Cercetare a alegerilor europarlamentare din România din 2024: USR şi AUR conduc clasamentul manipulării algoritmilor pe Facebook

USR şi AUR conduc clasamentul manipulării algoritmilor de Facebook în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din România din 2024, fiind urmate de PNL şi PSD, arată o cercetare realizat de o echipă de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti (FJSC), remisă într-un comunicat redacţiei. Cercetarea a analizat utilizarea conturilor cu comportament inautentic (cunoscute popular drept conturi false) pe paginile oficiale de Facebook ale principalelor partide politice din România care au înscris candidaţi la această competiţie electorală. Datele au fost publicate într-un număr special consacrat alegerilor europarlamentare din 2024 al revistei ştiinţifice „Media and Communication”, o publicaţie de top la nivel internaţional, indexată ISI (Institute for Scientific Information) şi clasificată în cuartila 1 (Q1), ce reuneşte primele 25 de publicaţii în domeniu la nivel modial, având un factor de impact de 2,6 în anul 2024.

Sursa citată precizează:

„Pagina oficială de Facebook a USR a înregistrat postări în perioada campaniei electorale, 10 mai 2024, ora 00.00 - 8 iunie 2024, ora 7.00, la care peste o treime (33,9%) dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori, conturi care au distribuit aceeaşi postare de zece sau mai multe ori în grupuri sau pe propriul profil. La unele dintre aceste postări, aproape jumătate (45%) dintre distribuiri au fost realizate de hiper-distribuitori, care au distribuit aceeaşi postare de cel puţin patru ori. În acelaşi timp, AUR a avut postări, pe pagina oficială de Facebook, în aceeaşi perioadă de campanie electorală, la care 16,3% dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori, iar 28,1%, de la hiper-distribuitori. Clasamentul este urmat de PNL, ce a avut postări pentru care 10,3% dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori şi 26,2%, de la hiper-distribuitori. În cazul paginii oficiale de Facebook a PSD, unele postări au înregistrat 12% dintre distribuiri realizate de super-distribuitori şi 17,1%, de către hiper-distribuitori.

Cercetarea mai arată că partidele au beneficiat de activitatea unor conturi cu un nivel pronunţat de comportament inautentic, unele publicând până la 187 de postări în propria cronologie într-o singură zi, iar altele ajungând la 75 de postări succesive în decurs de doar 10 minute, adică o medie de o postare la fiecare opt secunde. Analiza mai evidenţiază şi că aceste conturi sunt adesea folosite în scopuri politice; astfel, peste 40% dintre hiper-distribuitori au publicat în propria cronologie exclusiv conţinut politic, civic sau legat de teme de actualitate, însă 96% din totalul acestor conturi nu şi-au menţionat afilierea politică în secţiunea „Despre”, aşa cum recomandă Standardele Comunităţii Meta. De asemenea, cercetarea a mai arătat că unele partide au şters toate postările publicate în perioada campaniei electorale din cronologia paginii oficiale de Facebook (PSD).

Acest tip de comportament online este definit de Facebook/Meta, într-un raport din 2017, ca o activitate desfăşurată de „falşi amplificatori” al cărei rol este de „a manipula opinia publică” şi de „a manipula dezbaterea politică” (Weedon et al., 2017, 5), iar Standardele Comunităţii Meta, codul de reguli pentru utilizatorii platformei Facebook, interzice utilizarea de conturi false şi creşterea artificială a popularităţii conţinutului pe platformă, pe care o consideră o formă de „înşelăciune” (Meta, 2025). Samantha Bradshaw şi Philip N. Howard (2019), de la University of Oxford, consideră conturile cu conţinut inautentic ca făcând parte din „trupe cibernetice, uneori formate din câţiva indivizi care gestionează sute de conturi false” şi care „sunt echipe ale partidelor politice dedicate manipulării opiniei publice pe reţelele de socializare” (Bradshaw & Howard, 2017, 3). Acest tip de conturi, explică cercetătorii Orestis Papakyriakopoulos, Juan Carlos Medina Serrano şi Simon Hegelich (2020), de la Technische Universität Munchen, se pot erija în lideri de opinie, generând, astfel, un efect de agenda-setting şi având capacitatea de a crea o imagine alternativă a opiniei publice prin influenţarea puternică a algoritmilor de indexare ai Facebook (Papakyriakopoulos et al., 2020)”.

„Dacă tot vorbim despre propaganda rusă de pe reţelele de socializare şi despre cât de dăunătoare este ea pentru România şi pentru societăţile democratice, în general, haideţi să ne uităm şi în ograda marilor partide politice româneşti, care se proclamă democratice, şi la practicile de manipulare de manual pe care le folosesc, aş spune eu, fără niciun pic de responsabilitate. Toxicitatea reţelelor de socializare folosite iresponsabil nu mai este astăzi un secret pentru nimeni, iar datele cercetării noastre arată încă o dată că, pentru mulţi politicieni, discuţia despre dreptul la liberă exprimare, care ar fi îngrădit printr-o reglementare riguroasă a acestor platforme, este doar un paravan pentru manipulările pe care le practică sau le tolerează în vederea promovării propriilor candidaţi şi ale agendelor lor politice. Dacă dorim să trăim în continuare în libertate, bucurându-ne, inclusiv, de libertatea de exprimare, este nevoie de o discuţie în parametri oneşti despre funcţionarea reţelelor de socializare, şi acest lucru până nu va fi prea târziu pentru noi şi, mai ales, pentru generaţia copiilor noştri”, a declarat coordonatorul echipei de cercetare, dr. Bogdan Oprea.