Liderii Congresului s-au întâlnit cu preşedintele SUA în încercarea de a evita un blocaj al guvernului, însă discuţiile nu au dus, momentan, la un consens, fiind în continuare loc de negocieri. Acest fenomen are loc atunci când legislatorii nu aprobă la timp proiectele de lege privind cheltuielile care finanţează operaţiunile federale, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, într-un comunicat remis redacţiei.
Sursa citată precizează:
„Deşi uneori este legat de plafonul datoriei, blocajul este de fapt o problemă de autorizare a cheltuielilor pe termen scurt: banii există, dar din punct de vedere legal nu pot fi utilizaţi deoarece Congresul nu a aprobat proiectele de lege privind alocarea fondurilor sau rezoluţiile continue pentru finanţarea agenţiilor federale.
Având în vedere divizarea şi polarizarea profundă a celor două camere, ameninţările cu închiderea au devenit o caracteristică recurentă a luptelor bugetare de la Washington. Un impas din 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, a dus la un blocaj de 34 de zile, cel mai lung din istoria modernă. La acel moment, aproximativ 800.000 din cei 2,1 milioane de angajaţi federali au rămas fără salariu, generând o incertitudine generalizată, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert până la o treime din totalul angajaţilor publici.
Dacă nu se ajunge la un acord, multe sectoare guvernamentale şi agenţii federale nu vor mai primi finanţare şi vor fi nevoite să suspende sau să închidă toate funcţiile neesenţiale. De data aceasta, impactul ar putea fi şi mai sever decât de obicei. Casa Albă a ameninţat cu concedieri permanente în cazul unei închideri, explică Radu Puiu.
Noul an fiscal al guvernului federal începe la 1 octombrie, iar Congresul nu a ajuns încă la un acord cu privire la un proiect de lege de finanţare pe termen scurt.
Donald Trump a anulat discuţiile cu liderii democraţi din Congres la începutul acestei săptămâni, afirmând că o întâlnire informală nu ar fi „productivă” şi calificând cererile acestora ca fiind „neserioase”. Această mişcare i-a înfuriat pe democraţi, iar liderul minorităţii din Senat, Chuck Schumer, şi liderul minorităţii din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries, au dat vina pe preşedinte şi pe republicanii din Congres, care controlează ambele camere, pentru un potenţial blocaj.
Democraţii cer prelungirea subvenţiilor care limitează costurile asigurărilor de sănătate în conformitate cu Legea privind îngrijirea medicală accesibilă, care sunt pe cale să expire. Aceasta a fost una dintre măsurile incluse în reducerile Medicaid din cadrul proiectului de lege One Big Beautiful Bill al lui Trump, adoptat la începutul acestui an.
Printre principalele consecinţe ale unui blocaj al guvernului se află suspendarea activităţilor considerate „neesenţiale”, ceea ce poate duce la concedierea temporară a aproximativ 800.000 de angajaţi federali sau la obligarea acestora să lucreze fără plată până la deblocarea situaţiei.
În timp ce serviciile esenţiale, precum securitatea naţională, controlul traficului aerian, operaţiunile militare, plăţile datoriei şi securitatea socială, continuă să funcţioneze, parcurile naţionale, muzeele, birourile administrative şi procesele precum cererile de viză sau de permis pot fi suspendate sau întârziate, explică analistul financiar al XTB România.
Până în prezent, pieţele au ignorat în mare măsură ameninţarea unui blocaj la 1 octombrie, deşi riscul creşte pe zi ce trece.
Potrivit Polymarket, există o probabilitate de 85% ca un blocaj să aibă loc înainte de 31 decembrie din cauza lipsei unui acord de finanţare, în timp ce probabilitatea unui blocaj încă de la 1 octombrie este de 79%.
Cel mai notabil impact asupra pieţei este suspendarea publicării datelor economice guvernamentale. În acest caz, începând de miercuri dimineaţă, nu vor mai fi publicate date noi, inclusiv raportul privind rata şomajului sau variaţia numărului de angajaţi din sectorul non-agricol din septembrie.
Blocajul este important din multe motive, dincolo de pieţele financiare, dar impactul iniţial asupra preţurilor acţiunilor ar trebui să fie minim, deşi acest lucru va depinde în mare măsură de durata sa.
De fapt, din 1975, în cazul blocajelor care au durat mai mult de 3 zile, indicele S&P 500 a înregistrat o creştere medie de 1,7% în cele 50 de zile după blocaj, cu o volatilitate redusă în acea perioadă. Pentru toate blocajele, indiferent de durată, creşterea medie a fost de 2,2%, subliniază Radu Puiu.
Până în prezent, dolarul este din nou activul cel mai afectat de presiune, lucru care s-a întâmplat pe tot parcursul anului în timpul fiecărui episod politic, determinat de incertitudine. În această dimineaţă, dolarul pierde teren în raport cu majoritatea monedelor importante.
Dolarul american mai slab a oferit un sprijin suplimentar aurului, pe lângă o creştere de un an alimentată de stimulente monetare şi fiscale, aşteptările privind inflaţia, atacurile lui Trump asupra independenţei Rezervei Federale şi cererea băncilor centrale condusă de China”.
La rândul său, şi aurul fluctuează în astfel de situaţii. Din 1975, aurul a crescut în medie cu 3% în cele 50 de zile care au urmat unui blocaj al guvernului, iar în acest an, a crescut cu 45%. Preţurile sunt pe cale să închidă al treilea trimestru consecutiv pozitiv, ETF-urile susţinute de aur atingând cele mai mari deţineri din 2022, mai adaugă Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Opinia Cititorului