Unul dintre cele 55 de jaloane şi ţinte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care au fost îndeplinite şi despre care Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, declara recent că doreşte să le treacă în cererea 4 de plată pe care o va trimite Comisiei Europene, este Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), entitate bancară cu capital integral de stat, singura din registrul de bănci de dezvoltare existent la Banca Naţională a României. Menţionăm că, potrivit PNRR, BID avea ca termen maxim de operaţionalizare anul 2026.
Activitatea de operaţionalizare a BID a demarat în anul 2023 şi s-a finalizat la începutul anului 2025, odată cu înscrierea în registrul băncilor de dezvoltare, pe 5 ianuarie. Mai mult, recent, personalul băncii a pus la punct primul instrument financiar pe care îl va oferi băncilor partenere - garanţia de portofoliu pentru IMM-uri. În acest sens, BID a lansat invitaţia entităţilor financiare bancare şi nebancare din ţara noastră, care doresc să coopereze cu singura bancă a cărei garanţie oferită este recunoscută de BNR ca fiind diminuator de risc ca o garanţie suverană, să îşi exprime o opţiune în acest sens până în luna iunie, urmând ca până la finalul lunii iulie sau în luna august entitatea să agreeze, în urma unei evaluări pe criterii bine stabilite, care sunt băncile comerciale şi instituţiile nebancare cu care va colabora pentru acordarea garanţiei de portofoliu pentru IMM-uri.
Reprezentanţii BID au precizat la o întâlnire informală, pe care au avut-o astăzi cu mass-media, că, în cadrul procesului de evaluare şi testare a pieţei, efectuat înaintea transmiterii invitaţiei adresate instituţiilor financiare din ţara noastră, solicitările potenţiale indicative ale acestora au vizat de aproape 3 ori volumul de garanţii de portofoliu pe care banca estimează că îl va acorda în acest an în conformitate cu Strategia de Investiţii şi Creditare (publicată de altfel pe website-ul BID), care se ridică la aproximativ 1,5 miliarde euro.
Conducerea BID a mai spus că, în acest moment, conform raportului de evaluare a pieţei, efectuat cu sprijinul Băncii Europene de Investiţii, deficitul de finanţare al IMM-urilor din agricultură (este vorba despre fermierii care lucrează minimum 50 hectare) se ridică la 11 miliarde euro, iar cel pentru celelalte IMM-uri la aproape 2 miliarde euro.
În conformitate cu segregarea activităţilor deja legiferată (OUG 126/2024) între BID şi Exim Banca Românească, BID va gestiona operaţiunile de finanţare şi garantare în nume şi cont stat, începând cu octombrie 2025, Exim urmând să gestioneze activităţile şi operaţiunile de tip ECA (export credit agency). Practic, sprijinul financiar acordat pentru proiectele de investiţii şi dezvoltare ale companiilor mici şi mijlocii din ţara noastră se va derula prin intermediul instrumentului oferit de Banca de Investiţii şi Dezvoltare, garanţia de portofoliu, care, în conformitate cu Strategia de Investiţii şi Creditare şi a cererii pentru exprimarea interesului transmisă deja instituţiilor financiare, va acoperi 70% din valoarea creditului acordat unui IMM, la care se adaugă şi o componentă de grant.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.05.2025, 18:02)
De ce sa faci cu bani de imprumut si sau granturi o banca de investitii 100% detinuta de stat? Ca statul sa aiba expunere (risc) 100%, si el sa ramana cu paguba, iar debitorii baiesti destepti sa ramana cu banii. Aveau CEC-ul daca vroiau un vehicul pt canalizarea de finantari. Numai coruptie, ba frate, ba.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.05.2025, 18:09)
decedece..., mai erau niste oameni de angajat si, mai ales, niste latifundiari de salvat