AJUTORUL DE STAT ACORDAT CNU TREBUIE RETURNATMinele de uraniu, în pericol de închidere

G.M.
Ziarul BURSA #Companii /

Minele de uraniu, în pericol de închidere

Compania Naţională a Uraniului (CNU) trebuie să returneze ajutorul de stat de 13 milioane euro, primit în anul 2016, şi dobânzile aferente, a decis, ieri, Comisia Europeană. Oficialii de la Bruxelles au constatat că sprijinul public acordat de guvernarea din 2016 Companiei Naţionale a Uraniului SA nu este conform cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat acordate companiilor aflate în dificultate. Drept urmare, guvernul nu poate implementa măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare şi trebuie să recupereze ajutorul de salvare acordat plus dobânzile aferente.

Vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica de concurenţă, a declarat: "Un guvern poate susţine o companie aflată în dificultate financiară dacă compania are un plan de restructurare solid care asigură revenirea la viabilitatea pe termen lung, contribuie la costurile restructurării sale iar distorsiunile concurenţei sunt limitate. În cazul CNU, aceste condiţii nu au fost îndeplinite. Ca urmare, România nu mai poate sprijini compania. De asemenea, trebuie să recupereze ajutorul deja acordat, ceea ce va restabili situaţia concurenţială pe piaţă şi va asigura că CNU nu concurează pe nedrept cu alţi operatori mai eficienţi.

De asemenea, va împiedica CNU să menţină operaţiuni ineficiente de pierdere, ceea ce ar putea duce la creşterea preţurilor la energia electrică şi la un cost mai mare pentru contribuabilii români".

Guvernul de la Bucureşti a notificat, în 12 iunie 2017, Comisia Europeană cu privire la planul de restructurare a CNU, care întâmpina dificultăţi financiare.

Planul iniţial de restructurare a inclus un sprijin financiar de 93 de milioane de euro (441 de milioane de lei) acordat companiei, sub formă de subvenţii, anularea datoriilor şi conversia datoriei în capitaluri proprii. Planul de restructurare a fost aprobat ulterior acordării unui ajutor urgent de salvare, în valoare de 13 milioane de euro (62 de milioane de lei). Ajutorul a fost acordat în urma aprobării lui la 30 septembrie 2016 de Comisia Europeană, de guvernarea Cioloş, pentru menţinerea companiei la plutire. Din păcate, ajutorul de salvare nu a fost rambursat de CNU în termenul de şase luni prevăzut în documentaţie şi în decizia de aprobare a acordării sprijinului financiar.

În urma acestei situaţii şi a noii solicitări primită în 2017, Comisia Europeană a deschis, în mai 2018, o anchetă aprofundată pentru a evalua dacă planul iniţial de restructurare era în conformitate cu aceste condiţii şi, prin urmare, cu normele UE privind aju­toarele de stat, în special Orientările privind salvarea şi restructurarea.

În cursul anchetei, în august 2018 şi, respectiv, în aprilie 2019, autorităţile de la Bucureşti au trimis Comisiei două planuri de restructurare modificate. Ultimul plan de restructurare prezentat de guvernul Dăncilă în aprilie 2019 a avut în vedere un sprijin public general de aproximativ 38 de milioane euro (178 milioane lei). Această sumă a inclus diferite subvenţii de la stat, precum şi nerambursarea împrumutului de salvare de 13 milioane de euro (62 de milioane de lei) acordat în 2016.

Ancheta Comisiei Europene a arătat că cel mai recent plan de restructurare, la fel ca şi cele anterioare, nu elimină preocupările pe care le-a avut Comisia atunci când a deschis ancheta aprofundată în 2018. Conform oficialilor europeni, guvernul de la Bucureşti nu a demonstrat că planul ar garanta restabilirea viabilităţii pe termen lung a CNU fără ajutorul de stat continuu. Mai mult, niciun investitor privat (inclusiv băncile) nu susţin planul şi nici nu contribuie la costurile de restructurare (nici prin investiţii de capitaluri proprii şi nici datorii). Acest lucru arată o lipsă de încredere din partea pieţei în viitorul CNU şi în planul de restructurare.

Contribuţia proprie a CNU la plan depindea strict de veniturile viitoare pe care compania le-ar fi putut genera doar pe baza unei noi legi a monopolului, care ar fi obligat principalul său client, Societatea Naţională Nuclearelectrica, să cumpere uraniu de la CNU. Prin urmare, veniturile rezultate nu ar fi fost obţinute în condiţiile pieţei.

Prin urmare, Comisia a concluzionat că planul de restructurare prezentat de guvernul de la Bucureşti nu este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Drept urmare, Executivul de la Palatul Victoria nu poate implementa măsurile de ajutor prevăzute în plan, care includ subvenţiile de la stat şi nerambursarea împrumutului de salvare din 2016. Totodată, Comisia a concluzionat că împrumutul de salvare din 2016 de aproximativ 13 milioane EUR (62 milioane RON), plus dobânda prelungită şi care nu a fost rambursată după 6 luni, este incompatibilă cu normele UE privind ajutorul de stat şi trebuie recuperată de România.

În cazul în care CNU nu poate să plătească ajutorul, ar trebui, în principiu, să înceteze activităţile economice şi, în cele din urmă, să fie lichidate, activele sale productive fiind achiziţionate de alte companii.

CNU operează mine de uraniu şi o fabrică de prelucrare pentru furnizarea de compuşi nucleari pentru generarea de energie electrică şi pentru rezerva strategică naţională.

Prin urmare, activităţile sale sunt reglementate de Tratatul Euratom, în ceea ce priveşte, printre altele, cerinţele de siguranţă pentru comerţul şi prelucrarea compuşilor de uraniu. Astfel, în procesul unei eventuale lichidări a CNU, în scopul de a asigura că activele CNU sunt transferate şi operate în siguranţă de alte companii, guvernul poate lua orice măsură adecvată şi proporţională pentru a garanta siguranţa mineritului de uraniu, inclusiv închiderea sigură a minelor şi prelucrarea combustibilului nuclear.

CNU este o companie românească cu capital integral de stat activă în exploatarea minelor române de uraniu şi în producerea de materii prime transformate în combustibil pentru centrale nucleare. CNU extrage minereu de uraniu, îl prelucrează pentru a forma octoxid de uraniu (U3O8) şi, după o rafinare ulterioară, îl transformă în dioxid de uraniu (UO2). CNU are în jur de 770 de angajaţi şi are două site-uri de operare: un site minier de uraniu, situat în Crucea-Botuşana (judeţul Suceava, regiunea Nord-Est) şi o fabrică de rafinare, situată în Feldioara (Braşov, regiunea Centru).

CNU a intrat în dificultate financiară de la pierderea principalului său client, producătorul de energie nucleară Societatea Nationala Nuclearelectrica.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS