Burduja: ”Era tot dreptul României să ceară la Bruxelles prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune”

Prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune este un lucru bun şi era tot dreptul României să ceară asta la Bruxelles, a declarat, marţi, la o conferinţă de specialitate, Sebastian Burduja, membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor şi fost ministru al Energiei, informează Agerpres.

'Este un lucru bun ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, cu prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune, înţeleg pentru trei grupuri de la Complexul Energetic Oltenia. Vreau să subliniez că, din punctul meu de vedere, nu ne-a făcut nimeni nicio favoare. Era tot dreptul României să ceară această prelungire, pentru că, dincolo de ce era în PNRR şi cine a pus în PNRR şi alte discuţii de acest fel, atunci când un stat-membru invocă un factor care este dincolo de controlul său, are dreptul, prin Regulament, să ceară ajustarea jaloanelor. Or, România a arătat foarte clar că în ceea ce priveşte turbinele pe gaz, preţul lor a crescut la nivel global cu peste 50%, de dată foarte recentă. Deci, licitaţiile care s-au organizat şi la Craiova, şi la Işalniţa nu au avut ofertanţi, pentru că, pur şi simplu, studiile de piaţă care erau făcute cu 6-8 luni înainte de momentul licitaţiei nu au mai surprins realitatea globală în ceea ce priveşte cererea pentru turbine pe gaz, în contextul centrelor de date care sunt într-o dezvoltare explozivă la nivel mondial şi aşa mai departe. Deci, era dreptul României să ceară o prelungire chiar până în 2032, pentru că jalonul 114 din PNRR spune că România va renunţa la cărbune până în 2032...', a afirmat Burduja.

Fostul ministru al Energiei a menţionat, totodată, că, în termen de doi-trei ani, situaţia energetică a României va fi cu totul alta.

'Cred că sunt foarte multe lucruri bune care s-au întâmplat în sectorul energetic din România. Cred că sunt companii performante şi private integral şi cu capital de stat, inclusiv Hidroelectrica şi alte companii reprezentate astăzi, şi cred că este datoria noastră să-i informăm pe români că se întâmplă şi lucruri bune. Şi poate, dacă astăzi unii români suferă, în 2-3 ani de zile situaţia energetică a României va fi cu totul alta. Mă bazez nu pe declaraţii de intenţie sau pe un punctaj politic, ci pe cifre, pe proiecte, pe megawaţi care sunt în execuţie, care se conectează la sistem, pe faptul că anul trecut am avut totuşi un an foarte bun. Într-un an de zile s-au conectat 1.251 de megawaţi, cât în opt ani anteriori. Continui să cred că, în trilema energetică, ordinea de prioritate este securitate energetică, apoi accesibilitatea energiei, preţul energiei, o energie cât mai ieftină şi deci competitivă şi, în al treilea rând, o energie curată. Cred că România nu-şi permite luxul să renunţe la anumite forme de energie, mai ales dacă nu are cu ce să le înlocuiască. Cred că ar trebui să investim în absolut tot ceea ce avem la dispoziţie - în energie verde, solar şi eolian -sunt miliarde de euro din bani europeni - în baterii, în stocare prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în centrale pe gaz, pentru că avem gaz românesc şi din 2027 vom avea de două ori mai mult gaz românesc prin proiectul Neptun Deep', a subliniat Burduja.

Acesta a adăugat că, în ceea ce priveşte capacitate de stocare a energie în România, s-a înregistrat o creştere de 25 de ori într-un singur an.

'Cred că lucrurile bune merg înainte şi sper să meargă înainte. S-au făcut lucruri importante în stocare şi m-am săturat să aud că România n-a făcut nimic pentru a creşte capacităţile de stocare. Şi o să vă dau câteva cifre exacte... Într-un an de zile, capacitatea de stocare a României a crescut de la 16 megawaţi/oră până la peste 400 de megawaţi/oră, când mi-am încheiat eu mandatul, deci o creştere de 25 de ori. Şi nu punem la socoteală investiţiile europene... Sunt astăzi peste 500 de megawaţi/oră, iar din PNRR avem cel puţin două investiţii: investiţia 1 din PNRR, care include regenerabile, plus stocare, unde vorbim de 700 de megawaţi contracte semnate şi până în august se vor termina, şi investiţia 4.3, care este exact pentru stocare şi 'Stand alone' şi 'Behind the meter', unde sunt vreo 1.500 de megawaţi/oră contractaţi şi în şantier şi se vor termina până în august, anul viitor. Din Fondul pentru modernizare am reuşit să atragem, să lansăm şi să primim proiecte pentru încă 1.500 - 2.000 de megawaţi/oră, stocare, 'Behind the meter'. Ele sunt în evaluare de nişte luni bune şi mi-aş dori ca Ministerul Energiei să apese pedala de acceleraţie, dacă tot avem stocarea ca o prioritate naţională, să semneze aceste contracte şi să intre cu ele în şantier', a menţionat demnitarul.