Analiză Allianz Trade: „Europa Centrală şi de Est intră într-o redresare economică inegală pe fondul presiunilor inflaţioniste”

Anul 2026 debutează într-un climat geopolitic comparabil, ca nivel de incertitudine, cu cele mai tensionate momente ale ultimului deceniu, de la criza financiară globală şi pandemia Covid-19 până la izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Deşi pieţele financiare par, pentru moment, să ignore escaladarea tensiunilor geopolitice, fundamentele economice indică o perioadă de creştere mai lentă, cu riscuri concentrate în jurul inflaţiei, politicilor fiscale şi stabilităţii geopolitice, a relatat comunicatul. Potrivit Allianz Research, Europa Centrală şi de Est va înregistra o accelerare uşoară a creşterii economice în 2026, cu perspective mai favorabile în 2027. Redresarea este susţinută în principal de revenirea cererii interne, de creşterea veniturilor reale şi de o stabilizare a condiţiilor macroeconomice, dar diferenţele dintre economii se adâncesc, iar România este una dintre cele mai vulnerabile ţări din regiune, conform sursei menţionate.

Polonia şi Cehia continuă să se poziţioneze peste media regională, beneficiind de investiţii publice şi private mai consistente, de o absorbţie mai eficientă a fondurilor europene şi de un cadru macroeconomic mult mai echilibrat, potrivit analizei. În contrast, economii precum România şi Ungaria înregistrează o redresare mai lentă, afectată de inflaţie ridicată, dezechilibre macroeconomice persistente şi un climat investiţional fragil, a informat sursa citată.

Deşi în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est inflaţia a intrat pe un trend de scădere, evoluţia preţurilor continuă să diferenţieze clar economiile din regiune. La nivel regional, începutul anului 2026 este asociat cu o temperare graduală a inflaţiei, însă România urmează o traiectorie distinctă. Această evoluţie este alimentată de preţurile ridicate la alimente şi servicii, dar şi de măsurile fiscale cu impact direct asupra costurilor. Inflaţia persistentă prelungeşte perioada de dobânzi ridicate şi limitează semnificativ capacitatea de stimulare a economiei prin politica monetară, a relatat comunicatul.

Poziţia fiscală fragilă şi dezechilibrele externe persistente sporesc sensibilitatea economiei româneşti la şocuri de încredere. Allianz Research subliniază că, într-un scenariu de deteriorare rapidă a contextului geopolitic global, economiile cu deficite ridicate şi dependenţă de finanţarea externă sunt primele afectate de creşterea costurilor de împrumut şi de retragerile de capital. Pentru România, acest risc este accentuat de menţinerea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale peste nivelurile pre-pandemie şi de corecţia incompletă a deficitului de cont curent. Potrivit analiştilor, Polonia ar putea iniţia reduceri ale ratelor dobânzilor în cursul anului 2026, în timp ce Ungaria ar putea relaxa politica monetară într-un ritm mai rapid decât anticipează pieţele, pe fondul unei temperări mai clare a inflaţiei, conform comunicatului.

În România însă, persistenţa inflaţiei şi dezechilibrele externe limitează considerabil spaţiul de manevră al băncii centrale. Într-un context marcat de volatilitate pe pieţele energetice şi valutare, orice relaxare a politicii monetare va fi probabil graduală şi condiţionată de o îmbunătăţire mai clară a indicatorilor macroeconomici, a informat sursa citată.

La nivel fiscal, Europa Centrală şi de Est continuă să se confrunte cu presiuni semnificative. Majoritatea economiilor din regiune înregistrează deficite bugetare peste pragul de 3% din PIB, iar datoria publică este aşteptată să crească în mai multe state, inclusiv Polonia, România şi Slovacia. Deşi unele guverne au iniţiat procese de consolidare fiscală, ritmul acestora rămâne lent, iar vulnerabilitatea la şocuri externe persistă, conform analizei.

Pentru companiile din Europa Centrală şi de Est, contextul macroeconomic rămâne exigent, fiind caracterizat de condiţii financiare restrictive, incertitudine privind evoluţia cererii şi costuri de finanţare în continuare ridicate. Acest mix de factori menţine o presiune constantă asupra marjelor şi frânează deciziile de investiţii şi extindere. În România, aceste constrângeri se manifestă mai accentuat, fiind amplificate de creşterea costurilor salariale, de nivelul încă ridicat al dobânzilor şi de extinderea întârzierilor la plată de-a lungul lanţurilor comerciale, cu efecte directe asupra lichidităţii şi capacităţii companiilor de a-şi susţine investiţiile, a relatat comunicatul.

Analiştii anticipează că economia Europei Centrale şi de Est va continua să se redreseze în următorii ani, însă într-un ritm neuniform. Ţările cu dezechilibre structurale mai reduse şi politici macroeconomice mai solide sunt aşteptate să înregistreze performanţe superioare, în timp ce economiile caracterizate de inflaţie ridicată şi un spaţiu fiscal restrâns, precum România, vor rămâne vulnerabile în faţa riscurilor economice şi financiare, a concluzionat sursa citată.