Comisia Europeană, acuzată de fake-news în privinţa produselor de vapat

Comisia Europeană şi Oliver Varhelyi, comisarul pentru sănătate, răspândesc informaţii false despre produsele moderne cu nicotină şi riscă astfel să submineze politicile de sănătate publică ale Uniunii, arată 23 de experţi şi instituţii de sănătate publică din statele membre ale UE, într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen în 25 februarie 2026. Semnatarii scrisorii avertizează că afirmaţiile oficiale potrivit cărora ţigările electronice, pliculeţele cu nicotină sau produsele din tutun încălzit ar fi „la fel de dăunătoare” ca ţigările clasice contrazic în mod direct consensul ştiinţific internaţional şi pot avea consecinţe grave pentru sănătatea publică şi pentru credibilitatea instituţiilor europene. Controversa porneşte de la declaraţiile făcute de comisarul pentru sănătate, Oliver Varhelyi, într-un interviu acordat publicaţiei Euractiv. Întrebat dacă este convins că produsele alternative din tutun sunt la fel de dăunătoare ca ţigările tradiţionale, oficialul european a răspuns fără echivoc: „Da, sunt. Absolut. Sută la sută”.

În opinia experţilor, această poziţie nu este doar o simplă opinie politică, ci o afirmaţie demonstrabil falsă din punct de vedere ştiinţific. Mai mult, ei susţin că declaraţia nu este un incident izolat, ci face parte dintr-un tipar repetat de afirmaţii eronate ale comisarului. De exemplu, în mai 2025, în cadrul unei audieri în Parlamentul European, Varhelyi afirma că vaparea ar crea riscuri de sănătate „comparabile sau chiar mai mari decât fumatul”, invocând inclusiv fenomenul numit „plămân de popcorn”. Autorii scrisorii subliniază, însă, că nu există niciun caz documentat în care vaparea să fi provocat această boală pulmonară rară şi că substanţa asociată iniţial cu apariţia acesteia, diacetilul, este interzisă în lichidele pentru ţigări electronice comercializate legal în Uniunea Europeană.

În centrul argumentaţiei experţilor se află o distincţie esenţială pe care, în opinia lor, Comisia Europeană o ignoră: diferenţa dintre „sigur” şi „mai puţin dăunător”. Semnatarii scrisorii recunosc că produsele fără fum nu sunt lipsite de risc, dar potrivit acestora numeroase studii arată că sunt semnificativ mai puţin nocive decât fumatul. Fumul de ţigară conţine aproximativ 7.000 de substanţe chimice, dintre care cel puţin 158 sunt toxice sau cancerigene. În schimb, aerosolii produşi de ţigările electronice conţin mult mai puţine substanţe şi, în general, la niveluri mult mai reduse.

Analizele biomarkerilor de expunere la toxine în organismul utilizatorilor arată că persoanele care folosesc exclusiv produse fără fum prezintă niveluri de substanţe nocive mult mai scăzute decât fumătorii, uneori apropiate de nivelul de fond sau chiar nedetectabile. Pentru cercetătorii care au semnat scrisoarea, aceste date fac imposibilă susţinerea tezei potrivit căreia riscurile ar fi similare.

Scrisoarea citează o serie de evaluări ştiinţifice realizate de instituţii publice şi academice din întreaga lume. Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor arată că ţigările electronice sunt mult mai puţin periculoase decât ţigările convenţionale. Institutul Naţional al Cancerului din Franţa explică faptul că vaparea evită majoritatea substanţelor cancerigene rezultate din arderea tutunului. Academia Naţională de Ştiinţe din Statele Unite a concluzionat că ţigările electronice sunt probabil mult mai puţin nocive decât produsele combustibile. Royal College of Physicians din Marea Britanie a estimat că vaparea implică doar o mică fracţiune din riscurile asociate fumatului. La rândul său, Office for Health Improvement and Disparities din Anglia ajunge la o concluzie similară. De asemenea, evaluările privind produsele din tutun încălzit indică o reducere de peste 99% a unor substanţe cancerigene cheie comparativ cu fumul de ţigară, iar comitetul britanic pentru toxicologie consideră că utilizarea pliculeţelor orale cu nicotină în locul fumatului poate reduce riscurile generale pentru sănătate.

Autorii scrisorii reamintesc şi una dintre cele mai citate observaţii din cercetarea asupra dependenţei de tutun, formulată încă din 1976 de profesorul Michael Russell: „Oamenii fumează pentru nicotină, dar mor din cauza gudronului”. Nicotina este substanţa care creează dependenţa, însă bolile fatale asociate fumatului sunt provocate în principal de substanţele toxice generate prin arderea tutunului. În 2017, chiar conducerea Food and Drug Administration din SUA a reiterat această idee, subliniind că nicotina nu este responsabilă direct pentru majoritatea cancerelor, bolilor pulmonare şi cardiovasculare asociate fumatului.

Experţii consideră că prezentarea greşită a riscurilor nu este doar o problemă de acurateţe ştiinţifică, ci una cu consecinţe politice şi economice majore. În Uniunea Europeană, aproximativ 90 de milioane de persoane continuă să fumeze, iar peste 700.000 de europeni mor prematur în fiecare an din cauza bolilor legate de tutun. În acest context, modul în care sunt reglementate alternativele fără fum poate influenţa decisiv evoluţia acestor statistici. Semnatarii scrisorii adresată lui von der Leyen avertizează că poziţia Comisiei riscă să ducă la taxe excesive asupra produselor alternative, în cadrul revizuirii Directivei privind accizele la tutun, ceea ce ar putea proteja indirect piaţa ţigărilor tradiţionale. De asemenea, ei avertizează că viitoarea revizuire a Directivei privind produsele din tutun, aşteptată în cursul acestui an, ar putea conduce la reglementări disproporţionate dacă riscurile sunt evaluate incorect.

Potrivit experţilor, astfel de politici ar putea avea efecte contrare celor urmărite: mai mult fumat, o creştere a comerţului ilicit şi apariţia unei pieţe negre extinse pentru produsele cu nicotină, uneori controlate de reţele criminale sau alimentate din afara Uniunii Europene. În acelaşi timp, ar fi afectată şi funcţionarea pieţei interne, care ar putea fi utilizată, spun autorii, pentru a încuraja trecerea voluntară a fumătorilor la alternative mai puţin nocive.

Scrisoarea evocă şi un precedent istoric controversat. În 1992, Uniunea Europeană a interzis comercializarea tutunului oral cunoscut sub numele de snus, deşi studiile indicau că acesta prezintă riscuri mult mai mici decât fumatul. Suedia a obţinut o derogare la aderarea sa la UE, iar unele estimări arată că utilizarea snusului ar preveni aproximativ 3.000 de decese cauzate de fumat în fiecare an în această ţară. În restul Uniunii, unde populaţia este de peste 40 de ori mai mare decât cea a Suediei, fumătorii nu au avut acces la această alternativă. În total, aproximativ 20 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene au murit din cauza bolilor provocate de fumat de la introducerea interdicţiei asupra snusului în 1992, iar autorii scrisorii sugerează că o parte dintre aceste decese ar fi putut fi evitate dacă alternativa ar fi fost disponibilă pe scară largă.

În final, semnatarii avertizează că declaraţiile comisarului Varhelyi riscă să afecteze nu doar politicile de sănătate publică, ci şi credibilitatea Uniunii Europene în lupta împotriva dezinformării. Dacă instituţiile europene promovează sau tolerează afirmaţii care contrazic dovezile ştiinţifice, spun aceştia, criticii vor pune inevitabil sub semnul întrebării legitimitatea şi sinceritatea eforturilor Bruxellesului de a combate informaţiile false. De aceea, ei cer conducerii Comisiei Europene să corecteze rapid afirmaţiile considerate eronate şi să se asigure că politicile care pot influenţa viaţa a milioane de europeni sunt fundamentate pe dovezi solide şi pe evaluări ştiinţifice riguroase. În formularea lor directă, instituţiile europene au de făcut o alegere clară: pot susţine poziţia comisarului sau pot trata cu seriozitate responsabilitatea de a elabora politici publice bazate pe ştiinţă. Cele două opţiuni, avertizează experţii, nu pot coexista.