Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

Care va fi preţul pentru "salvarea" companiilor zombi din Europa?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Călin Rechea

Toate planurile de stimulare monetară şi fiscală din Europa pornesc de la premisa că un "impuls" din partea statului ar fi suficient pentru repornirea "motorului" economic, respectiv a sectorului privat.

Dar dacă "stimulentele" sunt inutile, deoarece sunt aplicate unui organism economic foarte bolnav, care a ajuns să fie "consumat" de companii zombi? Sau, mult mai rău, vor avea un efect contrar celui scontat, adică vor "ajuta" la extinderea accelerată a categoriei companiilor zombi?"Lanţul de programe de stimulare şi cheltuielile guvernamentale nu vor întări economia. În cel mai bun caz vor conduce la zombificarea sectoarelor care aveau probleme de creştere, productivitate şi îndatorare excesivă înainte de pandemie", scria recent economistul spaniol Daniel Lacalle.

Afirmaţiile sale sunt susţinute atât de studii recente de la Bank for International Settlements (BIS), cât şi de articole din presa germană, elveţiană sau din Marea Britanie.Studiul de la BIS, "Corporate zombies: Anatomy and life cycle" arată că ponderea companiilor zombi din economiile avansate a crescut până la 15% în 2017 de la circa 4% la sfârşitul anilor "80. Aceste firme, definite prin incapacitatea de a-şi acoperi costul datoriilor din profiturile curente pentru perioade îndelungate, sunt caracterizate, în principal, prin productivitatea scăzută, gradul de îndatorare ridicat şi investiţii reduse în capitalul fizici şi intangibil, după cum se arată în analiza de la BIS.

În perioada evaluată, circa 25% dintre companiile zombi au ieşit de pe piaţă, în timp ce 60% au ieşit din starea de "zombi". Cu toate acestea, firmele care s-au "însănătoşit" au rămas la un nivel redus de performanţă comparativ cu firmele care nu au fost niciodată zombi şi au o probabilitate ridicată de a se întoarce în starea de "zombi".

Creşterea accelerată a numărului companiilor zombi, în special de la Criza Financiară Globală, a fost explicată prin politicile ultrarelaxate ale băncilor centrale, care au permis refinanţarea prin noi emisiuni de obligaţiuni, dar şi prin politicile de refinanţare ale băncilor comerciale subcapitalizate. În acest caz este vorba despre o "perpetuă" restructurare a creditelor neperformante şi refinanţarea lor, astfel încât să nu fie recunoscute pierderile din creditare, care ar fi însoţite de necesitatea majorării capitalului.

Un studiu anterior de la BIS, din 2018, a ajuns la concluzia că "firmele zombi afectează performanţa economică deoarece sunt mai puţin productive, iar prezenţa lor conduce la scăderea investiţiilor şi a numărului de angajaţi în cadrul firmelor mai productive".

În perioada de vârf a crizei generate de pandemie, Patrick Artus, economist-şef la băncii de investiţii Natixis, scria că "politicile adoptate de ţările OECD pentru susţinerea companiilor vor avea ca efect creşterea numărului companiilor zombi", un fenomen nociv pentru celelalte companii din economie şi pentru productivitate.

"Companiile zombi creează distorsiuni ale concurenţei de pe piaţă", mai arată Artus, în condiţiile în care menţin factori de producţie care ar trebui realocaţi şi fac mai dificil accesul la finanţare pentru celelalte companii.

Fenomenul extinderii numărului de companii zombi este cu atât mai îngrijorător cu cât este prezent în economii deosebit de performante, cum sunt Germania sau Elveţia.

Deutsche Welle analizează efectele prelungirii perioadei de suspendare a aplicării prevederilor din legea insolvenţei, care obligă companiile supraîndatorate şi cu probleme la nivelul fluxurilor de numerar să înceapă cât mai rapid procesul de restructurare. Iniţial s-a suspendat aplicarea legii insolvenţei până la sfârşitul acestei luni, dar recent a fost anunţată extinderea până la sfârşitul anului curent.

În aceste condiţii, datele de la Creditreform, o companie specializată în administrarea riscului de credit cu prezenţă în 23 de ţări, inclusiv România, arată că numărul insolvenţelor din Germania a scăzut cu o rată anuală de 8% în prima jumătate a anului 2020.

Un reprezentant al Creditreform a precizat că "trebuie permisă ajustarea pieţei prin insolvenţe chiar şi în perioada acestei crize", deoarece "dacă nicio firmă nu va ieşi de pe piaţă, înseamnă că nu mai există niciun fel de diferenţă între companiile cu modele bune de afaceri şi celelalte".

În opinia sa, "firmele trebuie să fie foarte atente în perioada de redresare, în condiţiile în care nu vor şti care partener de afaceri îşi poate plăti sau nu facturile", după cum mai scrie DW.

Reprezentantul firmei Creditreform a mai subliniat că "pandemia a fost doar un catalizator pentru o tendinţă anterioară de creştere a insolvenţelor în multe sectoare economice", iar un oficial al Institutului Economic German (IW) şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la efectele unui val al insolvenţelor asupra sistemului bancar.

La sfârşitul săptămânii trecute, tot Deutsche Welle a scris că Ministerul Justiţiei din Germania a venit cu o serie de propuneri pentru relaxarea condiţiilor din legea insolvenţei, care ar trebui să ofere companiilor mai mult timp pentru plata datoriilor. Propunerile includ şi relaxarea standardelor de evaluare a supraîndatorării şi ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor.

Aplicarea unor astfel de propuneri nu poate avea ca efect decât accelerarea fenomenului de zombificare a celei mai mari economii din Europa, iar criticii susţin că "noile reglementări nu fac decât să ţină artificial în viaţă companiile zombi, dar nu pot preveni prăbuşirea acestora".

Datele Creditreform pentru Elveţia au fost publicate recent de cotidianul La Liberte. În primele 8 luni ale acestui an, 2.800 de companii au intrat în insolvenţă sau faliment, cu 621 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.

Scăderea a fost determinată de măsurile aplicate pentru atenuarea efectelor pandemiei, însă analiştii Creditreform estimează că o creştere accelerată a falimentelor a fost doar amânată. "O creştere cu 60% a numărului falimentelor, până la circa 8.000 nu reprezintă un scenariu nerealist", conform prognozelor de la Creditreform.

În urmă cu două luni, cotidianul The Telegraph scria că "Marea Britanie a devenit capitala europeană a companiilor zombi", în condiţiile în care aici se afla o treime dintre companiile zombi ale Europei, companii menţinute artificial în viaţă prin dobânzi scăzute şi programe de bailout.

Datele au fost preluate dintr-o analiză de la Bank of America, unde se mai avertiza că datoriile companiilor nefinanciare la nivel global vor ajunge în acest an până la un nou record, de 9,3 trilioane de dolari.

"Datoriile prea mari riscă să transforme companiile în zombi, iar aceasta va face extrem de dificilă redresarea accelerată după o recesiune", a declarat Barnaby Martin, analist de credit la Bank of America, pentru The Telegraph.

O analiză mai recentă a organizaţiei neguvernamentale Onward, cu titlul "Paying it forward", arată că ponderea firmelor zombi din Marea Britanie a urcat până la 20% din totalul companiilor nefinanciare, pe fondul unei ponderi de 23% pentru industria ospitalităţii şi de 26% pentru sectorul de artă şi divertisment.

Acestea este contextul în care oficiali ai Băncii Angliei au declarat că iau în considerare anunţarea unor dobânzi negative de politică monetară.

Adică se doreşte crearea, cu orice preţ, la fel ca în zona euro, a unui cadru cât mai "permisiv" pentru "dezvoltarea" companiilor zombi, cu toate că aceasta reprezintă un obstacol major în calea redresării şi dezvoltării economice sustenabile.

Încă nu se ştie care va fi preţul pentru aceste politici caracterizate de miopie şi iresponsabilitate, dar se ştie cine îl va plăti.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

23 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1145
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3849
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.5738

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie