Analiză WSJ: Ce riscă Netanyahu dacă decide să anexeze Cisiordania

Un val de guverne occidentale a recunoscut în această săptămână statul palestinian, mişcare care a stârnit în Israel apeluri puternice din partea miniştrilor din cabinetul premierului Benjamin Netanyahu pentru anexarea Cisiordaniei, scrie Wall Street Journal.

O astfel de decizie ar marca o ruptură majoră, riscând să anuleze ani de eforturi de apropiere între Israel şi statele arabe prin Acordurile Abraham - considerate de fostul preşedinte Donald Trump drept cel mai mare succes diplomatic al primului său mandat.

Netanyahu a promis un răspuns ferm la recunoaşterea statului palestinian şi ia în calcul inclusiv anexarea totală sau parţială a Cisiordaniei. Alte opţiuni discutate includ măsuri economice împotriva palestinienilor ori restrângerea relaţiilor diplomatice cu statele implicate, în special Franţa. Premierul a anunţat că îşi va face public planul după revenirea de la Adunarea Generală a ONU de la New York.

Israelul se confruntă însă cu un context internaţional dificil: războiul din Gaza, declanşat după atacurile Hamas din 2023, a generat presiuni uriaşe pentru încetarea luptelor. Conflictul a provocat peste 65.000 de victime palestiniene, potrivit autorităţilor locale, şi a accentuat izolarea diplomatică a Israelului. În acest climat, Australia, Canada şi Marea Britanie s-au alăturat iniţiativei conduse de Franţa şi Arabia Saudită de a recunoaşte Palestina.

În interiorul Israelului, susţinerea pentru anexare a crescut, inclusiv în rândul membrilor Likud. Netanyahu însuşi a folosit această temă în campaniile electorale anterioare, iar guvernul său a accelerat extinderea coloniilor şi proiecte de infrastructură ce limitează perspectivele unui viitor stat palestinian.

Totuşi, anexarea este considerată o linie roşie de către statele arabe. Emiratele Arabe Unite, un pilon al Acordurilor Abraham, au avertizat că o astfel de mişcare ar provoca o criză diplomatică şi ar putea pune în pericol acordurile. Analiştii notează că Netanyahu trebuie să cântărească între presiunile interne, nevoia de a-şi păstra coaliţia şi riscul de a deteriora relaţiile regionale şi chiar cele cu Washingtonul.

Potrivit unor foşti oficiali israelieni şi experţi, premierul se află acum între două opţiuni: să pună în practică ameninţările de anexare sau să rişte să fie perceput ca un lider care nu îşi respectă angajamentele - un scenariu complicat atât pentru politica internă, cât şi pentru relaţiile externe ale Israelului.