BCE şi Eurosistemul, tot mai aproape de insolvenţa tehnică

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 21 septembrie

BCE şi Eurosistemul, tot mai aproape de insolvenţa tehnică
Călin Rechea

Falimentul unei bănci centrale nu este un fenomen care apare chiar în fiecare zi, deoarece există tot felul de mijloace pentru a fi ascuns sau, cel puţin, minimalizat. Doar o bancă centrală este atotputernică şi poate face orice, nu-i aşa? Se aude prin târg că direcţiile de cercetare din marile şi micile bănci centrale lucrează împreună şi sunt foarte aproape să scoată pe piaţă o tiparniţă 3D pentru petrol şi gaze. Departe nu ar fi nici tiparniţele pentru litiu, cupru, aluminiu şi zinc, iar în viitorul nu foarte îndepărtat vor fi gata şi replicatoarele pentru hrană.

Dar până acolo va mai trece ceva timp. Mult mai aproape, însă, este ameninţarea insolvenţei tehnice pentru BCE şi întreg sistemul băncilor centrale din zona euro.

Avertismentul vine din partea lui Thomas Mayer, directorul institutului de cercetare Flossbach von Storch, fost economist-şef la Deutsche Bank şi fost economist la Goldman Sachs şi Fondul Monetar Internaţional.

Dincolo de implicaţiile dobânzilor mai mari pentru economia reală din zona euro, profesorul Mayer subliniază că "poziţia financiară a BCE şi a băncilor centrale din zona euro va avea de suferit ca urmare a scăderii valorii activelor din bilanţuri" şi "există riscul intrării în insolvenţă tehnică".

În activele totale ale BCE, cea mai mare parte o reprezintă "titlurile financiare achiziţionate în scopuri de politică monetară", respectiv obligaţiuni guvernamentale, ale companiilor şi obligaţiuni ipotecare achiziţionate prin tipărire.

Ultimele date de la BCE arată active totale de 8,76 trilioane de euro, în condiţiile în care valoarea cumulată a obligaţiunilor achiziţionate în cadrul programelor PSPP (Public sector purchase programme), PEPP (Pandemic emergency purchase programme) şi CSPP (Corporate sector purchase programme) este de circa 4,63 trilioane de euro (vezi graficul).

Dacă se adaugă şi portofoliul de obligaţiuni ipotecare, de circa 300 de miliarde de euro, se ajunge la o valoare de aproape 5 trilioane de euro pentru portofoliul total de obligaţiuni al BCE.

"Scopul creării banilor pentru cumpărarea acestor titluri a fost alimentarea inflaţiei într-o manieră controlată", afirmă profesorul Mayer, însă "totul a fost scăpat de sub control", iar "dobânzile mari sunt acum necesare pentru a stinge flăcările inflaţiei".

Tocmai aceste dobânzi, care nu se vor opri foarte curând din creştere, aduc deja pierderi semnificative pentru BCE şi băncile centrale din zona euro, în condiţiile în care valoarea de piaţă a obligaţiunilor scade când dobânzile cresc şi creşte când dobânzile scad.

Activele totale ale BCE sunt susţinute de o bază de capital şi rezerve de circa 115 miliarde de euro, ceea ce presupune un grad de leverage extraordinar, de aproximativ 76:1.

Thomas Mayer estimează pierderile pornind de la perioada medie rămasă până la maturitate, de circa 8 ani. În aceste condiţii, valoarea de piaţă a obligaţiunilor scade cu puţin sub 8% pentru fiecare punct procentual de creştere a dobânzilor, iar pierderile vor fi de circa 400 de miliarde de euro.

Pe de altă parte, o creştere similară pentru dobânda oferită la facilitatea de depozit a BCE va conduce la plăţi suplimentare de circa 47 de miliarde de euro către băncile din zona euro.

"Valoarea cumulată a pierderilor şi a plăţilor suplimentare va fi de aproape 10 ori mai mare decât întreg profitul realizat anul trecut de Eurosistem şi va consuma două treimi din capital şi rezerve", afirmă profesorul german.

Cum este foarte puţin probabilă majorarea dobânzilor cu doar un punct procentual, pierderile BCE şi ale Eurosistemului vor depăşi valoarea capitalului şi rezervelor, iar "Eurosistemul va arăta precum un fond gigantic de hedging care a pariat pe un portofoliu gigantic de credite finanţat prin îndatorare", după cum mai subliniază Thomas Mayer.

Dar legile insolvenţei nu se aplică pentru BCE şi nici alte legi similare, a căror aplicare pentru o firmă din sectorul privat ar însemna lichidarea şi concedierea conducerii.

Profesorul Mayer afirmă că "spre deosebire de un fond de hedging, o bancă centrală îşi poate ascunde insolvenţa" şi aminteşte de regulile de evaluare a activelor bilanţiere aplicate BCE, reguli care au fost elaborate chiar în cadrul BCE.

Deşi se spune că valoarea bilanţieră se stabileşte prin marcarea la piaţă, există excepţii, care spun că "titlurile de valoare tranzacţionabile deţinute în scopuri de politică monetară sunt tratate ca deţineri separate şi sunt evaluate la preţul pieţei sau la costul amortizat (sub rezerva deprecierii), în funcţie de considerentele de politică monetară", conform Articolului 9(4) din Regulamentul de evaluare publicat în 2016 şi republicat în 2021 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (BCE/2016/35).

Deci BCE are la îndemână nu doar nenumărate instrumente de politică monetară pentru asigurarea stabilităţii preţurilor, care ar trebui să fie singură său mandat, ci şi destule instrumente pentru a-şi ascunde insolvenţa.

După cum mai scrie Mayer, BCE poate găsi mijloace pentru a prelungi foarte mult perioada de recunoaştere a pierderilor "astfel încât acestea să nu fie observate de public", chiar dacă astfel "se slăbeşte lupta împotriva inflaţiei", care ar fi mai eficientă dacă instituţia ar începe să vândă obligaţiunile din portofoliu.

Economistul german arată că punerea inflaţiei în plan secundar prin ascunderea pierderilor poate avea un efect mult dorit de oficialii BCE: salvarea onoarei şi aparenţelor.

"În orice caz, BCE nu are de ce să se teamă de criticile asupra performanţei sale, deoarece le poate declara drept interferenţă politică în politica sa monetară, iar aceasta este interzisă. Preşedintele BCE Lagarde şi colegii săi nu trebuie să se teamă pentru salariile lor anuale de 300.000 până la 400.000 de euro chiar dacă lasă inflaţia să crească şi distrug Eurosistemul. La sfârşitul mandatului, aceştia pot aştepta cu nerăbdare pensii generoase şi poziţii bine plătite în industria financiară. Probabil că nicăieri altundeva asumarea responsabilităţii nu este mai mică decât în domeniul politicii monetare", îşi continuă critica la adresa BCE fostul economist-şef de la Deutsche Bank.

Din fericire pentru aceşti incompetenţi trufaşi, cetăţenii înţeleg foarte puţin modul în care politica monetară la distruge sistematic puterea de cumpărare şi creează dezechilibre masive în economie, mai ales că sunt mereu găsiţi "speculanţii" asupra cărora să se arunce vina.

"Puterea de cumpărare a veniturilor şi economiilor cetăţenilor se topesc precum zăpada la soare", iar "cetăţenii rămân fără apărare şi sunt neajutoraţi atâta timp cât nu înţeleg ce fac politicienii şi birocraţii cu banii lor", este concluzia lui Thomas Mayer.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Nu intra inca in faliment!

    La initierea euro ca moneda banca centrala are pe balanta ascuns un activ cumparat nominal la o cotatie mumt mult mai mica!! Activul este AUR in raport cu masa nonetara nou creata!! 

    Pot sa faca repricing la fiecare criza si sa scoata din joben bani in piata. 

    Vedeti leii ron de acum in raport cu cotatia trecuta la aur cand romania avea lei vechi inainte sa adopte ron sau sa taie zerourile; banca centrala a "cumparat" aurul din piata ... unde 1 gr aur a prins si 1 leu ron (adica moneda foarte tare) in timp ce piata iesea din deflatie din perioada 98-2000 si cv.... si ducea in inflatia activelor din 2008 .... in criza imobiliarele au cazut pretul la aur a crescut... au vandut in 2012 pe maxim aur si minim imopiliar /credit /ipotecare si au scos bani din joben pentru a da soc in somaj mare sa se duca iar la minime si odata cu asta si ciclil de consum si ciclul de afaceri a fos repornit! 

    activul secret al bancilor centrale este aur si al guvenelor este certificatul de aur ce se afla "cumparat" nominal la o cotatie infima de mica... ce sta ca trezorerie! lafel si cu certificatul de argint! 

    s c cret 

    guvernul si banca cad doar daca se pierde increderea in noneda si se fuge exact in activul secred detinut de banca centrala si de gov! Adica daca populatia fuge in AUR FIZIC!!! nu in certificate de aur!

    daca se scoate o cantitate mare de aur din depozite si se ascunde la saltea (in afara financiarului) gade guvernu si economia; caci banii creditati nu mai cirula in gdp si imobiliare / servicii. 

    s c cret 

    nimic nu curata mai bine inflatia din economie decat deflatia in activele financiare atat in piata reala cat si in financiara.

    S c cret 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro