Anul agricol 2022, prin ochii producătorilor

A consemnat Cristian Dogaru
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 1 aprilie

 Liviu Zagan, CEO Holde Agri Invest

Liviu Zagan, CEO Holde Agri Invest

Criza de pe piaţa îngrăşămintelor, preţurile noii producţii agricole, pârghiile pe care le are la dispoziţie statul pentru a împiedica o criză alimentară pe final de an reprezintă câteva dintre îngrijorările producătorilor agricoli. Despre toate acestea, dar şi despre obiectivele companiei listate la BVB am discutat cu Liviu Zagan, CEO Holde Agri Invest, în cadrul unui interviu.

Reporter: Preţul gazelor a crescut exploziv în ultima jumătate de an, iar acest lucru se va reflecta în preţul îngrăşămintelor. Care este situaţia din teren?

Liviu Zagan: Preţul gazelor a crescut exploziv, da. Situaţia este foarte delicată. Nu numai că şi preţul îngrăşămintelor a crescut enorm, dar foarte multe facilităţi de producţie şi-au oprit producţia. În plus, din cauza războiului din Ucraina s-au oprit orice relaţii comerciale cu Rusia, iar combinatele din Ucraina nu mai funcţionează. Se pare că nu toţi agricultorii vor folosi tot atâtea îngrăşăminte ca în anii trecuţi ş, implicit, e posibil să avem un minus de producţie.

Reporter: De unde vă procuraţi în prezent îngrăşămintele (ştiu că la un moment dat Azomureş îşi oprise producţia...)?

Liziu Zagan: Noi, la Holde, ne-am achiziţionat toate îngrăşămintele încă din luna octombrie a anului trecut. Selecţia furnizorilor pentru îngrăşăminte se face mereu în baza unui concurs de oferte şi, drept urmare, putem să obţinem cel mai bun raport preţ/condiţii. Azomureş are în continuare producţia oprită, dar negociază cu guvernul României o soluţie pentru a putea reporni. Credem că pentru anul următor se vor produce din nou îngrăşăminte şi în ţară.

Reporter: Cum se va reflecta preţul îngrăşămintelor în preţul cerealelor, în 2022? Preconizati o scădere a producţiei la nivel naţional?

Liviu Zagan: În România, preţul cerealelor este cel mai mult influenţat de cotaţia pe bursele internaţionale. Cu toate acestea, pot fi şi factori interni, precum politica naţională cu privire la comerţ şi la dreptul de preempţiune al statului la vânzarea cerealelor sau factori de natură logistică precum capacitatea fermierilor de a depozita recolta sau posibilităţile de a tranfera marfă către export (mă refer la supraaglomerarea portului Constanţa). Preţurile sunt la un nivel record în acest moment şi da, cred că producţia la nivel naţional va fi mai redusă în acest an (după cum spuneam mai devreme).

Reporter: Ce poate împiedica o criză alimentară în acest moment, în condiţiile în care Rusia+Ucraina+Kazahstan+Belarus reprezentau cam 40% din producatia globală de grâu?

Liviu Zagan: Să sperăm ca măcar natura să ne ajute anul acesta, iar producţia mondială să fie la un nivel bun. Din păcate, sunt foarte multe semne că urmează o perioadă dificilă pe piaţa cerealelor. Cu siguranţă că această periaodă va fi influenţă pe termen lung de obiceiurile de consum ale populaţiei pe tot globul-sau aşa ar trebui. Şi tot din păcate, vor suferi cei cu posibilităţi mai mici.

Reporter: Luaţi în calcul o reorientare a culturilor spre cele unde cererea va fi mai mare (floarea soarelui, de pildă)?

Liviu Zagan: În agricultură criteriul tehnic privind rotaţia culturilor/asolamentul este unul foarte important. Dar, în măsura în care se poate în fiecare an, suplimentăm suprafeţele cu culturi mai valoroase. Holde are în planul de culturi încă de acum mai mulţi ani o suprafaţă importantă şi de floarea soarelui, dar şi de răpi ă (culturi oleaginoase). Anul trecut am avut producţii foarte bune la răpită şi un venit important din valorificarea acestor produse.

Reporter: Ar fi utilă o limitare a exporturilor şi o suplimentare a rezervelor de stat în acest context?

Liviu Zagan: România este o ţară care produce mult mai multe cereale şi seminţe oleaginoase decât are nevoie şi decât procesează. O limitare a exporturilor va pune mare presiune pe capacităţile de depozitare şi, în anumite situaţii, va obliga fermierii fără capacităţi de depozitare să accepte preţul de la momentul recoltei şi care, din acest motiv ar putea să fie mai scăzut decât ar fi normal.

În plus, statul are şi alte pârghii ca să asigure siguranţa alimentară a populaţiei, spre exemplu poate să achiziţioneze chiar el produse şi să le stocheze.

Holde a investit şi investeşte resurse importante în capacitatea de depozitare, tocmai pentru a putea trece mai uşor chiar şi peste astfel de evenimente. Producţia Holde va fi în 2022 de aproape 60.000 tone. În acest moment avem o capacitate de depozitare de 15.000 de tone şi avem în plan ca, la momentul recoltei 2022, să avem 25.000 de tone capacitate de depozitare în silozuri.

Reporter: Sunteţi într-un proces de majorare a capitalului pentru a demara noi investiţii cu Holde. Ştiu că aveţi în vedere creşterea sprafetelor exploatate spre 30.000 de hectare, în viitor. Ce procent îl vor reprezenta suprafeţele deţinute în proprietate şi ce procent terenurile arendate? Preţul terenurilor în România şi-a atins potenţialul sau mai e loc de creştere?

Liviu Zagan: Holde derulează, în acest moment, procedurile pentru a organiza un plasament privat la sfârşitul acestei primăveri. Este vorba despre emiterea unui număr de 32 de milioane de acţiuni noi. Da, ne dorim să creştem suprafaţa lucrată poate până la 30.000 de hectare şi o parte importantă din capitalul din plasament va fi folosită în acest scop. Suntem deja în discuţie cu ferme mai mici şi mai mari şi credem că, spre finalul anului, vom avea veşti pentru investitorii noştri.

Holde îşi propune să deţină cât mai mult din terenul pe care îl cultivă şi, deci, cumpără permanent suprafeţe de teren mai mici şi mai mari. În prezent, deţinem aproximativ 10% din terenul operat şi ne dorim să ajungem cel puţin la 25%, în viitorul apropiat. Terenul agricol este deja de o perioadă lungă un activ care se apreciază permanent. Şi cred că acest trend va continua şi în anii care vin. Ne dorim nu numai să achiziţionăm teren, dar mai mult, să îl comasăm şi să îi îmbunătăţim fertilitatea, astfel încât să rodească pentru multe generaţii de acum încolo.

Reporter: Acţiunile preferenţiale pot fi considerate o barieră în calea investitorilor de retail, în condiţiile în care până la 35% din profit merge în dividendele acţiunilor de clasa B? Sunt discuţii pe seama oportunităţii existenţei unor astfel de acţiuni?

Liviu Zagan: Acţiunile preferenţiale au fost o soluţie bună pentru a asigura startul companiei, au constituit un argument în plus pentru primii investitori ca să accepte riscul. Toţi aceşti investitori care deţin acţiuni preferenţiale deţin şi un procent important de acţiuni ordinare. Dar acum suntem deja în alt moment din viaţa companiei. După cum am anunţat, suntem în plin proces de răscumpărare a acestor acţiuni, tocmai pentru a asigura o altă proporţie între cele două clase şi pentru a accelera creşterea companiei.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Iun. 2022
Euro (EUR)Euro4.9430
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7005
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9319
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7237
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.3717

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Centro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro