Aurul şi argintul strălucesc mai puternic ca niciodată

Aurul şi argintul sunt două metale preţioase diferite nu numai prin culoare, ci şi prin utilizări. Argintul are o utilizare industrială pronunţată, în timp ce aurul este considerat mai degrabă un activ pentru păstrarea valorii. În timp ce aurul nu are acelaşi atractivitate industrială ca argintul, ambele metale se bucură de o cerere reînnoită din partea investitorilor, fiind considerate refugii sigure împotriva inflaţiei, turbulenţelor geopolitice, incertitudinii şi scăderii ratelor dobânzilor, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Preţurile aurului au înregistrat trei ani de creştere, trei luni consecutive de progres şi patru trimestre pozitive la rând. Dacă nu ar fi fost acea scădere de -0,4% din trimestrul al treilea al anului 2024, am fi avut nouă trimestre consecutive de creştere. Tendinţa a rămas neschimbată timp de şapte ani şi jumătate.

După 2011 se părea că metalul galben a fost uitat. Fără noi maxime timp de aproape un deceniu, o scădere de 44% şi o recomandare a majorităţii consilierilor de investiţii între 2017 şi 2023: „nu mai mult de 1% din portofoliu”, a arătat un studiu al Bank of America. Astăzi, scenariul s-a inversat. În sondajul lunar BofA Global Fund Manager Survey din octombrie, „long gold” (43%) a devenit cea mai populară tranzacţie, depăşind chiar şi apetitul pentru „Cei 7 Magnifici” (39%). Această revenire nu este deloc surprinzătoare. Între aprilie şi iunie 2025, aurul ocupase deja primul loc în clasament, cu creşteri de preţ de până la 58%, înainte de a ceda temporar locul „short dollar” şi hype-ului tehnologic. Acum, însă, metalul considerat activul de refugiu al lumii în vremuri tulburi este din nou în centrul atenţiei, iar acest lucru se reflectă în preţurile sale.

De la începutul anului, preţul aurului faţă de dolarul american a crescut cu 67%. Cu toate acestea, nu aurul este azi vedeta lumii metalelor preţioase. Argintul este. Preţul său faţă de dolarul american a crescut cu 87% de la începutul anului, impulsionat de oferta redusă şi de cererea puternică din industrie. Acest lucru se reflectă şi în raportul aur-argint, care este pe cale să scadă pentru a şasea lună consecutivă în octombrie.

Scăderea nu se datorează însă slăbirii aurului, ci mai degrabă faptului că argintul creşte în prezent mai rapid. Dar, ca întotdeauna, performanţele din trecut nu garantează rezultatele viitoare. Pe termen scurt, creşterea preţurilor ambelor metale preţioase pare supraîncălzită. Cu toate acestea, raportul scăzut dintre cele două metale continuă să semnaleze optimismul general şi speranţele pentru o redresare economică globală. Totuşi, aceasta este doar o faţetă a monedei. Pe de altă parte, constrângerile de aprovizionare pe piaţa argintului se înăspresc. Stocurile din Londra (LBMA) au scăzut cu aproximativ o treime faţă de nivelul maxim atins în iunie 2021, în timp ce cererea a depăşit producţia minieră pentru al patrulea an consecutiv.

Pe termen lung, argintul păstrează o perspectivă atractivă, o investiţie hibridă care combină caracterul de marfă fungibilă având aplicabilitate industrială dar şi caracteristici de rezervă de valoare. Poate fi ideal pentru investitorii care mizează pe tranziţia energetică şi protecţia împotriva inflaţiei. Dar este, de asemenea, vulnerabil la corecţii de preţ dacă cererea scade sau apar noi proiecte miniere.

În ultima perioadă, metalele preţioase şi acţiunile au atins niveluri record, iar din punct de vedere istoric, astfel de perioade au reflectat un amestec de optimism şi prudenţă în economia globală - creştere economică pe de o parte şi acoperire împotriva riscurilor pe cealaltă parte. Deşi această suprapunere nu prezice o direcţie, ne poate reaminti un principiu atemporal: niciun trend nu durează veşnic. Pentru investitori, acest lucru ar putea însemna un moment de evaluare a pieţei, de revizuire a toleranţei la risc şi de reechilibrare atunci când este necesar. Nu este vorba de a prevedea viitorul, o sarcină foarte dificilă, ci de a fi pregătiţi pentru el.