BILANŢ DNA505 inculpaţi trimişi în judecată, 29,9% achitaţi

George Marinescu
Ziarul BURSA #Anticorupţie / 26 februarie

505 inculpaţi trimişi în judecată, 29,9% achitaţi

Valoarea totală a prejudiciilor: 165,3 milioane euro

Direcţia Naţională Anticorupţie a cunoscut un trend descendent al numărului de cauze înregistrate anul trecut, comparativ cu 2019, în principal din cauza pierderii de competenţe, a afirmat, ieri, Crin Bologa, procurorul-şef al instituţiei, cu prilejul prezentării bilanţului activităţii desfăşurată în 2020.

"Am avut 6180 de cauze, sensibil mai puţine decât în 2019. (...) Au fost finalizate anchete în cauze importante, în sectorul educaţiei, sănătate, dar şi fapte săvârşite în legătură cu pandemia", a declarat Crin Bologa, care a menţionat că majoritatea indicatorilor din bilanţ sunt pozitivi.

Potrivit şefului DNA, anul trecut 306 cauze au fost trimise în judecată, iar 105 dosare au fost în anchetă cu privire la infracţiuni legate de pandemia de coronavirus. Dintre acestea, până acum au fost trimise în faţa instanţei cinci dosare, în care sunt acuzaţi şase inculpaţi.

Din analiza principalilor indicatori statistici, reţinem că anul trecut au fost înregistrate 1988 noi cauze, iar procurorii DNA s-au autosesizat în 906 dintre acestea. Cei 102 procurori anticorupţie au reuşit să scape de aproape 200 de dosare vechi, numărul cauzelor din anii anteriori reducându-se la finalul anului 2020 de la 3416 (în anul 2019) la 3232.

Fiecare procuror DNA a avut în lucru în medie 60 dosare, dar media de soluţionare a cauzelor de către un procuror a fost de 22,6 cauze, ceea ce reprezintă o eficacitate de aproape 38%.

"Se remarcă creşterea atât a numărului de rechizitorii la 161 în 2020 faţă de 138 în 2019, cât şi a numărului de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei la 145 în anul 2020, faţă de 97 în anul 2019. De asemenea, numărul inculpaţilor trimişi în judecată a crescut la 505 inculpaţi în 2020, faţă de 501 inculpaţi în 2019. Creşterea numărului de trimiteri în judecată indică preocuparea procurorilor pentru sporirea eficienţei activităţii de urmărire penală în scopul aducerii la îndeplinire a misiunii DNA de combatere a corupţiei la nivel înalt şi mediu", se arată în bilanţul instituţiei.

Astfel, în 2020 trimiterile în judecată au reprezentat 13,26% din numărul dosarelor soluţionate pe fond, faţă de numai 8,72% în 2019. Acest procent depăşeşte procentul trimiterilor în judecată la nivelul întregului Minister Public care, în ultimii ani, se situează în jurul valorii de 8-9%.

Printre infracţiunile care au făcut obiectul rechizitoriilor şi acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei prin care au fost trimişi în judecată cei 505 de inculpaţi în cursul anului 2020, cea mai mare creştere, practic o dublare a numărului, a fost înregistrată în rândul infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, respectiv 117 de infracţiuni faţă de 56 în anul 2019. Dintre acestea, cea mai mare creştere se remarcă la nivelul infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzut de art. 132 din Legea nr. 78/2002. Astfel, anul trecut au fost deduse judecăţii 77 de infracţiuni de abuz în serviciu, faţă de 44 de astfel de infracţiuni în anul 2019, înregistrându-se o creştere cu 75%.

Dintre inculpaţi, 160 de persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante au fost anul trecut trimişi în judecată.

În privinţa recuperării prejudiciilor, în bilanţul DNA se arată că anul trecut, în toate dosarele trimise în judecată s-a reţinut un prejudiciu total de 165,3 milioane euro, iar valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracţiune, precum şi în vederea confiscării speciale, a fost de 137,5 milioane euro.

Procent ridicat de achitări în dosarele DNA

Din documentul citat mai reţinem că se păstrează un procent ridicat al achitărilor. Astfel, ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii (incluzând şi achitările dispuse ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare şi a celor determinate de lipsa de pericol social concret), a fost de 29.90%.

"Calculând procentul achitărilor pronunţate în anul 2020 prin raportare la totalul inculpaţilor judecaţi în anul 2020 (675 de inculpaţi judecaţi), ponderea achitărilor este de 22,37%.Totodată, ponderea inculpaţilor achitaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret şi deciziile Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare a fost de 19,11%", se arată în bilanţul DNA.

Analiza datelor privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2020 relevă şi unele neajunsuri, respectiv în ceea ce priveşte scăderea numărului cauzelor soluţionate şi creşterea numărului de inculpaţi arestaţi netrimişi în judecată, precum şi în menţinerea numărului cauzelor în care instanţele au dispus restituirea definitivă a cauzei la procuror sau respingerea acordului de vinovăţie.

Astfel, în cursul anului 2020, au fost soluţionate 2948 cauze, comparativ cu 3661 în 2019. Cele mai puţine cauze au fost soluţionate de Serviciul Teritorial Braşov (103 cauze în 2020 faţă de 252 cauze în 2019) şi Serviciul Teritorial Ploieşti (199 cauze în 2020 faţă de 276 cauze în 2019).

În ceea ce priveşte indicatorul privind inculpaţii arestaţi netrimişi în judecată, în 2020 s-au înregistrat 11 inculpaţi arestaţi faţă de care s-au dispus soluţii de neurmărire penală, comparativ cu 1 inculpat în anul 2019. Instanţele au dispus restituirea definitivă a cauzei la procuror sau respingerea acordului de vinovăţie în şapte cauze cu 19 inculpaţi în 2020.

În raport sunt inserate şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în activitatea DNA. În document se arată că una din cele două funcţii de procuror şef adjunct direcţie, precum şi toate cele trei funcţii de procurori şefi ai secţiilor Direcţiei au fost ocupate în baza unor ordine de delegare, ceea ce este de natură să slăbească autoritatea respectivilor procurori şefi şi să perpetueze o stare de provizorat.

O vulnerabilitate este constituită, conform bilanţului şi de nerepararea legilor justiţiei, ceea ce a dus, printre altele, la neasigurarea numărului suficient de procurori, ca efect al menţinerii condiţiilor de vechime - de 10 ani - şi procedurii de numire a procurorilor direcţiei, norme introduse în anul 2018.

"În ceea ce priveşte posturile de procurori, la finele anului 2020 situaţia ocupării efective se prezenta astfel: din 195 de posturi de procuror prevăzute, erau ocupate 150 (76,92%), însemnând un deficit de 45 de procurori. Fluctuaţia de personal în rândul procurorilor a fost de asemenea prezentă, cu trend negativ, înregistrându-se recrutarea a 25 procurori şi încetarea activităţii a 29 de procurori (17 prin încetarea activităţii în cadrul direcţiei, 5 prin încetarea delegării şi 7 prin pensionare). Constatăm că, în continuare, majorarea condiţiilor de vechime de minim 10 ani adoptate prin Legea nr. 207/2018 şi OUG nr. 92/2018, produce efecte descurajante de accedere în cadrul direcţiei, determinând dificultăţi în identificarea şi atragerea unor candidaţi cu calităţile necesare pentru a fi procuror DNA", se arată în bilanţul instituţiei.

Documentul mai arată că un puternic impact asupra activităţii DNA l-au avut în continuare deciziile din ultimii ani ale Curţii Constituţionale a României care au determinat repunerea în discuţie a cadrului normativ penal şi procesual penal, ceea ce a creat o instabilitate în ceea ce priveşte strategia de urmărire penală şi ciclul procesual în cauzele instrumentate de procurorii anticorupţie. Astfel, ca urmare a unor decizii a devenit imposibilă folosirea de către procurori a unor instrumente investigative, aspect care ar fi trebuit să fie rezolvat pe cale legislativă prin adoptarea unor modificări legislative care să ţină seama de criticile de constituţionalitate (de exemplu Decizia nr. 55/2020 privind folosirea mandatelor de siguranţă naţională în cauzele penale). Cu toate acestea, legea nu a fost încă pusă în acord cu decizia Curţii. Totodată, efectele au fost legate inclusiv de crearea unei practici judiciare neunitare şi de clasarea unor dosare cu prejudicii importante. Astfel, în anul 2020 a fost dispusă clasarea într-un număr de 142 dosare penale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în baza unor decizii ale Curţii Constituţionale adoptate în perioada 2016-2020.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

15 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9245
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1111
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4560
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6701
Gram de aur (XAU)Gram de aur231.0234

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro