Rezistenţa la antimicrobiene, ”o urgenţă sanitară globală”

Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansează un nou avertisment privind rezistenţa la antimicrobiene (RAM), un fenomen în accelerare care riscă să anuleze aproape un secol de inovaţii medicale. Infecţii până de curând uşor de tratat devin tot mai dificil de controlat, pe fondul utilizării excesive şi abuzive a antibioticelor, care stimulează adaptarea patogenilor, potrivit unei atenţionări citate de agenţia Xinhua. Saia Ma'u Piukala, directorul regional al OMS pentru Pacificul de Vest, subliniază că antimicrobienele - descoperite acum aproape 100 de ani - au revoluţionat medicina modernă, făcând posibile intervenţiile chirurgicale complexe, tratamentele sigure pentru infecţii bacteriene şi managementul bolilor cronice. „Acest lucru se schimbă”, avertizează oficialul, în contextul în care bacteriile, virusurile, ciupercile şi paraziţii evoluează rapid şi devin rezistenţi la tratamentele existente. Conform datelor OMS, una din şase infecţii bacteriene la nivel global nu mai răspunde la antibioticele standard. În 2019, RAM a fost asociată cu aproape cinci milioane de decese, dintre care 1,3 milioane cauzate direct de agenţi patogeni rezistenţi. Situaţia este critică în Pacificul de Vest, unde OMS estimează că până la 5,2 milioane de persoane ar putea muri între 2020 şi 2030 din cauza infecţiilor bacteriene rezistente la medicamente. Piukala avertizează că „antimicrobienele sunt instrumente preţioase şi fragile - şi suntem în pericol de a le pierde”. Deşi statele membre ONU au promis în 2024 reducerea cu 10% a deceselor cauzate de infecţii rezistente până în 2030, progresul este inegal. În numeroase ţări, în special în zonele rurale, persistă probleme structurale: lipsa echipamentelor de diagnostic de bază; acces limitat la antibiotice de calitate; deficit de personal specializat în spitale; dificultăţi în menţinerea programelor de stewardship antimicrobian din cauza întârzierilor în raportarea analizelor. Aceste vulnerabilităţi favorizează atât utilizarea improprie a antibioticelor, cât şi răspândirea infecţiilor rezistente.

OMS subliniază că răspunsul la RAM trebuie să fie global şi coordonat. „Reducerea rezistenţei la antimicrobiene începe cu utilizarea responsabilă a antibioticelor”, afirmă Piukala, evidenţiind responsabilităţi clare: pacienţii să ia antibiotice doar la recomandarea medicului; medicii să prescrie tratamente judicios; spitalele să întărească programele de control al infecţiilor şi infrastructura de diagnostic. OMS avertizează că, în lipsa unei reacţii rapide şi coordonate, lumea riscă să se întoarcă la era pre-antibiotică, în care infecţii aparent banale pot redeveni letale. Rezistenţa la antimicrobiene nu mai este o ameninţare viitoare, ci o criză sanitară în desfăşurare, cu impact direct asupra mortalităţii, sistemelor medicale şi economiilor globale.