AUGUST FINANCIARNoi creşteri de dobânzi, seceta face ravagii în agricultură

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 5 septembrie

Noi creşteri de dobânzi, seceta face ravagii în agricultură

Ultima lună de vară a fost una liniştită din punct de vedere politic, cu excepţia disputelor privind compensările şi plafonările din energie, dar cu evenimente importante la nivelul economiei naţionale. Luna a debutat cu majorarea de către Banca Naţională a României a dobânzii de referinţă, care a atins o nouă culme, 5,5% pe an, şi cu o prognoză a băncii centrale privind inflaţia, care ar urma să atingă 13,9% la finalul acestui an. În condiţiile în care urma să realizeze rectificarea bugetară, iar nevoia de venituri la bugetul de stat este ridicată, Ministerul Finanţelor a continuat politica împrumuturilor din piaţa financiar-bancară, ţinta de împrumut pe luna trecută fiind de 5 miliarde lei. Rectificarea bugetară a fost adoptată de Guvern, dar deşi majoritatea ministerelor şi-au văzut mărite alocările bugetare, Ministerul Energiei s-a trezit că, în loc de 31 miliarde lei - atât cât solicitase -, Ministerul Finanţelor i-a aprobat o mărire de doar 2,5 miliarde lei, sumă care nu acoperă până la finalul lunii decembrie 2022 compensarea şi plafonarea la energie prevăzută de OUG 27/2022. În aceste condiţii, s-au intensificat discuţiile în rândul coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR privind necesitatea modificării OUG 27, mai ales că preţul energiei electrice în piaţa liberă, în special în Piaţa pentru Ziua Următoare, a atins niveluri imposibil de suportat de către consumatorii casnici. Discuţiile s-au concretizat într-un proiect normativ finalizat la 31 august şi aprobat în 1 septembrie, prin care se stabileşte supraimpozitarea veniturilor pe întregul lanţ din energie.

La problemele din energie a contribuit şi seceta, care a dus la scăderea debitului şi nivelului Dunării şi al principalelor râuri din ţară, scădere ce a creat dificultăţi în funcţionare, atât pentru hidrocentralele din ţară, cât şi pentru centrala nucleară de la Cernavodă. Seceta a creat probleme mari şi în plan agricol. Astfel, dacă la începutul lunii trecute ministerul de resort anunţa că au fost afectate de secetă culturile de pe 163.026 hectare în 24 judeţe, în 31 august suprafaţa afectată se ridica la 462.059 hectare în 36 de judeţe. Procesul de inventariere a suprafeţelor cultivate continuă pentru ca toţi fermierii afectaţi de seceta prelungită din acest an să fie despăgubiţi de Guvern cu sume de la bugetul statului.

Singurele raze de speranţă în economia naţională în cursul lunii trecute au fost demararea programelor Start-up Nation 2022 şi Femeia Antreprenor 2022, ce înseamnă o nouă infuzie de capital în mediul privat autohton, infuzie menită să ducă la dezvoltarea economiei şi la creşterea competitivităţii. La acestea se adaugă şi măsurile anunţate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ce ar aduce un plus de capital de 1,5 miliarde euro în mediul de afaceri, fonduri alocate din perioada de programare 2014-2020(+3) în special pentru industria agro-alimentară şi pentru domeniul construcţiilor.

Sumele solicitate de Ministerul Energiei, puse în stand-by de Ministerul Finanţelor

Guvernul a aprobat, în 18 august, prima rectificare bugetară din acest an. Conform datelor din ordonanţa de urgenţă aprobată, rectificarea este una pozitivă, prin prisma veniturilor bugetului general consolidat care au fost majorate, pe sold, cu suma de 30,36 miliarde lei.

Cheltuielile bugetare au crescut şi ele cu 33,01 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetului general consolidat a fost menţinut la 5,84% din PIB. Prin rectificare, Guvernul a majorat, cu 3,4 miliarde lei, cheltuielile pentru investiţii, capitol ce atinge acum 6,8% din PIB.

"Majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată în principal de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, a încasărilor la bugetul de stat şi a ultimelor modificări legislative aprobate cu aplicare în anul curent, precum şi de măsurile de îmbunătăţire a colectării, ţinta fiind de 3,5 miliarde lei pe măsurile de îmbunătăţire a colectării. Se înregistrează plusuri la impozitul pe profit, plus 4 miliarde lei; la alte impozite, un plus de 126 milioane lei; la taxa pe valoare adăugată, un plus de 5,54 miliarde lei. La accize, o diminuare pe partea de primul semestru, pe care încercăm să o recuperăm în a doua parte a anului, având în vedere intrarea în vigoare şi a ajustării fiscale pe Codul fiscal privind accizele la tutun şi alcool; o creştere a veniturilor din alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii cu 11,3 milioane lei; o creştere a veniturilor din taxe pe utilizarea bunurilor de 920 milioane lei şi o creştere a veniturilor nefiscale de 2,5 miliarde lei", a declarat, după aprobarea rectificării, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Printre ministerele care au primit bani la rectificarea bugetară de luna trecută regăsim Ministerul Finanţelor - la acţiuni generale - 8,69 miliarde lei, Ministerul Muncii - 7,3 miliarde lei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - 2,72 miliarde lei, Ministerul Sănătăţii - 2,52 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 2 miliarde lei şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - 2,58 miliarde lei.

De rectificare pozitivă a beneficiat şi Ministerul Energie - 2,5 miliarde lei, o sumă mult mai mică însă faţă de cele 31 miliarde lei care ar fi fost solicitate de ministerul respectiv pentru acoperirea tuturor nevoilor financiare - inclusiv decontarea compensării şi plafonării preţurilor din energie la furnizori - până la finalul anului în curs.

"Nu se confirmă niciuna din aceste cifre: nici 40 miliarde lei, nici 20 miliarde lei, nici 31 miliarde lei. Realitatea este în felul următor: Ministerul Energiei are la decont, în acest moment când discutăm, 131 de milioane de lei. Nu sunt miliarde, nu sunt zeci de miliarde, da? Discutăm de deconturi la luna august aferente lunii aprilie. Deci trebuie să ne uităm pe paşi, aşa cum se face. Execuţia bugetară trebuie să fie pe paşi şi să fie ancorată în realitate. Creditele bugetare nu pot depăşi creditele de angajament. Creditele de angajament solicitate de Ministerul Energiei şi iniţial înaintea reconcilierii au fost de 2,5 miliarde de lei, de aceea am şi alocat 2,5 miliarde de lei. Dar alocarea pentru energie nu este de doar 2,5 miliarde, este în jur de 5 miliarde de lei, pentru că sunt şi sumele alocate Ministerului Muncii. După cum ştiţi, Ministerul Muncii achită deconturile pentru consumatorii casnici, Ministerul Energiei, pentru economie", a afirmat la momentul rectificării bugetare, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

În ciuda asigurărilor oferite de ministrul Finanţelor, dar şi de Virgil Popescu, ministrul Energiei, liderii coaliţiei aveau să constate pe parcursul lunii trecute, odată cu atingerea preţului energiei electrice în piaţa liberă a unor cote de 2500 lei MW sau chiar 2900 lei MW (în ultimele zile ale lunii august), că bugetul de stat are venituri insuficiente pentru a continua implementarea schemei compensare şi plafonare stabilită prin OUG 27/2022. De aceea, la solicitarea lor, Ministerul Energiei, ANRE şi Ministerul Finanţelor au iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă ce prevede supraimpozitarea producătorilor, traderilor şi agregatorilor de energie, dar şi a furnizorilor (în caz de revânzare la preţ mai mare decât cel de achiziţie), precum şi scăderea plafonului maxim privind sprijinul acordat consumatorilor casnici, de la 300 kw pe lună, la 255 kw pe lună. Prin acelaşi act, ce a fost aprobat la 1 septembrie IMM-urile şi instituţiile publice (cu excepţia celor de sănătate, unităţilor de învăţământ şi furnizorilor de servicii sociale), vor avea compensat doar 85% din consumul lunar de energie electrică, restul urmând a fi achitat la preţul din contractele încheiate cu furnizorii. Prin noul act aprobat, OUG 27/2022 - aşa cum a fost modificată - îşi va produce efectele până la 31 august 2023.

Bani pentru sprijinirea mediului de afaceri

Rectificarea bugetară din 18 august a adus şi un plus de 1,15 miliarde lei la bugetul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, din suma respectivă urmând a fi asigurate fondurile necesare pentru derularea programelor "Agri-Food", "Start-up Nation" şi "Femeia Antreprenor", ultimul program fiind lansat chiar în cursul lunii trecute.

A treia ediţie a programului Start-up Nation va finanţa 10.000 de antreprenori din ţara noastră şi 1000 de cetăţeni români din Diaspora, bugetul alocat pentru anul în curs fiind de 520 milioane lei, iar bugetul total necesar fiind de 2,2 miliarde lei. Prin program se acordă două tipuri de granturi - primul are valoare maximă de 100.000 lei, iar cel de-al doilea de 200.000 lei şi, spre deosebire de ediţiile anterioare, s-a introdus un procent de cofinanţare cuprins între 5% şi 15% din valoarea eligibilă a proiectului.

Femeia Antreprenor este un program multianual, al cărui buget estimat pentru perioada 2022-2027 este de un miliard lei. Bugetul necesar schemei de minimis pentru anul bugetar 2022 este de 200 milioane lei pentru 1000 de beneficiari. Prin implementarea programului în perioada 2022-2027 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de 5.000 de beneficiare. Şi în cadrul programului Femeia Antreprenor avem două tipuri de granturi - unul a cărui valoare maximă este de 100.000 lei şi altul cu valoare maximă de 200.000 lei.

Ambele programe includ în granturile acordate pentru fiecare proiect o sumă de 5000 euro care va fi folosită obligatoriu pentru digitalizarea noilor companii.

De asemenea, în şedinţa din 28 august, Guvernul a aprobat majorarea cu peste 10 miliarde lei a plafonului total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul Programului IMM Invest Plus. Astfel, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat va creşte de la 7,5 miliarde lei la 17,75 miliarde lei, iar numărul beneficiarilor de la 10.704, la 24.786 companii. În mod corespunzător se majorează bugetul schemei de ajutor de stat pentru ajutorul de stat sub formă de grant la 1,93 miliarde lei, echivalentul în lei a aproximativ 390,32 milioane euro. Prin noile modificări sunt incluse în categoria beneficiarilor eligibili în cadrul subprogramelor Garant Construct şi Innovation întreprinderile mici cu capitalizare de piaţă medie.

În afara acestor alocări, în cursul lunii trecute Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat că au fost aprobate patru scheme de finanţare penru IMM-uri, care vor aduce o infuzie de capital de 1,5 miliarde euro în mediul de afaceri din ţara noastră. Alocarea respectivă, care este asigurată din cadrul financiar european multianual 2014-2020 (+3) se împarte astfel:

- 400 milioane euro prin Măsura 4.1.1 pentru investiţii destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă, sumă alocată din Programul Operaţional Competitivitate;

- 300 milioane euro prin Măsura 4.1.1 BIS pentru investiţii în retehnologizare acordate IMM-urilor din domeniul industriei alimentare şi al construcţiilor;

- 500 milioane euro sub formă de granturi destinate eficienţei energetice, sumă alocată din Programul Operaţional Infrastructură Mare;

- 300 milioane de euro prin Măsura 4.1.2, sprijin pentru sectorul agroalimentar sub formă de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru, sumă alocată din Programul Operaţional Competitivitate.

Un nou vârf pentru dobânda de referinţă

Măsurile de sprijin pentru IMM-uri, dar şi pentru populaţie adoptate de Guvern în cursul lunii trecute erau necesare, dacă ţinem cont că inflaţia şi-a continuat creşterea, fapt care a determinat, în 5 august, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României să majoreze rata dobânzii de referinţă de la 4,75% la 5,50% pe an.

BNR a majorat şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an, precum şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an. Toate majorările au intrat în vigoare începând cu 8 august.

Referitor la inflaţie, membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale au arătat că se aşteaptă ca aceasta să fluctueze în cursul trimestrului al treilea din 2022, pentru ca apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre. De altfel, în 9 august, guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că BNR a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2022 şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor. Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului al treilea, iar din trimestrul al patrulea se înscrie pe o traiectorie descendentă, sub ipoteza detensionării graduale a pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare, precum şi a disipării treptate a sincopelor în lanţurile globale de valoarea adăugată, dar şi ca urmare a unor efecte de bază, după corecţiile puternic ascendente ale preţului energiei din 2021, înainte de implementarea schemelor de sprijin ale consumatorilor casnici. BNR se aşteaptă ca, în iunie 2024, inflaţia să coboare la 2,3%.

În 12 august, banca centrală anunţat că deficitul de cont curent a urcat la 12,298 miliarde euro după primele şase luni ale anului curent, de la 7,203 miliarde euro în perioada similară a anului trecut, ceea ce înseamnă un avans de aproape 70,73%. În structura deficitului, balanţa bunurilor a consemnat un minus mai mare cu 4,189 miliarde euro. În perioada ianuarie - iunie 2022, datoria externă totală a crescut cu 2,645 miliarde de euro, în timp ce investiţiile străine directe au crescut cu 21,47% în primul semestru al acestui an, la 4,379 miliarde de euro, a precizat BNR.

De altfel, pentru stimularea investiţiilor străine directe - şi nu numai - cu impact major în economie, Guvernul a modificat, în 18 august, HG 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat pentru aceste investiţii. Prin actul normativ, a fost majorat bugetul total al schemei de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, cu circa un miliard de lei, de la 6,380 miliarde lei la 7,379 miliarde lei. Măsura a fost luată având în vedere interesul manifestat de mediul de afaceri pentru această schemă, în sesiunea din 15 iunie-26 iulie 2022 fiind depuse un număr de 193 de proiecte de investiţii, unele dintre acestea fiind cu valori mari. Schema de ajutor de stat are în vedere finanţarea investiţiilor, realizate de întreprinderi, în active corporale şi necorporale de înaltă tehnologie în valoare de minimum 4,5 milioane lei. Obiectivul schemei este susţinerea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii în sectoarele de activitate care creează produse cu valoare adăugată mare. Proiectele de investiţii aflate în proces de implementare vor avea un impact semnificativ în economie prin crearea a 21.680 locuri de muncă şi plata unor contribuţii la bugetul de stat în valoare de peste 6,19 miliarde lei.

Împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar

Ministerul Finanţelor a continuat şi luna trecută politica de împrumuturi, unul dintre cele mai consistente fiind atras în 4 august, când au fost obţinuţi 1,124 miliarde lei printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 84 de luni, la un randament mediu de 8,36% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,252 miliarde de lei. În aceeaşi zi, ministerul de resort a atras 612,9 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu o maturitate reziduală la 7 luni, la un randament mediu de 7,97% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 665,7 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor a planificat, în luna august 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de cinci miliarde lei, la care urma să se adauge 585 milioane lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Una dintre acestea a avut loc în 23 august, când ministerul de resort s-a împrumutat de 439,4 milioane lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 46 luni, la un randament mediu de 7,96% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 599,4 milioane de lei.

Ultimele licitaţii au avut loc în 29 şi 30 august, când au mai fost atraşi încă 350 milioane lei, la o dobândă de 8,07% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark, cu maturitatea reziduală la 62 de luni.

Modificarea legilor justiţiei - un pas important spre spaţiul Schengen

În cursul lunii trecute Guvernul a aprobat proiectele de modificare a legilor justiţiei, obiectiv solicitat de Comisia Europeană în ultimele rapoarte MCV şi în rapoartele Greco şi Opiniile Comisiei de la Veneţia. Proiectele de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizării judiciare şi organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii au fost aprobate de Executiv în şedinţa din 24 august şi au fost trimise Parlamentului, adoptarea lor constituind şi unul dintre ţintele reformei judiciare trecute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Deşi cele trei proiecte legislative au, pentru prima dată, avizul pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii, aviz obţinut în şedinţa din 12 august, ele au fost criticate atât de o parte din asociaţiile profesionale ale magistraţilor, cât şi de unele organizaţii neguvernamentale. Mai mult reprezentanţii asociaţiilor profesionale Forumul Judecătorilor, Iniţiativa pentru Justiţie şi Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au adresat o scrisoare deschisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedintei Comisiei, Vera Jourova, şi comisarului european pentru Justiţie, Didier Reynders, în care arată că proiectele de modificare a legilor Justiţiei "menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi blochează orice fel de reformă", fără a respecta organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu "principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene şi ale deciziilor CCR". În aceeaşi scrisoare se arată că "partenerii europeni sunt înşelaţi fără nicio reţinere de către ministrul Justiţiei, într-un joc insidios şi nesfârşit".

Faţă de criticile de mai sus, ministrul Cătălin Predoiu a arătat că în procesul legislativ au fost analizate peste 800 de amendamente depuse de societatea civilă şi de asociaţiile profesionale şi că rolul cel mai important privind proiectele de modificare a legilor justiţiei revine Parlamentului, care poate găsi soluţii mai bune pentru anumite texte legislative.

Proiectele de lege se află acum în Parlament şi vor fi dezbătute pe larg într-o comisie juridică specială, care a fost constituită chiar în prima zi a celei de-a doua sesiuni a Legislativului, sesiune ce a debutat în 1 septembrie.

Bani pentru despăgubirea fermierilor

Seceta pedologică şi atmosferică şi-a făcut simţite efectele negative şi în cursul lunii trecute. Astfel, dacă la 1 august suprafaţa totală afectată de secetă era de 163.026 hectare, în 24 judeţe, în 31 august, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţat că, pe baza proceselor verbale de constatare, suprafaţa totală afectată de secetă este de 462.059 hectare, în 36 judeţe. Principalele culturi afectate sunt grâu, triticale - 206.815 hectare, orz, orzoaică, ovăz, secară - 33.316 hectare, rapiţă - 31.714 hectare, porumb - 122.164 hectare şi floarea soarelui - 61.172 hectare.

De aceea, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare excepţionale destinate producătorilor agricoli pentru cheltuielile angajate cu achiziţia de resurse materiale necesare şi pentru aplicarea tehnologiei la suprafeţele înfiinţate, dar şi acordarea unui sprijin financiare pentru producătorii de făină de grâu, mălai şi ulei de floarea soarelui, care să contribuie la asigurarea stocurilor necesare consumului intern până la recolta din anul 2023.

Mai mult, pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, Guvernul a aprobat alocarea a 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigaţii, desecare şi drenaj, fondurile urmând a fi plătite de la bugetul de stat până în anul 2027. Prin implementarea acestui program ar urma să asistăm la creşterea viabilităţii economice a sistemelor de irigaţii, prin amenajare a 88 de sisteme noi de irigaţii, ce vor duce la creşterea suprafeţei agricole irigate la 2.616.859 hectare. Printre sistemele noi se va număra şi cuprins în etapa I a amenajării Canalului Siret-Bărăgan. De asemenea, vor fi înfiinţate 50 amenajări de desecare şi drenaj cu suprafaţa de 695.142 hectare şi va creşte numărul de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, ce ar trebui la sfârşitul anului 2027 să fie de 666 organizaţii.

Tot pentru sprijinirea irigaţiilor, dar şi pentru deblocarea şenalului navigabil, Guvernul a dispus, în 10 august, alocarea din Fondul de intervenţie a sumei de 9,5 milioane lei pentru executarea în regim de urgenţă a unor operaţiuni de dragare a fluviului Dunărea şi a altor lucrări specifice în vederea înlăturării stării de risc cauzată de situaţia hidrologică critică cauzată de seceta prelungită din timpul sezonului estival.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9207
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6726
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9903
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7178
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.7555

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro