AFEER: Piaţa noastră de energie - lovită de volatilitate şi întârzieri la decontare

Lichiditatea, volatilitatea pieţei, digitalizarea şi utilizarea inteligenţei artificiale sunt principalele provocări actuale pentru furnizorii de electricitate şi gaze naturale din ţara noastră, au afirmat ieri participanţii la cea de-a X-a ediţie a Conferinţei Anuale organizate de Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER), cu titlul „20 de ani de AFEER. Tradiţie şi viitor”.

În deschiderea evenimentului, Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, a precizat: „Furnizorii de energie din ţara noastră se confruntă cu mai multe provocări în acest moment. În primul rând este erodarea încrederii în furnizori şi în traderi. Cel mai dur a fost cu mesajul din urmă cu câţiva ani că «furnizorii sunt hoţi», urmat de diverse alte campanii de denigrare a furnizorilor şi a traderilor, care continuă. A doua problemă este erodarea încrederii în piaţă. De data asta nu e vorba de încrederea clienţilor noştri, este chiar încrederea noastră, fiindcă piaţa din România a trecut prin momente dificile, iar mulţi dintre noi încă nu au încredere deplină pentru a reîncepe activitatea la volumele dinainte de criza de energie. Un alt aspect priveşte lipsa consultării publice şi a studiilor de impact. Avem nenumărate prevederi legislative neclare şi, de multe ori, neaplicabile, ale căror interpretări sunt lăsate la latitudinea fiecărui participant la piaţă şi avem modificări fără a fi avută în vedere o perioadă de implementare. Doar ca exemplu, OUG 27/2022 (n.red. - privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale) a avut vreo 22 de modificări. Suprapunerea nivelurilor de reglementare şi suprapunerea autorităţilor au ca efect reglementări ambigue, refuzuri de clarificare de la diverse autorităţi, care ne trimit de la una la cealaltă, şi aşa mai departe. Dacă ne gândim la OUG 27/2022, respectiv OUG 6/2025 (care a prelungit plafonarea preţurilor), o mare provocare este decontarea întârziată a schemei de sprijin, cu un impact masiv asupra cash-flow-ului şi costuri suplimentare pentru finanţare. Şi trebuie să menţionez, cu tristeţe, că ultima lună confirmată pentru decontare este ianuarie 2024 şi am observat din decembrie 2025 un blocaj total în procesul de confirmare, adică nicio sumă nu a fost confirmată”.

Referitor la faptul că statul are restanţe mari la decontarea către furnizori a facturilor emise conform plafonării preţurilor la electricitate, Cristian Culea, membru al Comitetului Director al AFEER, a afirmat: „Pentru viitor este nevoie să avem o competiţie curată pentru a asigura ce e mai bun pentru clientul final. Aveam în ultima schemă de suport pe energie, discutam de 45 de zile de plată a acestei prefinanţări. Astăzi suntem la peste 700 de zile. Nu este acceptabil, nu duce la o competiţie normală. Discutăm de 9 miliarde de lei diferenţă de achitat de către stat către furnizori. Nu putem avea o competiţie corectă când ne confruntăm cu acest gap pentru furnizorii care merg către clientul final”.

• Situaţia din Orientul Mijlociu a crescut cu 15% preţul gazelor naturale ce vor fi livrate în 2027

Domnul Urluescu a mai vorbit şi despre impactul prosumatorilor, amintind că, potrivit rezultatelor unui studiu recent realizat de AFEER, orice megawat-oră (MWh) injectat(ă) de prosumatori în reţea are în spate un cost pentru furnizor între 200 şi 372 lei/MWh, cost care, desigur, este socializat, respectiv este recuperat de la ceilalţi clienţi.

Preşedintele AFEER a mai spus: „Lichiditatea din piaţă începe să revină, dar mult mai lent decât ne-am dori. Volatilitatea preţurilor ne duce la o expunere ridicată, în primul rând datorită lipsei lichidităţii pieţei şi a lipsei posibilităţii de hedging. Schemele de sprijin în România sunt prea generale, adică sprijinim pe toată lumea, nu îi ţintim pe cei care au într-adevăr nevoie, ca de exemplu consumatorii vulnerabili. Mai mult, toate schemele de sprijin s-au dovedit a fi foarte complicat de implementat. (...) Iarăşi, o mare expunere şi o mare provocare a furnizorilor sunt amenzile excesive. Amenzile nu sunt corelate cu impactul creat. Şi aici aş da doar ca exemplu: pe REMIT, în România, orice încălcare se sancţionează cu o amendă de minimum 15% din cifra de afaceri”.

Legat de situaţia din Orientul Mijlociu, Laurenţiu Urluescu a precizat: „Desigur, pieţele sunt legate, cum gazul este legat de petrol, energia electrică e legată de gaz, fiindcă producţia de energie electrică din gaz automat influenţează piaţa. Se vede deja influenţa. După tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, avem o creştere cu vreo 15% a preţului de livrare pentru anul 2027”.

Cu toate acestea, domnul Culea s-a referit şi la oportunităţi, printre care se numără renunţarea la dependenţa de combustibilii fosili, mai ales după ultimele evenimente din Orientul Mijlociu.

Cristian Culea a spus: „Discutăm despre o dependenţă de combustibili fosili, care astăzi se vede în preţuri. Cred că fiecare dintre noi, în ultimele trei săptămâni, doar asta vedem la televizor şi peste tot. Cred că inclusiv cei care nu ştiau unde este preţul unei commodity astăzi visează grafice. Ce vreau să spun este că avem oportunitatea de a merge înainte şi de a schimba lucrurile. Trebuie să trecem către o energie curată. Trebuie să avem un mix corect de producţie, unde eolienele, fotovoltaicele, bateriile trebuie să contribuie la un sistem în care preţul să fie smart. Nu vreau să excludem nici tehnologiile pe combustibili fosili, într-o anumită limită, şi discutăm aici inclusiv de gaz. Totul trebuie să fie într-o zonă de reţele deştepte, astfel încât să permită să optimizăm toată această zonă. Aş vrea să spun că zona de electrificare ar trebui încurajată. (...) Se discută mult despre lichiditate şi despre traderi, care sunt priviţi astăzi puţin ca paria societăţii energetice, ceea ce nu cred că e corect, pentru că lichiditatea e dată de traderi şi de furnizori. Să nu uităm că preţul mai mic vine din disponibilitate. Dacă este ceva ce ne-au învăţat ultimele trei săptămâni, asta este. Nu ai disponibil, preţul urcă. Disponibilitatea mărfii duce la coborârea preţului. Asta înseamnă din nou investiţii în capacităţi de producţie şi de stocare. Trebuie să jucăm într-o piaţă corectă. Asta înseamnă ca decontările să ajungă la zi pe zona de furnizare. Trebuie să fim smart în privinţa consumului şi, de asemenea, smart în privinţa mixului de producţie. Regenerabile mai multe, reducerea dependenţei de combustibili fosili şi baterii pentru flexibilitate”.

• Sebastian Burduja: "Numai prin investiţii vom ajunge în postura în care vom putea să avem o piaţă complet liberă şi preţuri competitive”

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual consilier al premierului Ilie Bolojan, a trecut în revistă investiţiile în energie din ultimii ani, investiţii care au crescut numărul capacităţilor de producţie şi care au consolidat parţial şi reţelele de transport şi distribuţie.

Sebastian Burduja a precizat: „Suntem într-un moment important pentru România şi pentru lumea întreagă şi vedem că, în sfârşit, importanţa energiei este recunoscută. Că vrem, că nu vrem, este acel combustibil care ne alimentează economiile şi viaţa de zi cu zi, prosperitatea fiecărei naţiuni. (...) Un lucru foarte important pe care am reuşit să-l ducem la bun sfârşit este strategia energetică. România n-a avut strategie energetică timp de 17 ani. Practic, e ca şi cum ai conduce o maşină pe autostradă, noaptea, fără faruri şi fără GPS, timp de 17 ani, şi te întrebi de ce n-ajungi la destinaţie sau de ce loveşti parapetul. Avem acum o strategie energetică şi ea a pus în ordinea corectă priorităţile. Mantra pe care am repetat-o de mii de ori în mandatul meu: energia trebuie să fie sigură, accesibilă şi curată, în această ordine, în această ordine de priorităţi. Apoi, cele 14 miliarde despre care am tot vorbit am reuşit să le atragem. Puţină lume ştie că România a fost numărul unu la absorbţia de fonduri din Fondul pentru modernizare. Cred că e fără precedent, pe orice instrument nerambursabil, ca România să fie pe locul unu în Uniunea Europeană. Noi am reuşit performanţa asta şi vedem acum efectele (...). Vedem şi proiecte în zona eoliană, care fusese practic îngheţată ani de zile. Vedem şi parcuri solare noi şi vedem şi baterii, că tot vorbim că n-avem stocare. Cred că peste un an sau doi ani o să fim într-o poziţie extrem de competitivă şi în zona de stocare. Prioritatea este să continuăm implementarea acestor proiecte, acestor şantiere, să le ducem la bun sfârşit, pentru că numai prin investiţii vom ajunge în postura în care vom putea să avem o piaţă complet liberă, preţuri competitive şi românii protejaţi prin concurenţă, nu prin intervenţia statului, că aşa e corect să fie într-o piaţă funcţională”.

Fostul ministru al Energiei a menţionat că ţara noastră e pe o traiectorie bună şi că „singura soluţie o reprezintă investiţiile şi n-avem cum să nu fim bine dacă ne ţinem de acest plan”.

• Alexandru Molnar, ANRE: "Condiţie pentru proiectele privind noile capacităţi: obţinerea autorizaţiilor necesare şi finanţarea asigurată în maximum 12 luni”

Referitor la criticile venite dinspre furnizori către autoritatea de reglementare, Alexandru Molnar, director al Direcţiei Reglementări Piaţă Angro de Energie din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a afirmat că procesul de decontare către furnizori va fi reluat în curând şi că viitoarele modificări legislative în domeniul energetic trebuie să ţină cont de noile tendinţe, de noile provocări ale pieţei şi de valul mare de proiecte privind capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile, care va pune presiune asupra sistemului energetic naţional.

Alexandru Molnar a spus: „Au apărut peste 300.000 de prosumatori, peste 300.000 de actori care nu mai sunt pasivi, care sunt activi, care, unii dintre ei, dincolo de consumul pe care şi-l asigură din surse proprii, ajung să injecteze în piaţă, creând şi lucruri bune, şi lucruri rele. (...) Ce face ANRE-ul? ANRE-ul, după cum ştiţi, aplică legislaţia primară, creează reglementări pe plan secundar pentru a implementa ceea ce Guvernul, legiuitorul hotărăşte să se întâmple în ţara asta. În plus, aplicăm reglementări europene care vin în valuri, valuri. Nu apucăm să implementăm unele şi vin deja altele peste noi. În prezent avem o mare preocupare în a implementa comunităţile de energie, care au fost o directivă transpusă, care sprijină comunităţile de energie, am spus anul trecut. Urmează ca anul acesta, prin ordonanţă, să fie transpuse şi prevederile pachetului cu noul model, aşa-numitul noul model de piaţă, de fapt nişte ajustări ale modelului de piaţă din 2019, care vor însemna provocări peste provocări pentru toată lumea, inclusiv pentru noi, pentru dumneavoastră”.

Reprezentantul ANRE s-a referit şi la faptul că foarte multe din noile proiecte sunt doar pe hârtie, fără nicio şansă de a fi finanţate.

Domnul Molnar a precizat: „Avem un nou val de producători, de proiecte care au ajuns să blocheze cumva sistemul, să creeze deja nişte probleme şi încercăm, în acest an, prin reglementările pe care le avem în momentul ăsta în curs de aprobare, să facem un pic de ordine şi aici. Este nevoie de producători în piaţă, este nevoie de proiecte, dar este nevoie de cele care au şanse de reuşită, care sunt făcute corect, sunt făcute complet, sunt făcute pe baze realiste. Spunea un investitor care dorea să cumpere aceste proiecte că a analizat în jur de 100 de proiecte de centrale fotovoltaice, în jurul a 50 de MW fiecare, cu sau fără baterii, şi n-a reuşit să selecteze decât trei, pe care să le poată prezenta mai departe pentru un due diligence în vederea finanţării. Trei. Multe din aceste proiecte care sunt doar pe hârtie, făcute în toate felurile doar să pară că-s făcute şi care ocupă astăzi, prin documentele pe care le au, capacitatea sistemului trebuie cumva să fie selectate”.

De aceea, ANRE doreşte modificarea legislaţiei şi introducerea unui termen de 12 luni în care proiectele respective să obţină toate autorizaţiile, inclusiv finanţarea necesară; în caz contrar, ANRE nu va elibera autorizaţia de înfiinţare.

• Lipsa de încredere şi de transparenţă din partea autorităţilor, problemele ridicate de investitorii străini

Pawel Lont, preşedintele Comitetului privind gazele naturale din cadrul Energy Traders Europe, asociaţia patronală la nivel european alcătuită din 170 de companii din energie, a afirmat că nu există nicio altă piaţă în curs de dezvoltare precum România, care să atragă atât de multă atenţie din partea investitorilor şi care să aibă atât de mult potenţial ce încă trebuie deblocat pe piaţa gazelor.

„În prezent, ne aflăm într-o situaţie geopolitică foarte dificilă, însă modul în care au evoluat lucrurile arată că piaţa gazelor, pe care am stabilit-o pentru Europa, şi-a făcut treaba. Deşi preţurile au crescut brusc, a fost, din păcate, necesar pentru a atrage surse alternative de gaz. Fluxurile au fost redirecţionate acolo unde era nevoie şi nu au existat întreruperi ale consumului, ceea ce, având în vedere amploarea perturbării, aş numi un succes major. Totuşi, trebuie să insistăm în continuare pe o mai bună integrare, deoarece o piaţă integrată este mult mai rezistentă la şocuri externe şi mult mai atractivă ca loc pentru investiţii. Acest mecanism ne poate ajuta să ne protejăm împotriva volatilităţii şi să îmbunătăţim rezilienţa Europei, care va rămâne dependentă de importuri mulţi ani de acum încolo. (...) Cred că România are toate atuurile pentru a deveni noua campioană a Europei în acest domeniu, capabilă să schimbe situaţia şi să ajute la restabilirea încrederii în piaţă. Provocările ţin tot de încredere şi de transparenţă. Unele schimbări apar din scurt, sunt comunicate doar în limba română şi sunt uneori foarte dificil de înţeles pentru cineva care nu vorbeşte limba. De exemplu, la sfârşitul anului trecut, după aproape doi ani de consultări despre schimbările regimului de licenţiere, s-a luat o decizie, dar nu am putut afla care a fost aceasta până la publicarea legii în ianuarie. Este o situaţie inconfortabilă, care poate descuraja participarea pe piaţă. A doua problemă este legată de taxare; am primit informaţii despre o taxă de tip „clawback”. O astfel de lipsă de încredere pur şi simplu reţine procesul de deblocare a lichidităţii pe care România ar putea-o avea. România are toate premisele pentru a avea o piaţă la termen lichidă, ceea ce ar fi un mare atu pentru dezvoltarea viitoare a ţării. Există şi problema recurentă a tarifelor, care pune presiune pe utilizarea reţelei. Aceasta se adaugă lipsei generale de transparenţă; spre exemplu, în 10 ani de experienţă, nu am avut niciodată ocazia să vorbesc cu Transgaz, ceea ce este straniu, având în vedere că suntem clienţii lor. Potenţialul este uriaş, dar succesul pe termen lung al României nu va fi construit pe soluţii de avarie. (...) Nu există niciun motiv să te aprovizionezi cu gaz pentru Ucraina din Grecia când ai cel mai mare producător chiar alături, adică România”, a declarat Pawel Lont.

La rândul său, Bilal Tugrul Kaya, directorul general al Enerji Tikaret Derneji (ETD) - asociaţia patronală a traderilor din energie din Turcia, a arătat că decidenţii politici, autorităţile de reglementare şi participanţii la piaţă din regiunea Europei trec printr-o transformare profundă a sistemelor electrice globale, pe măsură ce politicile privind carbonul evoluează şi integrarea pieţelor regionale creşte. El a menţionat că România are o piaţă de energie electrică puternică şi un potenţial considerabil pe piaţa gazelor, în timp ce Turcia aduce experienţă în comerţul regional, şi a arătat că întărirea cooperării dintre cele două pieţe poate fi realizată şi prin intermediul ETD, ce oferă mai multe oportunităţi pentru investitorii din domeniu.

• Lichiditatea, adevăratul nod gordian al pieţei din energie din ţara noastră

Herodotus Antonopoulos, Head of Energy Management & Trading Department în cadrul companiei Motor Oil Renewable Energy (MORE) din Grecia, a afirmat că e nevoie de lichiditate pentru ca ţara noastră să se transforme într-un hub energetic.

Domnia sa a precizat: „Când am început în sectorul electricităţii în 2008, România era un punct luminos pentru noi, cu lichiditate în pieţe, spre deosebire de Grecia sau alte ţări din Balcani, unde lichiditatea era zero sau piaţa nici nu exista. Din păcate, lucrurile au regresat în România, iar lichiditatea s-a mutat în Ungaria, care a devenit hub-ul regional de electricitate. Pentru ca România să devină un hub de gaze, e nevoie de lichiditate, care atrage lichiditate; dacă o ai, vei obţine mai multă, dar dacă nu o ai, este extrem de greu să o atragi şi necesită un efort mare. Acest efort presupune acceptarea modului în care funcţionează pieţele şi încrederea în ele, ceva ce lipseşte în regiunea noastră (Grecia, Bulgaria, Serbia), nu doar în România. Detaliile diferă, dar problemele sunt similare. Pentru a atrage investitori, sunt necesare două lucruri: credinţa în piaţă (crearea unui cadru liberalizat) şi stabilitatea acestui cadru. În prezent, simt că nu credem cu adevărat în pieţe; vorbim despre ele, dar nu credem în ele. (...) România este una dintre cele mai atractive ţări pe hârtie, fiind o ţară vastă, cu resurse, bază industrială, interconexiuni şi potenţial, dar are nevoie de un cadru stabil pentru a evita ciclurile de intrare şi ieşire a lichidităţii”.

În final, menţionăm că evenimentul desfăşurat ieri a marcat două decenii de activitate ale AFEER şi rolul jucat de organizaţie în dezvoltarea pieţei de energie din România. Conferinţa a reunit peste 150 de participanţi din ţară şi din străinătate, între care s-au numărat reprezentanţi ai autorităţilor, companiilor din sectorul energetic, organizaţiilor profesionale şi mass-media. În cadrul reuniunii au fost aduse în prim-plan cele mai importante evoluţii din piaţa energiei, discuţiile fiind structurate în două paneluri dedicate direcţiilor strategice de dezvoltare a sectorului energetic din România, respectiv provocărilor curente cu care se confruntă actorii din domeniu.