Andrius Kubilius: Fără o Uniune a Apărării, securitatea UE este o iluzie

Europa are nevoie urgentă de o uniune a apărării pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru propria securitate şi pentru a transforma capacităţile fragmentate ale statelor membre într-o putere coerentă şi eficientă, a declarat ieri la Strasbourg, în Parlamentul European, Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare şi spaţiu.

Discursul său în plenul Parlamentului European a insistat asupra nevoii unui cadru instituţional solid pentru cooperarea în domeniul apărării, subliniind că este momentul pentru o revoluţie strategică: „Responsabilitatea europeană pentru apărare cere un cadru instituţional pentru cooperarea noastră. O uniune europeană a apărării”, a spus Andrius Kubilius, care a adăugat: „Produceţi. Produceţi. Produceţi. Industria apărării trebuie să se ridice la înălţimea acestei provocări istorice”.

Comisarul european a explicat că această responsabilitate nu înseamnă în niciun fel o eclipsare a Alianţei Nord-Atlantice, ci o consolidare a părţii europene care, în mod real, poate întări NATO. El a atras atenţia asupra necesităţii ca Europa să dezvolte capabilităţi strategice proprii pentru înlocuirea contribuţiilor esenţiale pe care, în prezent, Statele Unite le furnizează, menţionând explicit informaţiile din spaţiu şi realimentarea în zbor ca elemente care ar trebui, în timp, să fie preluate de industriile europene.

Andrius Kubilius a făcut o radiografie brutală a realităţii militare în care se află Uniunea Europeană: investiţiile pentru apărare au cunoscut o creştere fără precedent, iar dacă statele membre îşi respectă angajamentele în cadrul NATO, cheltuielile pentru apărare ale ţărilor europene vor atinge 6,8 trilioane euro până în anul 2035. Totuşi, fără cooperare reală, aceste sume vor fi risipite în zeci de politici şi structuri militare naţionale care nu pot face faţă provocărilor strategice comune.

„Această criză de securitate ne face de asemenea mai puternici. Din punct de vedere istoric, Uniunea Europeană este un uriaş economic. În ceea ce priveşte partea de apărare, UE este tot un uriaş, dar un uriaş care doarme. În această lume de uriaşi, trebuie să fim şi noi un uriaş. Dragi prieteni, haideţi să trezim împreună uriaşul adormit european”, a pledat Andrius Kubilius în plenul Parlamentului European.

Acest mesaj radical nu este izolat de coordonatele strategice mai largi pe care oficialul european le promovează. Comisarul european pentru apărare şi spaţiu a anunţat recent că pregăteşte un amplu turneu pe continent pentru a discuta cu guvernele şi industria de apărare despre creşterea producţiei de rachete, esenţială atât pentru susţinerea Ucrainei, cât şi pentru refacerea şi consolidarea propriilor stocuri ale UE. Obiectivul declarat al acestui demers este de a „angaja” statele membre şi sectorul industrial în discuţii practice despre cum poate fi accelerată livrarea de rachete către frontul ucrainean şi către arsenalele europene.

Contextul acestui efort este unul dramatic: Ucraina se bazează în mod covârşitor pe rachete pentru apărarea sa în faţa invaziei ruse, dar majoritatea acestora provin în prezent din Statele Unite ale Americii, ceea ce expune nu doar Kievul, ci şi Uniunea Europeană, la o dependenţă strategică profundă. Într-un asemenea context, Bruxelles-ul încearcă să lege finanţarea pentru achiziţii militare de ceea ce Comisia numeşte „preferinţă europeană”, adică obligaţia ca produsele achiziţionate să fie fabricate majoritar în Europa. Această construcţie însă se loveşte de realitatea industrială: dacă piaţa europeană nu poate livra armamentul necesar, inclusiv rachetele cerute de Ucraina, regulile permit ca achiziţiile să fie făcute din afara UE, perpetuând dependenţa de producţia americană.

Un oficial de rang înalt al Uniunii Europene a sintetizat pentru Euractiv.com această vulnerabilitate: „Ştim că nu au suficiente rachete”, subliniind astfel incapacitatea actuală a Europei de a răspunde singură la necesităţile unui conflict de mare intensitate.

Această conştientizare a dependenţei şi a riscurilor a dus la avertismentul adresat UE de Andrius Kubilius privitor la o eventuală retragere a trupelor americane din Europa şi la găsirea unor soluţii pentru înlocuirea prezenţei strategice a aproximativ 100.000 militari americani desfăşuraţi pe continent, aşa cum a declarat în alte intervenţii publice.

În acest tablou strategic, comisarul european s-a arătat nemulţumit de fragmentarea actuală: Europa funcţionează ca „o colecţie de armate naţionale separate”, incapabile să se coordoneze eficient şi să îşi pună la comun resursele. Această critică radicală a fost exprimată în repetate rânduri, inclusiv prin comparaţii care pun în evidenţă absurditatea menţinerii a zeci de structuri militare disparate în locul unei forţe coerente şi comune.

Mesajul lui Kubilius este clar: fără o uniune europeană a apărării capabilă să canalizeze resursele, industriile, tehnologiile şi voinţa politică într-o strategie comună, Europa riscă să rămână pasivă în faţa ameninţărilor. Miza nu este doar sprijinirea Ucrainei, ci însăşi credibilitatea Uniunii Europene ca actor de securitate global, capabil să îşi apere interesele, să îşi susţină partenerii şi să îşi asigure propriile stocuri într-o lume unde riscurile militare revin în prim-plan.