Abonament gratuit
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

ANALIZĂ WALL STREET JOURNAL:Băncile europene - de încredere pentru deţinătorii de bonduri, nu şi pentru cei de acţiuni

A.V.
Ziarul BURSA #Internaţional /

Băncile europene - de încredere pentru deţinătorii de bonduri, nu şi pentru cei de acţiuni

Investitorii în obligaţiuni dau semne de încredere în băncile europene, chiar dacă preţurile acţiunilor acestora nu sunt atractive, lucru care se datorează faptului că Banca Centrală Europeană (BCE) le-a oferit instituţiilor creditoare mai mult de 1,5 trilioane de euro în împrumuturi ieftine, consolidându-le bilanţurile, potrivit unei analize realizate de Wall Street Journal (WSJ). Aceasta menţionează că investitorii în bonduri sunt mai atenţi la soliditatea bilanţurilor băncilor decât la profitabilitate, care este afectată de politica ratei dobânzii negative a BCE.

În timp ce acţiunile băncilor au avut performanţe slabe pe piaţă, anul acesta, randamentele obligaţiunilor lor au scăzut, chiar şi în cazul datoriilor mai riscante. Costul suplimentar al bonduilor bancare, în comparaţie cu titlurile de trezorerie, a fost de numai 0,3 puncte procentuale în trimestrul al treilea şi a continuat să scadă în octombrie, potrivit indicelui ICE.

"Acţiunile băncilor europene au în prezent evaluări crunte, mult mai mici decât orice am văzut în ultimul deceniu. Există un mare stres resimţit în preţul acţiunilor", declară Philipp Lisibach, şef al departamentului de strategie globală de capital din cadrul băncii elveţiene Credit Suisse Group AG.

Dar, băncile europene se află într-o stare bună de sănătate financiară, măsurată prin alte valori decât preţul acţiunilor, care îi fac pe deţinătorii de obligaţiuni mai optimişti. Luând în calcul capitalul adiţional - peste necesarul solicitat de autorităţile de reglementare -, toate băncile au o solvabilitate mai bună decât anul trecut, potrivit analiştilor grupului bancar olandez ABN Amro NV.

"Buffer-ele de capital par solide, ceea ce înseamnă că băncile pot absorbi pierderile din credite, dacă va fi necesar", conform lui Jan Willem de Moor, manager de portofoliu de produse cu venit fix la compania olandeză de administrare a activelor Robeco. Acesta menţionează: "Ca deţinători de obligaţiuni, cea mai mare preocupare a noastră este pur şi simplu plata cupoanelor şi a obligaţiunilor (n.r. plata să fie făcută)".

Acest lucru creează o divergenţă în evoluţia acţiunilor şi obligaţiunilor băncilor, ceea ce evidenţiază modul neobişnuit în care sunt percepute de către bănci măsurile de salvare luate în contextul pandemiei de coronavirus.

"Ratele negative ale dobânzilor sunt atât un avantaj, cât şi un dezavantaj", afirmă Carsten Brzeski, economist-şef pentru zona euro la banca olandeză ING Groep NV, adăugând: "Dar, la sfârşitul zilei, băncile trebuie să pună banii la lucru - ceea ce devine mai greu în acest mediu cu dobânzi reduse. Este greu să faci profit".

Acţionarii, îngrijoraţi de rentabilitatea şi perspectivele de creştere ale băncilor

Acţionarii sunt îngrijoraţi în privinţa rentabilităţii şi a perspectivelor de creştere ale băncilor, conform analizei, care precizează că cerinţa BCE ca băncile să îngheţe dividendele şi răscumpărările de acţiuni a făcut, de asemenea, acţiunile acestor instituţii mai puţin profitabile, dar a protejat buffer-ele de capital care sunt pe placul cumpărătorilor de obligaţiuni.

Jan Willem de Moor de la Robeco este de părere că obligaţiunile bancare italiene şi spaniole sunt o oportunitate, în ciuda faptului că economiile celor două ţări sunt printre cele mai afectate din Europa de pandemie. "Credem că după ce ne vom face propriile teste de stres, băncile vor putea rezista furtunii", mai declară Willem de Moor.

CaixaBank SA şi Bankia SA din Spania sunt văzute ca fiind deosebit de atrăgătoare, pe măsură ce aceste două bănci spaniole sunt pe cale să fuzioneze - tranzacţie care este aşteptată să le consolideze bilanţurile în continuare, potrivit analiştilor.

Sursa menţionează că cererea de datorii bancare este, de asemenea, stimulată de faptul că acestea nu sunt eligibile pentru programul de cumpărare de obligaţiuni al Băncii Centrale Europene, care preferă oferta de obligaţiuni de stat şi datorii corporative investment-grade.

Investitorii în datorii bancare cumpără, totodată, obligaţiuni mai riscante ale instituţiilor europene, cum sunt titlurile de valoare junior sau subordonate, mai scrie Wall Street Journal.

Analiştii se aşteaptă ca diferenţa dintre performanţa acţiunilor şi a obligaţiunilor băncilor să se menţină în viitor, deoarece prevăd că BCE îşi va extinde programele de stimulare în 2021, ca să încerce să stimuleze inflaţia.

"Băncile europene dau dovadă de o rezistenţă puternică împotriva efectelor pandemiei de coronavirus", spune Tom Kinmonth, analist pentru produse cu venit fix la ABN Amro, menţionând: "Ne aşteptăm ca spread-urile bancare să ajungă la nivelurile pre-coronavirus până la sfârşitul anului".

Dar, lucrurile arată mai sumbru pentru investitorii bursieri, care urmăresc îndeaproape cazurile în creştere de coronavirus, restricţiile impuse din nou în multe ţări şi momentul reducerii inevitabile a programelor guvernamentale de stimulare, care, în mare parte, au ţinut până acum la distanţă falimentele corporative.

"Pe termen scurt, peisajul arată destul de benign, deoarece guvernele au intervenit cu măsuri de susţinere. Dar, în mod clar, la un moment dat, vom vedea pierderi din credite destul de semnificative", consideră Nicholette MacDonald-Brown, manager de portofoliu de acţiuni la compania britanică de gestionare a investiţiilor Schroders, precizând: "Acest context este o provocare pentru bănci".

Amintim că, luna aceasta, o analiză Bloomberg arata că, după ani buni de criză, sectorul bancar european este plin de tranzacţii, valul mult aşteptat de fuziuni începând să prindă contur. Astfel, recent, Intesa Sanpaolo SpA din Italia a decis să cumpere banca privată elveţiană Reyl & Cie SA, iar Unicaja Banco SA din Spania a reluat discuţiile de fuziune cu rivala Liberbank SA. Totodată, analiştii speculează pe marginea unei eventuale alianţe între băncile franceze Societe Generale SA şi BNP Paribas SA.

Speculaţiile legate de tranzacţii în domeniu au apărut încă de la momentul la care CaixaBank SA din Spania a anunţat, în septembrie, că va cumpăra Bankia SA.

Potrivit cotidianului Les Echos, grupul bancar privat francez Banque Populaire and Caisse d'Epargne (BPCE) evaluează posibilitatea să preia controlul asupra afacerilor de asigurări şi plăţi ale Natixis SA, iar Credit Agricole SA, al doilea mare creditor din Franţa, caută potenţiale achiziţii în Italia, conform unor surse apropiate situaţiei, care menţionează că banca franceză a luat în discuţie eventuale achiziţii de bănci mici şi mijlocii din Italia.

Şi în Germania, specialiştii cred că am putea asista la o tranzacţie, la fel în Elveţia, unde preşedintele gigantului UBS Group AG, Axel Weber, studiază posibile opţiuni de fuziune, care variază de la o unificare a unor funcţii de back-office cu cele ale Credit Suisse Group AG până la o mega-fuziune completă cu rivalul său.

Surse: Premierul Italiei, aşteptat să deschidă calea vânzării Monte dei Paschi

Premierul italian Giuseppe Conte este aşteptat să semneze zilele acestea documentul ce conţine măsurile care deschid calea pentru o curăţare crucială a creditelor neperformante la Banca Monte dei Paschi din Siena SpA şi vânzarea băncii, conform unor surse guvernamentale citate de Reuters.

Măsura ar pune capăt unui impas în privinţa măsurilor referitoare la banca italiană, care aşteaptă aprobarea finală de la începutul lunii septembrie, când ministrul Economiei, Roberto Gualtieri, a semnat decretul.

Trezoreria de la Roma i-a cerut guvernului aprobarea rapidă, dar opoziţia manifestată de Mişcarea 5-Stele a blocat procesul.

Sursele au declarat că blocajul a fost depăşit, iar Conte va finaliza măsurile în curând.

Conform condiţiilor de salvare din 2017 negociate cu autorităţile de concurenţă ale Uniunii Europene, Italia trebuie să vândă participaţia la Monte dei Paschi sau să-şi reducă deţinerea printr-o fuziune cu o altă bancă până la mijlocul anului 2022.

Mişcarea 5-Stele a cerut respingerea acestui termen, însă Trezoreria nu a fost de acord, potrivit surselor.

"Trezoreria nu vede vreun motiv să amâne ieşirea statului dincolo de termenul stabilit de lege", a spus una dintre surse.

Mişcarea 5-Stele a criticat săptămâna trecută o potenţială vânzare de MPS către UniCredit SpA, în urma numirii fostului şef al Trezoreriei, Pier Carlo Padoan, în funcţia de preşedinte al gigantului bancar italian.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

21 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8737
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1135
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5487
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3705
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.6485

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie