Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituţională a Germaniei) decide dacă deschide Europa haosului

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Internaţional /

Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituţională a Germaniei) decide dacă deschide Europa haosului

La şapte ani de la declaraţia lui Mario Draghi de la Londra, din 26 iulie 2012, că "Banca Centrală Europeană (BCE) va face totul pentru păstrarea monedei unice europene", BCE se regăseşte, din nou, în poziţia unei confruntări instituţionale cu elita Germaniei pe tema legalităţii programelor de relaxare cantitativă (QE), într-o perioadă în care pericolele deflaţioniste au revenit ca un spectru deasupra Europei.

În contextul în care politica fiscală expansionistă rămâne un subiect tabu pentru decidenţii din zona euro, iar tot mai multe studii ridică semne de întrebare cu privire la eficienţa relaxării monetare, la Curtea Constituţională a Germaniei s-a deschis ieri, o perioadă de două zile de consultări publice pentru luarea unei decizii în speţa programelor de achiziţionare de active ale BCE (relaxare cantitativă).

În 2017, curtea din Karlsruhe a decis să transfere cazul ce privea constituţionalitatea programelor de QE către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), pentru o decizie preliminară, care a venit în favoarea BCE în decembrie 2018.

Acum, curtea germană îşi continuă procedura, iar cei 16 judecători constituţionali germani vor trebui să decidă în acest an dacă programele BCE de cumpărare de obligaţiuni guvernamentale şi alte active constituie sau nu o încălcare a tratatelor europene, potrivit Deutsche Welle.

Politicienii şi academicienii germani care au iniţiat acţiunea în instanţă argumentează că BCE ar fi încălcat regulile Tratatului de la Lisabona împotriva "finanţării monetare" a datoriilor publice.

În esenţă, spun conservatorii germani, banca centrală europeană finanţează prin programele sale cheltuieli guvernamentale ale unor state îndatorate, o depăşire a mandatului BCE care este definit de menţinerea "stabilităţii preţurilor", respectiv o inflaţie de 2%.

Este o poziţie similară cu cea a judecătorilor germani din 2017, care în decizia de trimitere a cazului către CJUE, au arătat că "există motive serioase" pentru a considera că programul de relaxare cantitativă "încalcă interdicţia de finanţare monetară a statelor şi depăşeşte mandatul BCE", iar unul dintre avocaţii grupului ce a depus plângerea, punc­ta în 2017 că "BCE a devenit un jucător mare şi distorsionează competiţia pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale şi piaţa obligaţiunilor corporative".

Un alt avocat al grupului din Germania sublinia că "programele BCE pun participanţii din pieţe în situaţia de a cumpăra active fără să-şi asume ris­curi", iar "acestea elimină motivaţia statelor care se împrumută prin emisiuni de obligaţiuni de a urma o politică fiscală sănătoasă", în timp ce un avocat al BCE a precizat tot atunci că programul de relaxarea cantitativă se încadrează în mandatul băncii şi "este în interesul tuturor".

În orice caz, un vot pozitiv ar putea aduce probleme BCE în ceea ce priveşte instrumentele aflate la dispoziţia băncii centrale în cazul unor viitoare crize economice şi are potenţialul să arunce în aer discuţiile din ultimele săptămâni cu privire la repornirea tiparniţei. Asta, în contextul în care economia zonei euro încetineşte şi inflaţia a scăzut la 1,4% în iunie, ceea ce, de fapt, reduce posibilitatea unui astfel de vot.

În schimb, specialiştii germani se aşteaptă ca Curtea Constituţională să impună reguli suplimentare cu privire la situaţia în care BCE poate să achiziţioneze active financiare în cadrul programelor de QE şi noi reguli cu privire la dimensiunea valorică a acestora, reglementări pe care Bundesbank, banca centrală germană, va fi nevoită să le respecte în viitoar.

Amintim că săptămâna trecută, la doar nouă luni de la încheierea oficială a programului de relaxare cantitativă al BCE, ce s-a întins între 2015 şi 2018, în cadrul căruia s-au achiziţionat pasive în valoare de 2,6 trilioane de euro, acelaşi preşedinte al BCE, Mario Draghi, anunţa pregătirea unor măsuri pentru stimularea monetară a economiei zonei euro.

O decizie favorabilă reclamanţilor ar însemna că Bundesbank ar fi împiedicată, pe cale legală, să ia parte la schema BCE de relaxare cantitativă, arată Deutsche Welle.

În ceea ce priveşte legalitatea programelor de relaxare cantitativă, Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, ne-a explicat că în cazul BCE şi a sistemului de bănci centrale care formează uniunea monetară, reglementările europene interzic băncilor naţionale achiziţionarea din piaţa primară a titlurilor guvernamentale, dar nu din piaţa secundară.

"Iar Banca Centrală Europeană a cumpărat aceste titluri de stat din piaţa secundară. Este adevărat, acest fapt a ţinut dobânzile la niveluri joase şi a ajutat statele membre care au emis obligaţiuni să se împrumute mai ieftin", ne-a spus domnul Codirlaşu.

Cu privire la opoziţia Germaniei la programele de QE ale BCE, preşedintele CFA România ne-a precizat: "Germania a trecut printr-o experienţă hiperinflaţionistă (n.r. în perioada 1921-1923), iar întotdeauna banca centrală a Germaniei a fost extrem de atentă la presiunile inflaţioniste. O politică de relaxare cantitativă creează bani şi presiuni inflaţioniste".

Domnia sa a mai adăugat, amintind că inflaţia se află la niveluri scăzute în zona euro: "Rămâne de văzut cum va evolua inflaţia şi economia Uniunii Europene (n.r. în următoarele luni), însă dobânda este deja zero, iar dacă se intră într-un teritoriu negativ, nu cred că reducerea dobânzii mai are impact asupra economiei. Prin urmare, un mai mare impact l-ar avea un program de relaxare cantitativă".

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea ne-a subliniat că politicile băncilor centrale reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte dezbătute în lumea contemporană, întrucât acestea nu vizează doar o stimulare artificială a inflaţiei, ci ajung să aibă efecte nefericite precum scăderea puterii de cumpărare sau reducerea economiilor populaţiilor.

Avocatul ne-a declarat: "Cel mai grav lucru este că aceste politici au drept efect scăderea drastică a puterii de cumpărare. Aceasta reprezintă o minciună la adresa populaţiei, care poate are impresia că are un salariu majorat sau în stagnare, dar stabil, când, în realitate, din 1999 şi până în prezent, scăderea puterii de cumpărare a monedei euro a depăşit 55%".

Domnia sa a mai notat că dobânzile negative au început deja să afecteze fondurile de pensie: "Legile în Europa obligă aceste fonduri să păstreze banii populaţiei pentru pensie în produse financiare stabile, iar acestea sunt de regulă titlurile de stat, care se cumpără în momentul de faţă cu dobânzi negative. Adică fondul de pensie plăteşte ca să i se păstreze lichidităţile respective şi nu pentru a i se oferi un randament. Din acest punct de vedere, ideea de fond privat de pensii, care e gândită ca o alternativă la fondul public, devine o absurditate, din moment ce aceste investiţii obligatorii în titluri de stat duc la scăderea economiei deponentului. Nu mai există nicio motivaţie pentru a-ţi mai ţine banii în aceste fonduri, dar oamenii nu au alte opţiuni".

În ceea ce priveşte efectul politicilor monetare relaxate asupra băncilor şi economiei în general, Gheorghe Piperea a subliniat că, în Franţa şi Germania, instituţiile bancare sunt obligate să practice dobânzi de 1-2%, ceea ce face ca instituţiile de credit să nu mai fie motivate să crediteze economia.

"Companiile se duc (n.r. pentru finanţare) la sectorul de shadowbanking, la fondurile de investiţii, care dau împrumuturi în condiţii mult mai drastice şi care folosesc alte tipuri de garanţii decât cele folosite de bănci", a conchis domnul Piperea.

Programele de relaxare cantitativă au apărut ca soluţia salvatoare pentru sistemul financiar după criza financiară globală, iar, în total, în ultimii 11 ani, au fost emişi 17 trilioane de dolari, euro şi yeni japonezi. În esenţă, a fost adăugat la masa monetară globală circa 20% din totalul masei monetare din 2008, într-un exerciţiu concertat de pompare de lichiditate în efortul de reanimare a regimului de creştere.

Opinia Cititorului ( 15 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. CC a Germaniei nu are cum sa decidă dacă BCE a încălcat tratatele și nici nu poate să-i îngrădească activitatea.

    În res, interesant de urmărit de la distanță.  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Creditarea a fost creată pentru a realiza o punte către viitor, bazata pe încredere (poți primi in prezent o parte din valoarea adăugată ce urmează a fi realizată). A permis ieșirea din evul mediu financiar, atunci când modalitatea ta de câștig era de obicei in detrimentul altora (furt, cotropire, sclavie,etc) și era limitată la resursele existente limitate.

    Pentru că sistemul creditilui sa funcționeze, singura condiție este ca tehnologia (in toate domeniile) sa țină pasul, sa crească eficienta și să aducă plus valoarea scontată. Până acum tehnologia a ținut pasul, exponențial chiar, cu realizări remarcabile după 1900.  

    Relaxarea cantitativă este similar unui credit, bazat pe realizările tehnologice estimate a se realiza. O punte către viitor.  

    Întrebarea este dacă tehnologia tine pasul cu dorințele noastre de creștere. 

    Una este anul 1900 când realizarile au fost excepționale (spre ex. curentul electric, motorul radio tv motor medicina etc) și alta este anul 2000 in care inovațiile desi existente, nu au același impact.

    Deci nu vad relaxarea cantitativă că un lucru rău. Însă cele 2 aspecte: creditarea și tehnologia ar trebui corelate. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Obligatiunile de stat nu au nimic de a face cu "puntea către viitor", ele sunt inventie medievala, din jurul anului 1300, pentru finantarea razboaielor.

      Creditul (ca sursa de finantare sistemica) a inceput sa fie practicat dupa descoperirea Americii, pentru finantarea expeditiilor comerciale care indeplineau arbitrajul dintre valorile Vechiului Continent si cele ale Noului Continent, cu un profit colosal pentru europeni (margele de sticla si rom, pentru tone de aur), ceea ce, astfel, justifica dobinzile imense. 

      Creditul cu dobinda a fost legalizat, pentru prima oara in Europa, pe la 1550, in Anglia, generalizindu-se, ulterior, in tarile protestante (nesupuse interdictiilor Papalitatii). 

      Ideea de "punte către viitor" a aparut la momentul miscarilor de globalizare, care au ingustat posibilitatile de arbitraj teritorial; progresul tehnologiei ofera o prelungire a spatiului de arbitraj, accentuind discrepantele de avutie.

      Expresia de "punte către viitor" folosita in acest context este un eufemism pentru lipsirea de libertate a generatiilor urmatoare, ba chiar mai rau, pentru lipsirea de rost a vietii. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      E un pic exagerata ultima fraza. Ce alternativa exista? legarea de aur ? Bitcoin ?

      Efectele sunt clare: daca nu printeaza bani, deflatia este foarte aproape....

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ultima fraza este concluzie logica din premisele istorice pe care nu le-ai contestat.

      Ea vrea sa spuna ca, intradevar, nu exista alternativa la relaxarea cantitativa (in cadrul sistemului de organizare actual). 

      Solutia supraindatorarii prin creditare mai larga este o ineptie evidenta (relaxarea cantitativa se duce ca zaharul injectat in vena diabeticului, - emisiunea de moneda nu este decit emisiune directa de datorie). 

      Faptul ca sintem fortati sa folosim aceasta asazisa solutie despre care recunosti ca este unica imaginabila (care, de fapt, nu este decit o taraganare a deznodamintului de neevitat, pe care, insa, astfel, il agraveaza) arata ca ea nu trebuie apreciata, drept "punte catre viitor", decit daca acceptam un viitor infernal, urmat de apocalipsa.  

      Taraganarea deznodamintului nu are decit rolul sa transfere slabiciunile sistemului mondial catre verigile sale slabe de la nivel global (periferia africana, asiatica, latino si sud-americana, ba chiar si australiana) si continental (sudul si estul UE, de exemplu).  

      Una si aceeasi taraganare este folosita similar pentru mentinerea ierarhiilor corporatiilor si transferul slabiciunilor lor in masa economiei. 

      Razboaiele comerciale si valutare sint expresia acestor agresiuni, pe toate palierele economice si politice; razboaiele militare - aceasta ultima faza a abjectiei si prostiei - asteapta momentul la care taraganarea nu mai functioneaza. 

      Intradevar, nu exista alternativa la relaxarea cantitativa, in cadrul sistemului de organizare actual, iar un altul nu a fost imaginat de nici un individ sau grup de indivizi din cele 7,7 miliarde de oameni ai Planetei, intre care, in fiecare an, cite unul este rasplatit cu Premiul Nobel.

      Degeaba. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Suntem pe aceiasi linie a intelegerii. As adauga insa ca avem tendinta sa analizam doar pe baza de consecinte. Adica suntem partinitori din start (similar unui profesor de stiinte exacte care, daca intuieste/stie rezultatul teoriei, iti aduce si argumente stiintifice de necontestat insa realitatea de f multe ori dovedeste contrariul - mai tarziu ce-i drept).

      In fapt, daca ne abtinem la a porni analiza de la consecinte si privim la momentul deciziei de relaxare cantitativa, trebuie sa luam in calcul optiunile existente la acel moment.  

      Am concluzionat impreuna ca o solutie evidenta nu este la acest moment (mai mult, fiecare entitate este manager doar pe bucatica lui si de multe ori dau vina unul pe altul - ex: banca centrala da vina pe lipsa de reforme structurale din partea guvernelor si invers). Cu toate astea, incercam sa trecem de aceste limitari pe care tot noi le impunem prin standardizare (adica institutii si legi create tot de imaginatia noastra care sunt mai degraba aspecte tehnice ale problemei) si sa patrundem in miezul problemei, adica sa corelam "tehnologia" cu deciziile de relaxare cantitativa. Prin "tehnologie" inteleg avansul stiintific obtinut in orice domeniu si care duce la o valoare adaugata/ o viata mai buna in ansamblul ei. Incerc sa explic prin comparatia cu perioada din 1500. Cu siguranta suntem mult mai avansati acum, cu posibilitati neimaginate la acea perioada dar avem si o datorie/credit mai mare. Daca echilibrul in dinamica intre cele doua nu este sustenabil, abia atunci avem o problema.

      Si nu in ultimul rand, sa nu uitam ca suntem vremelnici si chiar si limitarile pe care le impunem noi prin crearea unor institutii sau reglementari clare (care sa depaseasca perioada unei vieti), vor fi depasite de evolutia generala, generata continuu, indiferent ca vrem sau nu. Exemple sunt multiple. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Observatiile ar merita preluate intr-un articol separat, care sa apara si pe hirtie. As mai comenta urmatoarele: Obligatiunile de Stat, initial gindite pentru a finanta un obiectiv precis, luate in calcul spre rascumparare cu un efort determinat, din surse precise, au devenit un instrument de rostogolire, sine die, de multe ori in sume acoperitoare, neimperios necesare, pe principiul "nu ne strica, lasa ca vedem noi ce facem cu banii si de undeva i-om da, emitem alte titluri!". Sa nu uitam ca obligatiunile de Stat se bazeaza pe inertia unei increderi intr-o entitate care, in principiu, nu avea cum deveni insolvabila, ele nu sint garantate cu nimic si sint emise de un debitor greu de executat, confruntat cu probleme insolite fata de istorie. Apoi, banii nu se mai spala ca odinioara. In fapt, trebuie inventati bani murdari, bancile ii maculeaza in prezent. Multa tari au introdus in calcului PIB sume rezultate din economia gri si din cea neagra. Traficul de droguri, prostitutia, alte activitati pe vremuri ilicite, acum sint ocrotite si derulate de Stat pentru a readuce niste lichid in consum, dupa ce am exagerat cu delichidizarea unor piete si am cazut intr-o extrema periculoasa.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Asa vom face, vom publica aceste replici, in ziarul BURSA de miine.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Sinteti un om deosebit. Ma bucur enorm ca sugestiile mele sint apreciate si ca pot conduce la desavirsirea grandioaselor proiecte pe linga care am onoarea sa misun conjunctural! Nu ezitati sa ma solicitati sa ma bag in seama, actiune pentru care am o predispozitie genetica si un talent lucrat!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu ar fi rau sa avem defaltie ... chiar si cativa ani...

      La ce bun sa tot creasca preturile cand salariile sunt mereu in urma. 

      Si la ce bun sa vedem cum se tot stringe datorie de trilioane si zeci de trilliane .... ne simitim mai bogati cu cu numre mai mari? 

      Deloc, important sa avem nivel de trai mai bun nu sa coste din ce in ce mai mult orice ....

      Putem maine sa luam o paine si cu 0.1 eur .. ce ti se face rau?~ 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      N-ar fi rău dacă ești sigur că pe termen lung lucrurile se pot relua sub aceleași reguli/instituții/norme de acum. Ar fi un reset și, in fapt, o reașezare in termenii oarecum firești.

      Problema este că suntem așa de departe de abordarea acestui subiect încât nici macar teoriile privind contracararea deflației nu știm dacă funcționează, ce să mai vorbim de practică. Ca exemplu, măsurile privind contracararea inflației sunt infinit mai clare (și oarecum testate) și chiar și acestea sunt privite cu multa reticenta și neîncredere (vezi faptul că avem parte de relaxare cantitativă la un nivel nemaiîntâlnit și totuși inflația nu creste. Intervin nenumărate variabile iar la cea din urmă variabila se numește globalizare. Adică inflația nu creste in continent/tara ci este exportată. Efect neașteptat nici macar de băncile centrale. Ei o tot dau înainte cu relaxarea pentru că nu au alte soluții viabile. Că să nu mai vorbim de efectul de bumerang privind competiția intre tari/continente privind relaxările monetare, război valutar). 

      Deflația este o catastrofa pe termen scurt. Presupune un efect în lanț (scaderea încrederii în viitor, in producție și economie în general, dezangajări, dezintermediere, etc și în final la destabilizarea sistemului existent de reguli, instituții și metode. Este ca un bulgăre rostogolit greu de stăpânit, la care ai soluții limitate și care, in primul rand, nu sunt testate.  

      Deflația este practic o involuție pentru că te raportezi la un viitor sumbru, in care nu ai încredere.  

      Pe termen scurt efectul ar fi similar cu criza economica din 2008 (deloc placut), dar cu speranța de a putea fi gestionată invers, ca să putem să revenim :). Efectul ar fi o reașezare - un reset, dar inca o data, așa ceva este greu de conceput pentru că nu există leac ușor de administrat, lucrurile scăpa rapid de sub control și efectele ar fi catastrofale pentru sistemul existent.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    La cei 20% trebuie adaugati "banii negri" spalati cu sprijinul bancilor si a altor institutii financiare. Creditarea ieftina pare a fi singura solutie in acest moment pentru a mentine cresterea economica, fara de care nu putem vorbi de bunastare. Suntem oare in masura sa acceptam reducerea nivelului de trai pentru un viitor mai sigur? Anglia ne spune ca nu. Cea mai importanta miza a Brexitului este relaxarea reglementarilor finaciare la nivelul regatului unit pentru a permite o mai mare infuzie de capital "negru" si "gri" dinspre Rusia, China si zona Golfuui.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Au creat o guvernele care in populismul lor si dorinta de a ramane la putere nu fac lucrurile care trebuie.

    Guvernele se vor intrece in dobânzi negative ca sa zica ca stimuleaza creșterea prin consum de fapt. 

    Cine plătește de fapt distracția ? 

    Cetățenii plătitori de taxe, depunatorii, inclusiv fondurile de pensie, va fi supraoferta de marfuri si servicii, deci deflatie, lipsa de investitii, protectionism, supraoferta de bani... 

    Unde se va opri negativul dobânzilor si cand ? 

    Cand nu se va mai sti unde avem valoare si o relativă certitudine. 

    Probabil va fi dureros si cu scandal mare in fiecare țară si global.

    Posibil dupa alti etaloni bănești, redefinirea dobânzii creditului datoriei... 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Foarte ciudat, subiectul este deosebit de important, dar este prezent numai si numai in Bursa. O nota buna pentru Bursa n-ar trebui sa descalifice restul mass-media, dar asta se intampla.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Pentru mine nu costul creditului este dubios ci solvabilitatea. Solvabilitatea tot timpul este legat de politica: politica băncii, politica politicului etc.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS