AEI: Dezastru anunţat. Greşeli umane care au lăsat Prahova fără apă şi România fără energie

Criza de la Paltinu a fost consecinţa inevitabilă a unui lanţ de neglijenţe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve şi fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituţii şi ignorarea avertismentelor hidrologice, transformând o intervenţie previzibilă într-un colaps regional alimentării cu apă şi într-o vulnerabilitate energetică majoră, transmite Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) într-un comunicat emis redacţiei, de la care transmitem cele ce urmează.

Cauze care au dus la necesitatea golirii Barajului Paltinu

Potrivit AEI, verificări efectuate în vara anului 2025 au detectat deficienţe la vanele de la instalaţia de golire de pe fundul lacului Paltinu, ceea ce a impus scăderea nivelului apei pentru a putea interveni în siguranţă. Ulterior în timpul interveţiei o galerie de acces a barajului sa înfundat generând necesitatea altor intervenţii urgente.

Combinaţia dintre lucrările de golire şi condiţii meteorologice au generat un dezechilibru, era nevoie să se scadă nivelul apei pentru a repara vanele şi curăţarea galeriilor, dar în aceeaşi scădere a nivelului apei exista riscul să creeze o sistare a apei pentru consum. Ploile recente au adus un val de aluviuni în lac, ceea ce a crescut turbiditatea apei la valori mult peste limitele admise. Apa a devenit „nămol”, ceea ce a făcut imposibilă tratarea ei în syaţia de tratare aval de Baraj pentru consum.

Alimentarea cu apă potabilă a fost suspendată temporar începând cu data de 28 octombrie 2025, ora 15.30, drept urmare, în industrii şi companii care foloseau apă de la această sursă s-au impus restricţii, reducerea debitului sau oprirea completă - în funcţie de disponibilităţi.

Dacă pentru populaţie s-a luat hotărîrea după data de 28.11.2025, să se asigure o distribuţie alternativă de apă (rezervoare mobile, puncte de distribuţie temporară) până la normalizarea parametrilor apei, pentru industrie (inclusiv sistemele energetice), apa a fost oprită urmând să funcţioneze până la momentul finalizării stocurilor interne a fiecărei societăţi comerciale.

Greşeli efectuate care au dus la sistarea alimentării cu apă a populaţiei şi industriei din Prahova

Autorităţile care asigură sistemul de apă (Administraţia Naţională Apele Române, Hidro Prahova etc.) au recunoscut că au gestionat situaţia defectuasă, pe lângă factorii naturali - şi o lipsă de coordonare / profesionalism, în sensul că nu s-au luat în calculul riscului real şi nu s-au planificat rezerve adecvate, notează AEI.

Ce trebuia făcut? Bune practici internaţionale.

A. Mărirea capacităţii de stocare a apei pentru situaţii d ecriză - rezervoare tampon

Înainte de coborârea apei din lac, trebuia:

*umplerea la 100% a rezervoarelor existente

*instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin)

*autonomie minimă 24-48 h pentru toate localităţile

B. Monitorizare hidrologică şi predicţie meteo integrată

Înainte de golire se analizează:

*riscul de golire

*riscul de aluviuni

*scenarii „dacă vine ploaia”

*scenarii de turbiditate extremă

Lucrările nu se programează în sezonul cu risc mare.

C. Comunicare anticipată şi programată

Populaţia trebuie anunţată cu:

*minim 30 de zile înainte de golire

*grafice cu nivelurile planificate

*listă cu măsuri alternative

*perioade de restricţii temporare, nu întrerupe totală

Ce s-a făcut în realitate la Paltinu

(aceste puncte sunt documentate din cronologie si surse oficiale)

A. Coborârea nivelului apei din lac a început înainte să fie pregătit consumatorul

*coborârea controlată a început în august 2025

*niciun operator nu a creat o sursă alternativă majoră

*populaţia şi industria depindeau 100% de Paltinu

B. Nu sa făcut stocare în rezervoare (autonomie)

*capacitatea de rezervă nu a fost mărită

*nu au fost instalate bazine temporare

*în ziua opririi, multe localităţi au rămas fără apă în câteva ore

C. Sa continuat coborârea nivelului apei chiar în timpul unor coduri hidrologice portocalii

*pe 27-29 noiembrie a plouat torenţial

*a venit un val de aluviuni masive

*turbiditatea a devenit uriaşă

*totuşi, până în acea zi, nivelul lacului era menţinut foarte jos , ceea ce a amplificat efectul aluviunilor

D. Priza de captare a ajuns sub nivelul recomandat

*în ultimele zile de coborare a nivelului apei din baraj, apa disponibilă pentru captare era foarte aproape de fund lacului, unde există întotdeauna:

*nămol

*argilă

*aluviuni

*calitatea apei sa deteriorat rapid

E. Nu a existat un plan B funcţional

Când turbiditatea a crescut:

*nu există puţuri care să preia fluxul de alimentare a reţelei de apă

*nu existau rezervare pentru autonomie în caz de criză

*nu existau conduce mobile pentru suplimentarea nivelului apei în reţea din alte surse

*nu există staţii mobile de filtrare

Unde s-a greşit

1. Lipsa surselor alternative de apă

2. Coborârea nivelului apei din lac în timpul unor coduri meteorologice cu risc hidrologic

3. Lipsa tamponului de apă (rezervoare pline)

4. Captare din straturi adânci ale lacului a făcut ca apa brută să devină „nămol”, aspect care a făcut ca Staţia de Epurare Voila să nu funcţioneze, datorită că nu are tehnologie pentru turbiditate extremă.

5. Comunicarea întârziată. Populaţia trebuia anunţată cu săptămâni înainte, nu cu ore.

6. Lipsă de coordonare între instituţii

Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU:

*au lucrat în paralel, nu integrat

*deciziile nu au fost sincronizate

*informaţia nu a fost distribuită complet timpuriu

7. Lucrările la golirea de fund (GF2) au fost pornite fără plan complet

Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025, întrebarea logică: de ce nu sa făcut planul complet înainte de începerea golirii?

Apreciem că situaţia de la Paltinu s-ar fi putut evita în proporţie de 70-90% dacă:

*erau pregătite surse alternative

*rezervele erau pline

*golirea era coordonată cu prognoza meteo

*turbiditatea era monitorizată în timp real pe straturi

*comunicarea era făcută la timp

Aşa cum a fost gestionată, criza a fost previzibilă şi în mare parte evitabilă .

Care este timpul estimat de reluare a alimentării cu apă a populaţiei şi industriei din Prahova

Apa dintr-un lac asemănător Lacului Paltinu, devine din nou „clară” (turbiditate în limite normale) doar când aluviunile (noroiul, argila, materialul fin) aduse de viituri încep să se depună pe fundul lacului, asigurând în zona gurii de captarea (stratul de apă din care se face captarea este de obicei la o anumită cotă, nu chiar la suprafaţă), apă cu un nivel redus de particule. Dar asta se întâmplă doar dacă debitele de intrare revin la un regim normal, adică nu mai vin viituri cu nămol din amonte.

Nu avem date publice de tip „debit exact evacuat pe fiecare zi” pentru Paltinu, dar, în general, la un baraj de acest tip:

*golirea controlată a unei mari părţi din volum (pentru inspecţii sau lucrări) poate dura de câteva săptămâni, în funcţie de:

*nivelul iniţial al apei,

*debitul admis prin golirea de fund,

*restricţiile de aval (să nu inunzi localităţi de mai jos).

*revenirea la o turbiditate acceptabilă după un episod sever de turbiditate (cum a fost recent la Paltinu), poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni ca apa captată pentru a fi trată să reintre în parametri - uneori chiar mai mult, dacă ploile continuă şi aduc mereu aluviuni noi (din păcate pentru următoarele 3 zile se anunţă ploi în zonă).

Oprirea Centralei Termoelectrice de la Brazi

Centrala de la Brazi a OMV Petrom are 3 turbine în total - două turbine pe gaze şi o turbină pe abur.

*Turbinele pe gaze: 2 × 290 MW

*Turbină pe abur: 1 × 310 MW

*Total 860 MW şi acoperă aproximativ 10% din producţia de electricitate a României .

Una din turbinele Centralei de la Brazi a fost oprită în data de 2 decembrie 2025, pentru 48 de ore, urmând să fie oprită şi cea de a doua turbină la ora 24. Motivul invocat este „debit redus de apă tehnologică” . Problema a fost identificată - potrivit unui comunicat - ca urmare a unor avarii anunţate de Apele Române

De ce are nevoie de apă Centrala electrică OMV Petrom de la Brazi

Centrala electrică OMV Petrom de la Brazi este o centrală pe ciclu combinat gaze-abur (CCGT) , iar acest tip de centrală are nevoie de cantităţi mari de apă pentru mai multe procese tehnice esenţiale.

1. Răcirea instalaţiilor (funcţia cea mai importantă)

Turbina pe gaz şi turbina pe abur produc foarte multă căldură.

Apa este folosită în sistemul de răcire , pentru a:

*condensa aburul la ieşirea din turbina cu abur

*menţine temperatura echipamentelor în limite sigure

*evita suprasolicitarea şi uzura instalaţiilor

Fără apă suficientă, centrală nu poate condensa aburul , ceea ce opreşte întreg ciclul termic centrala trebuie oprită .

2. Producerea aburului pentru turbina cu abur

Într-o centrală pe ciclu combinat:

-Turbina pe gaz produce energie electrică.

-Gazele fierbinţi evacuate sunt folosite pentru a produce abur .

-Acest abur pune în mişcare a doua turbină , turbina cu abur, crescând randamentul total.

Pentru a produce acest abur, este nevoie de apă demineralizată, foarte pură , folosită în cazanele recuperatoare.

3. Tratamente chimice şi procese auxiliare

Apa este folosită şi pentru:

*menţinerea presiunii şi temperaturii în circuite

*tratament chimice pentru protejarea echipamentelor

*curăţarea şi spalarea periodică a unor componente

4. De ce oprirea apei opreşte centrala care produce energie electrică în CCGT

Fără debit suficient de apă:

*nu mai poate avea loc condensarea aburului → turbina cu abur se opreşte

*nu mai funcţionează sistemele de răcire → risc de supraîncălzire

*nu se poate menţine siguranţa operaţională

Prin urmare, centrală intră în oprire controlată .

Impactul opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi

Oprirea parţială a centralei OMV Petrom a determinat în data de 2 decembrie 2025, scăderea producţiei de energie electrică din hidrocarburi cu 344 MWh (26%) între ora 8 şi ora 13, conform datelor Transelectrica. Între aceleaşi ore avem o creştere a importurilor cu 490 MWh (73%). În data de 2.12.2025 la ora 13 importurile de energie electrica în Romania era de 1175 MWh (15%) faţă de 678 MWh (9%) la ora 8. Apreciem că acestea ar putea sa ajungă în cursul zile de 3.12.2025 la un nivel de cca 2000 MWh (26%) şi să se menţină la acest nivel până la repornirea Cetralei de la Brazi (2-5 zile).

Această situaţie poate să ridice probleme de creşetere a preţului energiei electrice pe piaţa engros, care va fi achitat de consumatori luniile viitoare. Nu vom avea o creştere a preţului la populaţie în luna decembrie 2025.

Impactul opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi asupra preţului energiei electrice în România este deja resimţit în piaţă, preţul mediu PZU România în ziua de 3.12.2025 faţă de ziua 2.12.2025 a crescut cu 14%.

Criza de apă cauzată de situaţia de la Paltinu poate avea impact domino : de la alimentarea populaţiei, la industrie, la producţia de energie electrică şi termoficare. În contextul actual, într-o zonă ca Prahova / Ploieşti / regiunea alimentată din baraj, nu e doar un disconfort pentru populaţie, ci şi o vulnerabilitate structurală pentru industrii şi furnizori de energie.