Analiză Clean Recycle: România, codaşă în UE la tranziţia către economia circulară

România se află pe ultimul loc într-un clasament al ţărilor din Uniunea Europeană, înregistrând cea mai scăzută rată de utilizare a materialelor circulare, de doar 1,3%, potrivit celor mai recente date publice din 2023, analizate de specialiştii Clean Recycle şi transmise într-un comunicat redacţiei.

Potrivit sursei citate:

„Tranziţia către o economie circulară reprezintă o provocare la nivel mondial. Uniunea Europeană îşi propune să dubleze utilizarea materialelor reciclate în totalul consumului de materii prime în economie până în 2030, conform Planului de Acţiune pentru Economia Circulară adoptat în 2020.

Comparativ, ţări precum Olanda (30,6%), Italia (peste 20%) şi Malta conduc clasamentul UE la acest aspect.

Economia circulară este un model de producţie şi consum, care implică folosirea în comun, reutilizarea, repararea, renovarea şi reciclarea materialelor şi produselor existente cât mai mult timp posibil. Astfel, se prelungeşte ciclul de viaţă al produselor.

Aplicarea principiilor economiei circulare în întreaga economie din UE are potenţialul de a creşte Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene cu încă 0,5 % până în 2030 şi de a crea 700.000 de noi locuri de muncă la nivelul ţărilor membre, potrivit analizei Clean Recycle.

Tranziţia către o economie circulară are rolul de a reduce presiunea asupra resurselor naturale, de a limita emisiile de gaze cu efect de seră şi de a contribui la neutralitatea climatică.

Deşi la nivelul Uniunii Europene indicele CMUR (Circular material use rate) a crescut uşor în ultimii 13 ani, de la 10,7 % în 2010 la 11,8 % în 2023, acesta este încă considerat scăzut, ceea ce indică faptul că economia este în mare parte liniară.

Majoritatea ţărilor UE (22 din 27) şi-au crescut CMUR-urile începând cu 2010. Cele mai mari creşteri (peste cinci puncte procentuale) au fost înregistrate în Malta, Italia, Estonia, Austria, Cehia, Belgia şi Slovacia.

Cu toate acestea, s-au înregistrat scăderi semnificative ale CMUR în Finlanda, România, Luxemburg şi Polonia.

În continuare România, la fel ca întreaga Uniune Europeană, rămâne dependentă de importurile de materii prime, fapt ce accentuează vulnerabilitatea economică în faţa tensiunilor geopolitice. Fluctuaţiile de preţ sau restricţiile comerciale pot afecta lanţurile de aprovizionare esenţiale, punând presiune pe industrii strategice”.

„Este important să punem accent pe lanţul economic, de la proiectare şi consum, până la colectare şi revalorificare. România are potenţial, dar trebuie să accelereze reformele, să evidenţieze nevoia de investiţii în infrastructură de reciclare şi să investească în educaţia ecologică la scară largă. Tranziţia către o economie circulară este esenţială pentru a reduce risipa de resurse şi impactul asupra mediului. România are de recuperat un decalaj faţă de restul Uniunii Europene, dar există oportunităţi concrete şi acest context poate fi valorificat prin măsuri curajoase care să transforme economia liniară actuală într-un model durabil, competitiv şi orientat spre viitor”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle.

Sursa citată mai precizează:

„Guvernul României a adoptat în urmă cu doi ani Strategia naţională pentru economia circulară şi a reuşit, astfel, să îndeplinească unul dintre jaloanele PNRR, prin îmbunătăţirea guvernanţei în domeniul gestionării deşeurilor, inclusiv cele de ambalaje, mai arată analiza Clean Recycle.

În primele 6 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 65 de mii de tone de deşeuri de ambalaje, pentru cei peste 900 de clienţi din portofoliu”.