om.

Dacă un bancher central de aşa importanţă a ieşit să facă acele declaraţii, atunci înseamnă că există o urmă de suspiciune, dar sistemul bancar românesc este foarte bine reglementat, iar noi nu avem subsidiare ale marilor bănci".

Neregulile semnalate de reprezentantul BNR arată că sistemul bancar românesc s-a confruntat şi se confruntă cu o serie de atacuri, încercări de testare a nivelului de rezistenţă a băncilor la tentativele de spălare de bani, susţin surse din piaţă citate de economica.net.

Acestea afirmă că există suspiciune de fraudă internaţională, la care, "din neştiinţă sau din rea-credinţă", au participat şi mai multe bănci din România. Controalele BNR se află în plină desfăşurare în băncile comerciale, accentul fiind pus pe modul de aplicare a legislaţiei MIFID II de către instituţiile de credit şi cercetarea unor acţiuni suspecte de spălare de bani, mai arată sursele citate. Conform acestora, verificările derulate de BNR până în prezent indică patru bănci mai implicate în procesul de spălare de bani sau de pierdere a urmei banilor. Procesul este pornit din afara graniţelor ţării şi doar una dintre unităţile bancare de la noi este nucleul de bază al operaţiunilor din România.

Nicolae Cinteză a mai spus, săptămâna trecută, citat de Hotnews, că BNR deja a deschis o acţiune penală la DIICOT pe această speţă.

Supraveghetorul şef de la banca centrală a declarat: "În momentul de faţă facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacţie destul de ciudată, tranzacţie al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (n.r. prim-viceguvernatorul BNR) către Asociaţia Română a Băncilor. E iniţiată deja o acţiune penală la nivelul DIICOT şi cel puţin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operaţiunile s-au făcut printr-o singură unitate şi există suficiente indicii privind încălcarea legii".

Nicolae Cinteză a precizat că riscul de fraudă făcută pe teritoriul ţării noastre capătă amploare.

Domnia sa a explicat: "Cel mai mult mă îngrijorează un risc pe care îl văd ca fiind foarte periculos, legat de spălarea banilor. Mă refer la ceea ce primim de pe plan extern referitor la tranzacţii făcute în România pentru clienţi externi sau la tranzacţii făcute în România cu sume provenite din străinătate. Asta în ciuda avertismentelor pe care le-am dat şi pe care continuăm să le transmitem. Ultima scrisoare a plecat sub semnătura primviceguvernatorului Florin Georgescu în 20 februarie. Capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României, chiar dacă frauda este externă. Dar, prin felul în care (nu) s-au aplicat normele privind cunoaşterea clientelei s-a favorizat un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre".

Directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Centrală recomandă băncilor să nu existe ezitări în închiderea conturilor atunci când există cea mai mică suspiciune că prin acele conturi se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri: "Nu ezitaţi în a nu accepta să deschideţi sau să închideţi anumite conturi", mai avetizează supraveghetorul şef din BNR, completând: "Ceea ce s-a întâmplat la această bancă din România îmi aduce aminte de ce s-a întâmplat în cazul Danske sau de complicităţile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela!".

Băncile ce operează în România se confruntă în această perioadă cu un nou risc în creştere, atât pe plan local, cât şi la nivel global: riscul de spălare a banilor. Problema e deja cunoscută în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor şi desigur a BNR. Măsurile de prevenire a acestui fenomen trebuie să fie din ce în ce mai ferme, iar atenţia bancherilor trebuie sporită, consideră Cinteză.

Acesta a adăugat: "Încă din februarie 2018 am atras atenţia băncilor să urmărească transferurile făcute de anumiţi clienţi de tip platforme de tranzacţionare sau procesatoare de plăţi. Acestea nu sunt înregistrate în România, operează sub incidenţa paşaportului comunitar emis de statele membre UE (deci nu sunt sub supravegherea BNR). Băncile trebuie să aplice şi în cazul acestora aceleaşi regulamente de cunoaştere a clientelei ca şi în cazul altor clienţi persoane juridice. În iunie 2018, Direcţia Supraveghere a emis şi o scrisoare către bănci prin care acestora li se solicită să urmărească atent anumite tranzacţii ale unor astfel de entităţi. Se pare că nu au făcut-o prea temeinic, iar două bănci mari au devenit ţinta celor care se ocupă cu operaţiuni de spălare de bani. Sumele nu sunt mari, dar prejudiciul de imagine, în cazul în care presa internaţională ar scrie că banii unor clienţi nu au fost administraţi corespunzător ar fi imens! Senzaţia noastră este că se încearcă acum compromiterea acestor instituţii. Iar convingerile ne sunt întărite de faptul că vin plângeri trase la indigo de la clienţi străini ai unor astfel de platforme, prin intermediul unor case de avocatură din Bulgaria. Sunt prea multe coincidenţe la mijloc. Pare un atac concertat care să compromită respectivele bănci la nivel internaţional".

Domnia sa a mai spus că nu pricepe cum se face că unele bănci deschid o serie de conturi, deşi văd că în spatele lor sunt cetăţeni din aceeaşi localitate, având domiciliul la acelaşi avocat şi că toţi se prezintă la deschiderea contului având cetăţenii ucraineni sau ruşi în spatele lor: "Totuşi, continui să deschizi asemenea conturi, iar sumele care alimentau aceste conturi veneau de la un SRL din străinătate care avea drept asociaţi oameni din aceeaşi localitate!

De fapt, se pare că erau clonate conturi de email ale unor executivi ai unor celebre multinaţionale, executivi care aparent îşi dădeau acordul pentru efectuarea unor plăţi din contul firmei către anumite persoane fizice. În final, banii au ajuns în băncile din România".

Anunţul făcut de Nicolae Cinteză vine în contextul în care, în 12 februarie, Comisia Europeană (CE) a trimis scrisori de punere în întârziere Ciprului, Ungariei, Ţărilor de Jos, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei şi Spaniei din cauza faptului că aceste ţări nu au notificat nicio măsură de punere în aplicare a celei de-a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor (a 5-a Directivă AML).

Normele privind combaterea spălării banilor sunt cruciale în lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Recentele scandaluri de spălare a banilor au evidenţiat necesitatea unor norme mai stricte la nivelul UE, arată CE, apreciind că lacunele legislative dintr-un singur stat membru afectează întreaga UE: "Din acest motiv, normele UE ar trebui să fie puse în aplicare şi supravegheate în mod eficient, pentru a combate criminalitatea şi a asigura protecţia sistemului financiar. Toate statele membre aveau obligaţia de a transpune normele cuprinse în cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020. Comisia regretă faptul că statele membre în cauză nu au transpus directiva la timp şi le încurajează să facă acest lucru de urgenţă, ţinând seama de importanţa acestor norme pentru interesul colectiv al UE. În absenţa unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre respective în termen de 2 luni, Comisia poate decide să le trimită avize motivate".

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Sistemul bancar mondial e in pragul unor schimbari majore. Daca Facebook lanseaza libra va fi jale mare in sisstemul bancar. Deja exista alternativa nonbancara pentru plati si tranzactii online. In aceste conditii bancile spala si ele ce mai pot si cat mai pot, iar UE in loc sa le sprijine mai mult le incurca...

    Mai incetati cu acest Mitroi, un semidoct, se baga si el in seama.

    1. Bine ca esti tu destept ! Meri si canta la alta masa, cu imbecilii jnapanului sorin ovidiu vantu, alde nedelcu, sorin freciu sau daniel apostol ! Si mai scutiti-ne de gargarele golanasilor nebatuti de mici, alde constantinescu cu toata shleahta de mici gainari, ce merg la sala degeaba sa-si verse frustrarile sexuale...

      Un sincer hai sictir"brokerilor" lu' vantu, motocicleanu si a raposatilor patriciu + verestoy..

    Deci la mintea lui Mitroi SocGen, Intesa, Unicredit, BNP Paribas, Citi, ING bank nu sunt subsidiare ale unor bănci mari...nu mai sunt multe de zis după ce deschide gura ăsta.

    Păi dle profesor, vezi cum este doar sa predai si sa nu bagi nasul un pic si in hățișurile băncilor? Nu ai habar de ce tranzacții se fac, fără ca acestea să fie depistate de organele de control! Dorinta de a automatiza operațiunile cu scopul disponibilizării salariaților este mai presus de depistarea unor asemenea tranzacții! Filtrele de depistare a tranzactiilor suspecte sunt gândite de oameni iar aceștia stiu ce si cum.... daca înțelegeți ce vreau sa transmit...

    Dnu Mitroi are parte in procente de undeva....finante comportamentale ce preda el sint copiate dupa cei de la Bank of America, Western Union si JP Morgan ce au fost prinse cu bani din droguri si pe care -i spalau....ce filozofie are in el....

    domn profesor, mi-s prost da fudul nuuuu !!!

    merita sa-i puna limba-n cui dupa ce i se prezinta toate probele de catre cinteza  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

21 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8737
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1135
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5487
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3705
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.6485

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie