Akcenta: Riscurile valutare persistă, chiar şi cu EUR/RON stabil

Datele INS pentru anul 2025 confirmă o ajustare lentă, dar vizibilă, a comerţului internaţional al României, conform unui comunicat Akcenta. Exporturile FOB au totalizat 96,6 miliarde euro (+4,2% faţă de 2024), în timp ce importurile CIF au ajuns la 129,4 miliarde euro (+2,6%), subliniază sursa citată. Deficitul balanţei comerciale s-a redus la 32,7 miliarde euro, cu 2,0% sub nivelul din 2024, adaugă comunicatul.

Potrivit sursei menţionate, reducerea deficitului nu indică o schimbare structurală de competitivitate, ci mai degrabă un efect de frânare a importurilor, pe fondul presiunilor de cost, al cursului de schimb şi al prudenţei financiare în a doua parte a anului. Finalul de an confirm această dinamică: în decembrie 2025, exporturile au crescut cu 9,4% anual, în timp ce importurile au scăzut uşor, cu 0,4%, ceea ce a contribuit la temperarea deficitului lunar, subliniază comuncatul de presă.

Raportarea din decembrie şi datele agregate pe 2025 trebuie interpretate dincolo de cifrele absolute, acordând atenţie ritmurilor, structurii fluxurilor şi mecanismelor de ajustare, subliniază sursa precizată. Indicatorul principal este relaţia dintre exporturi şi importuri: în 2025, exporturile au crescut cu 4,2%, iar importurile cu 2,6%, ceea ce a condus la reducerea deficitului comercial anual la 32,7 miliarde de euro, se adaugă în comunicat. Evoluţia reflectă o cerere internă care începe să se tempereze, evidenţiază sursa citată, dar rămâne dependentă structural de importuri, în special pentru bunuri intermediare şi produse cu valoare adăugată ridicată.

Datele din decembrie 2025 arată efecte ale deciziilor comerciale amânate, corecţii de stocuri şi ajustări de cash-flow, conform comunicatului de presă. Importurile au înregistrat o uşoară contracţie anuală, semnalând presiuni asupra costurilor şi o abordare mai precaută a companiilor, în timp ce exporturile au menţinut o dinamică pozitivă, indicând o cerere externă activă, dar insuficientă pentru a modifica structura de fond a balanţei comerciale, se adaugă în comunicat.

Conform sursei precizate, nivelul absolut al deficitului rămâne însă determinant. Un deficit de peste 30 de miliarde de euro implică o cerere structurală de valută, care influenţează direct costurile, marjele şi riscurile financiare ale companiilor din import-export, mai adaugă sursa citată.

Director Comercial al Akcenta în România, Teofil Stănculea, subliniază: „Competitivitatea externă a României nu s-a schimbat semnificativ în 2025”, potrivit comunicatului.

Anul 2025 reflectă un comerţ internaţional activ, subliniază sursa menţionată, dar cu vulnerabilităţi structurale. Schimburile comerciale cu Uniunea Europeană au reprezentat 71,3% din exporturi şi 72,1% din importuri, evidenţiind o integrare puternică în ciclul economic European, conform comunicatului de presă. Dependenţa de zona euro limitează capacitatea companiilor româneşti de a-şi diversifica oferta în perioadele de încetinire a cererii, chiar dacă această legătură oferă stabilitate relativă, mai adaugă comunicatul.

Structura exporturilor este concentrată în principal pe maşini şi echipamente de transport (46,6%) şi alte produse manufacturate, evidenţiind integrarea României în lanţurile regionale de producţie, potrivit sursei citate. Importurile sunt preponderent compuse din bunuri intermediare, energie şi produse chimice, ceea ce creşte vulnerabilitatea economiei la fluctuaţiile cursului de schimb şi la costurile externe, conform comunicatului.

Teofil Stănculea notează: „Ce vedem în România nu este un caz izolat. Aceeaşi combinaţie de deficit commercial ridicat, dependenţă de importuri şi presiune valutară apare şi în alte economii din Europa Centrală, precum Cehia, Polonia sau Slovacia. Diferenţele ţin mai puţin de direcţie şi mai mult de viteză: toate aceste pieţe reacţionează la aceleaşi şocuri - costuri, curs, cerere externă - însă cu instrumente şi grade diferite de flexibilitate”, se arată în comunicat.

Din perspectivă macroeconomică, legătura dintre deficitul comercial şi cursul de schimb rămâne esenţială, potrivit sursei precizate. Stabilitatea relativă a EUR/RON în 2025 nu indică neapărat o echilibrare naturală a fluxurilor comerciale, ci reflectă un cadru strict administrat, care reduce volatilitatea pe termen scurt fără a elimina presiunile structural, evidenţiază sursa citată. Totodată, anul 2025 a marcat depăşirea unui prag valutar semnificativ din punct de vedere economic şi psihologic: cursul EUR/RON a urcat peste 5,00 lei, sporind presiunile de cost pentru companiile dependente de importuri şi influenţând comportamentul de consum şi aprovizionare, se precizează în comunicat.

Stănculea a mai precizat în comunicat: „Depăşirea pragului de 5,00 lei pentru un euro a venit târziu în România, după o perioadă prelungită de stabilitate administrată a cursului. Intervenţiile repetate ale BNR au limitat volatilitatea pe termen scurt, dar au amânat ajustarea percepută de companii”.

Conform comunicatului, depăşirea pragului psihologic de 5,00 lei pentru perechea EUR/RON a avut efecte imediate asupra economiei româneşti. În ceea ce priveşte importurile, majoritatea bunurilor de consum şi produselor intermediare provin din zona euro, iar deprecierea leului a crescut costurile de aprovizionare, contribuind la temperarea consumului intern în a doua parte a anului şi, implicit, la o creştere mai lentă a importurilor şi la reducerea relativă a deficitului commercial, subliniază sursa. În privinţa exporturilor, avantajul teoretic al unui leu mai slab a fost limitat de structura industriei, care depinde de inputuri importate; creşterea costurilor de producţie a anulat o parte semnificativă din beneficiul cursului. Totodată, întărirea dolarului faţă de euro în 2025 a influenţat costul importurilor denominate în USD, în special energie şi materii prime, menţinând presiunea asupra balanţei comerciale chiar şi în condiţiile reducerii volumelor, mai arată comunicatul.

Intrarea în 2026 plasează companiile româneşti într-un context în care riscul valutar nu mai este abstract, ci un factor direct de cost şi decizie, evidenţiază comunicatul remis redacţiei. Experienţa anului precedent arată că stabilitatea aparentă a cursului EUR/RON poate ascunde presiuni reale care se acumulează treptat în bilanţuri şi în structura preţurilor, până când ajustarea devine inevitabilă, menţionează sursa citată. Pentru 2026, piaţa se aşteaptă la menţinerea volatilităţii EUR/USD, ceea ce va continua să afecteze costul importurilor denominate în dolari - energie, materii prime şi bunuri intermediare, potrivit comunicatului. Sursa precizează că EUR/RON rămâne relativ stabil, dar cu un risc asimetric de depreciere, transformând cursul de schimb dintr-o simplă variabilă macroeconomică într-un factor operaţional de cost. Gestionarea activă a riscului valutar devine astfel esenţială pentru deciziile comerciale şi financiare ale companiilor, nu doar o măsură defensive, mai adaugă comunicatul.