Mai mult de jumătate dintre bucureştenii participanţi la un sondaj derulat de Fundaţia Comunitară Bucureşti sunt nemulţumiţi de starea mediului din zona în care locuiesc, în timp ce 35% sunt indiferenţi şi doar restul de 11% se declară mulţumiţi. Cu toate acestea, doar 23% dintre respondenţi vor să se implice în soluţionarea problemelor de mediu pe care le identifică, arată sondajul realizat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, la iniţiativa Fundaţiei Comunitare Bucureşti, ca parte a programului "În ZONA TA". Pentru a susţine rezolvarea problemelor de mediu din Capitală, Fundaţia Comunitară Bucureşti, prin intermediul Platformei de mediu pentru Bucureşti şi cu sprijinul ING Bank România, lansează un apel către locuitorii din 42 de microcomunităţi bucureştene bine delimitate să se implice şi să-şi transforme nemulţumirile în proiecte implementabile pe care să le înscrie în programul "În ZONA TA". Prin acest program iniţiat pentru ING Bank România, Platforma de mediu pentru Bucureşti investeşte 750.000 de euro în proiecte civice de mediu în următorii 2 ani, atât sub formă de granturi, cât şi iniţiative care să susţină implementarea lor, cum ar fi incubator de proiecte, mentorat şi acces la specialişti.
Bucureştenii participanţi la sondaj sunt, în cea mai mare parte, nemulţumiţi de calitatea aerului (77%), de managementul deşeurilor (70%), de problemele legate de spaţiile verzi (62%), de efectele schimbărilor climatice (52%) şi de mobilitatea urbană (50%), arată cercetarea iniţiată de Fundaţia Comunitară Bucureşti pentru a identifica principalele probleme de mediu în zonele vizate din Capitală şi a creşte implicarea civică.
Când vine vorba de principala problemă, calitatea aerului, cei mai mulţi respondenţi se plâng de traficul intens (82%), de poluare (81%) şi de traficul generat de camioane şi tiruri (39%). În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, lipsa educaţiei legate de reciclare (73%), colectarea defectuoasă a deşeurilor (68%), lipsa colectării selective (64%) şi consumul iresponsabil (52%), cum ar fi cel care generează ambalaje în exces sau deţinerea mai multor maşini per familie sunt problemele care îi nemulţumesc cel mai mult pe cetăţeni.
Şi problema spaţiilor verzi din jurul locuinţei lor este una importantă pentru bucureştenii intervievaţi, iar aceştia se declară nemulţumiţi de lipsa educaţiei legate de protejarea spaţiilor verzi (74%), de lipsa lor în zona în care locuiesc (59%) sau de spaţiile verzi neamenajate sau distruse (55%). La acestea se adaugă construcţiile care iau din spaţiul verde (54%), toaletările excesive (45%) şi tăierile de copaci (43%), dar şi spaţiile verzi închise sau fără acces public (35%).
Sondajul a identificat de asemenea şi probleme precum lipsa de soluţii pentru protejarea oraşelor de efectele schimbărilor climatice (64%), lipsa de iniţiative pentru reducerea consumului de resurse naturale şi diminuarea impactului oraşului asupra mediului (62,7%) sau lipsa de sprijin pentru comunităţile defavorizate afectate de schimbările climatice (46,6%). Toate acestea se adaugă la problemele de mobilitate urbană, unde bucureştenii au notat lipsa pistelor (69%) şi a parcărilor (68%) pentru biciclete, lipsa educaţiei pentru utilizarea transportului alternativ în locul maşinii personale (66,8%) şi transportul public insuficient (38,9%).
Pe lângă acestea, bucureştenii chestionaţi au menţionat şi alte probleme, cum ar fi lipsa centrelor comunitare de petrecere a timpului liber, a locurilor de joacă sau a alternativelor de practicare a unui sport, la fel ca lipsa accesului la terenurile de sport, lipsa băilor publice, a cişmelelor şi a altor locuri publice de hidratare, lipsa vegetaţiei în afara spaţiilor verzi şi a grădinilor de legume comunitare.
Deşi toţi respondenţii din microcomunităţile bucureştene observă problemele de mediu din zona în care locuiesc, aproape 77% spun că nu sunt dispuşi să se implice în rezolvarea lor. Restul de 23% care vor să se implice consideră că ar putea contribui prin activităţi precum lansarea de petiţii, plantare de copaci, reciclare, folosirea transportului public, construirea de piste şi/sau parcări de biciclete, întreţinerea curţilor din jurul blocului, colaborare cu comunitatea din bloc pentru a contacta asociaţii specifice, reciclare individuală şi comunicare în reţeaua de prieteni şi rude despre importanţa reciclatului, participare la întâlniri comunitare unde se dezbat probleme de mediu şi chiar implicare în organizare de evenimente.
Bucureştenii din zonele vizate de program pot înscrie ideile de proiecte până pe 31 martie, beneficiind de un fond de granturi în valoare totală de 520.000 de euro în următorii doi ani pentru rezolvarea lor, la care se adaugă mentorat şi sprijin din partea unor specialişti dedicaţi, având capacitatea de a susţine implementarea lor.
Centre comune de reparaţii ale obiectelor din gospodării sau a bicicletelor, biblioteci de instrumente ce pot fi folosite de oamenii din comunitate, evenimente destinate schimburilor de haine sau obiecte, amplasarea de staţii de compostarea sau amenajarea de grădini comunitare urbane sunt doar câteva exemple de proiecte ce pot primi fonduri pentru implementare la nivelul micilor comunităţi vizate de programul "În ZONA TA".
Proiectele pot fi depuse de organizaţii non-guvernamentale, neafiliate politic, grupuri de iniţiativă, formate din cel puţin 3 persoane care îşi asumă împreună planificarea şi implementarea unui proiect, sau instituţii de învăţământ de stat care vor desfăşura activităţile propuse într-una dintre zonele selectate.
Aceştia pot înscrie proiectele până pe 31 martie, completând formularul disponibil pe site-ul Platformei de mediu pentru Bucureşti. După perioada anunţării ideilor selectate (1-10 aprilie), Platforma de mediu organizează un incubator de proiecte (15 aprilie-31 mai), urmând ca selecţia proiectelor finale să aibă loc între 1 şi 10 iunie. Implementarea se va realiza în perioada iunie 2024 - martie 2025.
"«În ZONA TA» este modul nostru de a contribui la a face Bucureştiul un oraş mai bun pentru locuitorii săi şi de a rezolva problemele cu care aceştia se confruntă, pornind de la aerul respirat şi mediul în care trăiesc. Astfel, îndemnăm locuitorii din cele 42 de microcomunităţi vizate prin acest program să identifice problemele, să propună soluţii şi, împreună, să le transformăm în realitate, îmbunătăţind puţin câte puţin oraşul în care locuim. Problemele de mediu nu sunt doar responsabilitatea autorităţilor, drept pentru care fiecare bucureştean poate să ia măsuri pentru a avea un oraş mai curat, mai ordonat şi mai verde. Aşteptăm cât mai multe aplicaţii şi sperăm să rezolvăm cât mai multe probleme «În ZONA TA»", spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundaţia Comunitară Bucureşti.
Platforma de mediu pentru Bucureşti este un program strategic dezvoltat de Fundaţia Comunitară Bucureşti pentru ING Bank România, lansat în 2022. Programul îşi propune să transforme problemele de mediu cu care oamenii se confruntă în proiecte viabile pentru Bucureşti şi bucureşteni. Platforma de mediu pentru Bucureşti a fost creată pentru a aduce împreună specialişti din societatea civilă, din mediul academic şi din companii, firme şi cetăţeni, activişti, politicieni şi administraţie, pentru a acţiona coordonat în vederea rezolvării problemelor complexe de mediu care afectează Bucureştiul.
"De la lansarea Platformei de mediu pentru Bucureşti, nu de puţine ori am primit întrebarea «Eu, cetăţean, cum mă pot implica?». Prin noul program lansat, «În ZONA TA», grupurile de iniţiativă civică şi ONG-urile din microcomunităţile aflate în zona unor office-uri ING din Bucureşti pot primi finanţare pentru a se implica direct în rezolvarea unor probleme de mediu din zonele în care trăiesc. Este o completare naturală a celorlalte forme de sprijin oferite prin Platforma de mediu şi un mod foarte concret de implicare pentru oricare dintre noi, cetăţeni din Bucureşti ce deseori ne simţim neputincioşi în faţa problemelor majore de mediu cu care ne confruntăm", adaugă Alexandra Maier, Sustainability Manager, ING Bank România