AURELIAN DOCHIA:"Măsurile anunţate de Teodorovici pun sistemul financiar pe butuci"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 20 decembrie 2018

"Măsurile anunţate de Teodorovici pun sistemul financiar pe butuci"

Adrian Mitroi: "Punctul slab şi fragil al propunerii este legătura cu ROBOR, dar taxa pe active este fezabilă"

Măsurile fiscale anunţate marţi seara de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, pun sistemul financiar pe butuci, este de părere analistul financiar Aurelian Dochia. Domnia sa consideră că atât măsurile anunţate de şeful Finanţelor, cât şi iniţiativele din Parlament referitoare la bănci afectează sectorul financiar. Aurelian Dochia ne-a declarat: "Încep să mă gândesc că mai bine s-ar spune de la început să se desfiinţeze sistemul bancar. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare - construcţia bugetului pentru anul 2019 este foarte dificilă. Guvernul nu poate să îşi respecte promisiunile pentru toate creşterile de salarii şi pensii, întrucât nu au suficiente venituri şi s-a gândit să găsească nişte surse suplimentare de venit. Nu pot anunţa majorări de taxe şi impozite şi de aceea au început să facă tot felul de declaraţii împotriva băncilor, împotriva companiilor străine etc., ca să aibă o justificare şi un sprijin popular pentru aceste măsuri".

În opinia domniei sale, modul în care este construită măsura privind impozitului pentru ROBOR şi a celui pe active nu are nicio justificare: "Nicio bancă nu determină individual nivelul ROBOR. Chiar dacă este o dobândă practicată între bănci, ea reflectă nişte condiţii de piaţă. Când ai o inflaţie crescută, cum poţi crede că poţi avea ROBOR sub 1%?"

Potrivit domnului Dochia, este posibil chiar ca, în viitor, să asistăm la rezoluţii bancare şi la falimente în acest domeniu, pentru că foarte multe bănci vor ieşi pe pierdere, chiar dacă acum au rezultate bune.

Bugetul pentru anul viitor nu poate fi construit fără niciun compromis, fie pe partea de taxe şi impozite, fie pe cheltuieli, a concluzionat Aurelian Dochia.

Punctul slab şi fragil al propunerii făcute de Eugen Teodorovici este legătura cu ROBOR, în opinia lui Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale. Domnia sa consideră: "Taxa pe active este fezabilă, se poate face, am văzut-o şi în alte ţări europene. Noi avem un interes bugetar, sunt foarte multe cheltuieli planificate şi evident că trebuie să venim cu impozite şi taxe noi. Nu este un impozit pe persoană fizică, ci pe corporaţii, al căror comportament nu este întotdeauna echilibrat faţă de toţi deţinătorii de interese ai sistemului financiar-bancar. Mai binele societal se obţine prin această datorie fiduciară a corporaţiei moderne către toţi deţinătorii de interese. Deşi profitul băncilor este foarte bun, supracapitalizarea băncilor, concomitent cu gradul de intermediere financiară cel mai slab din toată Europa, cu cea mai accelerată rată de convergenţă etc. fac ca sistemul să fie încă rigid şi încă pliat pe necesităţile de finanţare cu risc al investiţiilor.

Probabil că acest comportament uşor relaxat trebuie, într-un fel, constrâns".

Potrivit lui Adrian Mitroi, genul acesta de măsuri vor ajunge la client, care va plăti factura finală: "Este noua modalitate prin care economia capitalistă financiară în care operăm acum, cu tarele clar evidenţiate în ultimii 10-11 ani, a debalansat şi mai mult diferenţialul din societate. Trendul va continua împotriva acestui gen de comportament, care, deşi corect şi complet prescris de lege, este fără responsabilitate socială suficientă. Noi intrăm într-o zonă de responsabilitate socială. Absolut orice corporaţie, indiferent în ce poziţie este, mai mult sau mai puţin monopolistă - doar oligopolistă -, transnaţională, cazată în nu ştiu ce paradis fiscal, are două obligaţii: să plătească taxele acolo unde a făcut profitul şi să aibă responsabilitate socială".

Specialistul ne-a precizat că impredictibilitatea fiscală face parte din jocul extrem de fluid al operaţiunilor financiare, dar ascunde în spate şi oportunităţi.

Piaţa financiară: "Efectele sunt deja resimţite, prin deprecierile de pe piaţa de capital"

Industria financiară din România s-a arătat profund îngrijorată de măsurile anunţate de Guvern, precum şi de iniţiativele legislative aprobate, zilele trecute, de Camera Deputaţilor, în condiţiile în care introducerea unei astfel de taxe financiare şi aprobarea pachetului de trei legi (privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cu caracterul lor retroactiv, conduc la riscuri mari asupra stabilităţii sectorului bancar, cu impact direct asupra capacităţii de creditare a populaţiei, companiilor şi statului român, arată un comunicat semnat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAFBR), CFA România, Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APER), Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Asociatia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Asociaţia Română a Brokerilor de Credite, Asociaţia Societăţilor Financiare din România, Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă in Asigurări din România.

Comunicatul citat arată: "Efectele sunt deja resimţite prin deprecierile de pe piaţa de capital (peste 1,5 miliarde euro pe bursele interne şi internaţionale în acest moment), care sancţionează măsurile asupra industriei financiare. Provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României şi perspectivele acesteia. Acest fapt fragmentează eforturile de integrare şi conduce la o serie de efecte adverse, cum sunt reducerea avuţiei nete şi adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale, precum şi creşterea migraţiei. Impactul măsurilor anunţate pare a fi doar asupra instituţiilor financiare, acestea urmând să plătească această taxă din capital, însă costul final va fi plătit de noi toţi prin restrângerea creditării cu un puternic impact negativ asupra consumului, producţiei şi investiţiilor şi, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe de natura crizelor internaţionale. Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecinţe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general. Aceasta taxă pe activele financiare, plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit şi modificarea legii privind darea în plată afectează semnificativ posibilitatea de creditare în condiţii de raţionalitate economică. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituţiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituţii financiare îşi vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituţii de credit îşi vor adânci pierderile". Reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acţionarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiţi să îşi reconsidere planurile investiţionale şi modelul de afaceri, consideră sursele citate. Acestea subliniază că o mare parte din populaţia şi companiile din ţara noastră ar putea să fie în poziţia să nu mai aibă acces la credite.

Piaţa financiară solicită factorilor responsabili realizarea de urgenţă a unui studiu de impact privind măsurile anunţate.

Semnatarii documentului solicită şi opinia Băncii Centrale Europene şi a Comisiei Europene privind respectarea criteriilor de stabilitate financiară, a principiilor de drept la nivel european şi a liberei circulaţii a capitalului. Industria financiară prin semnatarii acestei scrisori ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost concepută taxa anunţată ieri de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv condiţionarea acesteia de ROBOR, o dobândă stabilită de piaţă, mai arată comunicatul, adăugând: "ROBOR este rezultatul cererii şi a ofertei pe piaţa interbancară, depinzând de o serie de factori independenţi sistemului bancar. Inflaţia este principalul factor determinant al evoluţiei nivelului ROBOR. Finanţarea a avut un rol primordial pentru ieşirea din criză a României, în condiţiile în care instituţiile de credit din România au fost printre puţinele din Europa care nu numai că nu au avut nevoie de bani publici în perioada de criză, ci au şi păstrat fonduri în ţară. Prin urmare, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani pe plan local cu fonduri de miliarde de euro, care au susţinut economia românească".

În acelaşi timp, industria financiară avertizează că, prin proiectul de OUG, românii sunt încurajaţi să îşi retragă economiile realizate timp de 11 ani la Pilonul II de pensii.

Vasilescu, BNR: "Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări"

Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări, susţine Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR). Acesta menţionează că ROBOR depinde de realităţile din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei şi că, în aceste condiţii, nu se poate spune că băncile sunt lacome, deoarece cresc acest indice din cauza unor dereglări ale sistemului economic.

Adrian Vasilescu a subliniat, în cadrul unei emisiuni televizate: "Nu înţeleg taxa pe lăcomie. Cred că aici este nevoie de o reflecţie filosofică ceva mai adâncă pentru că nu ştiu a cui lăcomie este. Dacă băncile ar stabili singure ROBOR, statul ar putea să spună aşa: ţi-ai stabilit un ROBOR foarte sus, tu banca cutare, iată, eşti lacomă şi pentru această lăcomie eu stat sunt îndreptăţit prin Constituţie şi prin legile ţării să te taxez. Dar nu e aşa. Rata ROBOR este în funcţie de nişte realităţi din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei. Când inflaţia a fost timp de doi ani şi jumătate la niveluri foarte joase, un an şi jumătate a fost chiar sub inflaţia medie, adică sub nivel zero, în toată acea perioadă rata ROBOR a fost zero şi ceva. Când rata inflaţiei a început să urce, în octombrie anul trecut, şi nu a urcat din alt motiv decât din unul: şocul creat de anumite autorităţi de reglementare care au scumpit rând pe rând şi periodic timp de mai multe ori, din octombrie anul trecut şi până în vara acestui an, energia electrică, energia termică, gazele naturale, produse ale căror scumpiri se reflectă în întregul tablou al preţurilor.(...) Astea fac inflaţie şi ROBOR se umflă şi el, pentru că ROBOR e o dobândă şi sunt două surori siameze în economia unei ţări, dobânda şi inflaţia".

Adrian Vasilescu a mai afirmat că statul are dreptul prin constituţie de a impune taxe, în condiţiile în care România are cel mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, însă totul trebuie să fie făcut transparent.

AAFBR: "Măsurile anunţate vor genera o serie de efecte puternic negative în economie"

Măsurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar în funcţie de amplitudinea deviaţiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR faţă de pragul de referinţă (1,5%), vor genera o serie de efecte puternic negative în economie, arată un comunicat al AAFBR, care menţionează:

"- Lipseşte motivaţia raţională - în condiţiile în care motivaţia acestei taxe face referire la lăcomia sectorului bancar, în contextul profitului înregistrat la nivelul întregului sector bancar de 1,3 miliarde euro în primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflectă un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal şi reflectă performanţa sectorului bancar ca urmare a proceselor îndelungate de restructurare şi reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsideră total randamentul capitalului reinvestit la nivelul întregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus având în vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lăcomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul român nu a ajutat băncile (aşa cum s-a întâmplat în alte ţări) pentru a depăşi problemele din recesiune.

- Lipseşte motivaţia economică - analizând evoluţia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a poziţionat la 1% (un punct procentual) peste media inflaţiei. Fundamentele economice indică o corelaţie pozitivă foarte apropiată dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat încă din luna August 2017, că indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depăşi pragul de 2% în primul semestru din 2018, respectiv 3% în a doua jumătate a anului, din cauza presiunilor inflaţioniste. Având în vedere că rata medie a inflaţiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% în luna noiembrie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, apreciem că nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scăzut (situat sub nivelul inflaţiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, în condiţiile în care inflaţia anuală la vremea respectivă era aproape de 5%. Variabilele esenţiale care determină evoluţia indicelui ROBOR nu se referă la preferinţele unor anumitor bănci, ci reflectă nivelul de lichiditate din piaţă (corelaţie inversă), inflaţiei (corelaţie pozitivă) şi al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei întregi naţiuni.

- Efectele asupra economiei sunt negative - consumatorul român, şi companiile active în România nu sunt sprijinite de această măsură, deorece condiţiile de finanţare se vor înăspri, iar costurile adiţionale se pot transfera parţial către consumatorul final. Chiar dacă această măsură există şi în alte ţări din UE, mediul de afaceri activ în România diferă semnificativ faţă de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de îndatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanţa pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentrează 67% din veniturile înregistrare de întregul mediu de afaceri) şi vârsta foarte redusă (durata medie de viaţă a unei firme active în România este de aproape 10 ani), termenul de încasare a creanţelor este foarte extins. Astfel, companiile active în România sunt mult mai vulnerabile la şocurile externe, accesul la finanţare sau costul capitalului influenţând semnificativ supravieţurirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul român urmează să aibe foarte mult de suferit, din cauza creşterii insolvenţelor şi a disponibilizării personalului din companiile foarte vulnerabile".

AAFBR menţionează că, indiferent că această măsură există sub diferite forme şi în alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franţa, Germania sau Austria), există diferenţe majore privind modalitatea de aplicare şi destinaţia fondurilor. Majoritatea ţărilor respective au implementat aceste măsuri după dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate şi perspectivele unor măsuri finale optime) şi utilizează fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmează să fie oferite sectorului bancar în contextul unei crize financiare majore, conchide AAFBR.

Eugen Teodorovici a menţionat, marţi seara, că va promova o Ordonanţă de Guvern care prevede, printre altele, o "taxă pe lăcomie": "Băncile preferă să crediteze statul, nu economia. Profiturile sunt cele mai mari. O să cred că băncile sunt parteneri loiali când ambii parteneri vor câştiga, firmele, companiile şi băncile. Sunt diferenţe foarte mari între dobânzile la credite şi cele la depozite".

Taxa pe activele băncilor, taxa "pe lăcomie", va fi aplicată dacă ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită marjă. Când va fi depăşită valoarea de 1,5% (pragul minim), taxa pe lăcomie va fi de 0,2%.

Anunţul lui Teodorovici este o chestiune foarte îngrijorătoare, consideră şeful statului, Klaus Iohannis, considerând: "Toţi am aflat cu surpindere că guvernul pregăteşte OUG pentru a introduce noi taxe şi impozite. Acest lucru mă duce cu gândul la o afirmaţie a premierului după aprobarea guvernului în Parlament. Premierul spunea că nu va introduce noi impozite şi taxe. Iată că introduce! Această OUG nu a fost discutată cu partenerii din mediul economic, nici cu cei din mediul instituţional. Proiectul vine cu idei nemaiauzite. Aruncă în haos economia. Se prevede supraimpozitarea companiilor din energie. Singurul rezultat pe care putem să îl ghicim e că vom plăti toţi mai mult pentru curent şi gaz. Alt rezultat nu văd acum. În telecomunicaţii, responsabilii din domeniu mi-au spus că îi va afecta şi vom plăti mai mult pentru telefonie şi internet. E doar începutul, ne aşteptăm ca toate să se scumpească. Se introduc nenumărate modificări, în ultimul moment, fără dezbatere, fără analiză de fundamentare. Se introduce un nou concept: taxa din lăcomie. Din lăcomia PSD-iştilor pentru bani mai mulţi. Aceste lucruri vor da peste cap toată economia şi, mai grav, vor da peste cap bugetele tuturor românilor. Astfel de mpăsuri prost gândite vor fi suportate şi plătite de oamenii de rând".

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. Dl vicepreședinte Gradinescu ce opinie are? Cat de complexe sunt consecințele si care este dimensiunea reala a tuturor acestor consecințe? Care este viziunea sa, ce arii de acțiune s-au identificat?

    Ma uit in ochii lui si nu vad decat tunuri gen FNI, HARINVEST, CARITAS etc. Cum oare putem aduce la guvern numai oameni dintastia cu fete dubioase.

    1. si asa marim bugetul cu 5 miliarde si juma EUR iar unirea cu fratii de peste Prut o facem cu sprijinul BNR si ÖNB pentru care primim si dividende

    Polonia are din 2016 o taxa pe activele bancare. Ungaria are de mai mult timp. Ambele tari o duc foarte bine, dobanzi mai mici la credite, toata lumea fericita. De ce nu putem fi si noi la fel de fericiti ca ei? Hai bancutelor, mai lasati de la voi din ROE de 15%.

    1. Ungaria si Polonia sunt asa de fericite? Asa o sa fim si noi si o sa ne plangem singuri de mila.

      Va fi dezastrul de pe lume și-ți vom plânge de milă. Securitatea nu va mai avea bani pentru propagandă.

    Dragilor , degeaba va isterizati , taxa pe activele bancare este o taxa uzuala in tarile civilizate ! PSD-istii vor sa

    o instituie , insa nivelul stabilit de ei este mult prea mic in raport cu uzantele internationale ! Taxa pe activele bancare ar trebui sa ie de minim 5% , indiferent de ROBOR !

    Faptul ca o gogoasha umflata cu pompa in ani de zile si salvata de VBNR de doua ori pana acum , pe banii romanilor , se sparge violent si va da faliment , este n fapt normal !!! In SUA au dat faliment mii de banci si nu a murit nimeni , dimpotriva , sistemul bancar trebuie curatat de tumori maligne ! Este inadmisibil sa faci bani doar din comisioane si titluri de stat si sa ai o rata a profitului cel putin dubla fata de media europeana !!!  

    1. Striga asta in gura mare celor care au credite in euro sau franci elvetieni, intr-o sala de vreo 100 de oameni daca ai curaj...

      ...

      Ai dreptate. Hirtia pe care tiparesc astia banii la BNR am vazut-o si eu. E la fel ca cea de la WC pe care o pun eu. Nu inteleg de ce nu se taxeaza direct la toaleta de la guvern si in alta parte si de fapt toate discutiile sa se desfasoare acolo !!!

      5 Subscriu domnule profesor si cu cei ce au ghidat idea de consultanta prealabila.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro