Comisia Europeană a aprobat un bail-out mascat al băncilor din Italia

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 28 ianuarie 2016

Comisia Europeană a aprobat un bail-out mascat al băncilor din Italia

Prăbuşirea acţiunilor băncilor italiene în prima lună a anului a determinat intensificarea negocierilor dintre autorităţile de la Roma şi Comisia Europeană referitoare la crearea unei "bănci rele".

Ultima întâlnire dintre Margrethe Vestager, Comisarul pentru Competiţie, şi Pier Carlo Padoan, Ministrul de Finanţe al Italiei, s-a încheiat cu succes la miez de noapte.

Financial Times scrie că autorităţile europene au fost de acord cu instituirea unei scheme de garantare a creditelor neperformante din portofoliile băncilor italiene, astfel încât acestea să fie scoase din bilanţuri şi securitizate în cadrul unor vehicule speciale (n.a. SPV), pentru a fi, apoi, vândute către investitori.

Ultimele date de la Banca Italiei, din noiembrie 2015, arată că valoarea nominală a creditelor neperformnate din sistemul bancar era de circa 201 miliarde de euro, iar valoarea estimată realizabilă de circa 88,8 miliarde.

De la declanşarea crizei financiare globale, rata creditelor neperformnate din Italia a cunoscut o creştere accelerată, mai ales în cazul creditelor acordate companiilor (vezi graficul).

Astfel, la un volum al creditelor acordate companiilor de 804,4 miliarde de euro în noiembrie 2015, rata creditelor neperformate era de 17,8%, faţă de 3% la începutul anului 2009. În aceeaşi perioadă, rata de neperformanţă a creditelor acordate gospodăriilor a crescut de la 2,5% până la 7,2%.

Negocierile dintre CE şi guvernul de la Roma referitoare la crearea unei bănci rele au durat mai bine de un an, întârzierile fiind determinate de problema ajutorului de stat. Autorităţile italiene au încercat, de asemenea, să impună preţuri minime de transfer a creditelor neperformante către banca rea, astfel încât să minimizeze pierderile băncilor.

Margrethe Vestager a declarat că schema de garantare aprobată nu constituie ajutor de stat, deoarece cota garanţiilor se stabileşte conform preţurilor de pe piaţă, după cum scrie FT.

Încă nu este clar dacă se va constitui câte un vehicul special pentru fiecare bancă sau anumite bănci vor securitiza în comun creditele neperformante.

Schema de garantare permite ataşarea garanţiilor guvernamentale pentru titlurile financiare obţinute în urma securitizării creditelor neperformante, iar preţul garanţiilor va fi stabilit pe baza valorii instrumentelor CDS (n.a. credit default swap) corespunzătoare profilului de risc, după cum mai arată FT.

Un element important, care poate submina programul de creare a băncii sau băncilor rele din Italia, îl reprezintă garantarea selectivă a tranşelor din instrumentele securitizate pe baza creditelor neperformante. Guvernul de la Roma va garanta doar tranşele de rang superior, cele mai sigure, rezultate în urma securitizării.

Un comunicat al Ministerului de Finanţe arată că, în aceste condiţii, "intervenţia nu va crea o povară suplimentară asupra finanţelor publice", ba chiar mai mult, "comisioanele plătite vor depăşi costurile şi vom înregistra venituri nete".

Din păcate, experienţa intervenţiilor statului pentru susţinerea băncilor din Europa nu oferă motive de optimism nici în cazul Italiei, cel puţin până la clarificarea cadrului operaţional al noii scheme de garantare.

În plus, reprezentanţii Comisiei Europene au declarat că "implementarea schemei va fi monitorizată cu atenţie, astfel încât garanţiile să nu fie prea generoase şi să fie considerate ajutor de stat". Bineînţeles că şi acestor promisiuni ale CE le lipseşte credibilitatea.

Şi Bloomberg scrie că "înţelegerea dintre guvernul italian şi CE nu va fi considerată ajutor de stat, deoarece garanţiile vor avea un preţ de piaţă".

Dar dacă totul se desfăşoară conform principiilor pieţei, de ce mai sunt necesare garanţiile guvernamentale? Nu mai sunt investitori care să observe o "oportunitate" de câştig şi fără "indicaţii" din partea statului?

"Este ciudat că guvernul italian a irosit 12 luni pentru a ajunge la un acord care include un mecanism al preţului de piaţă", a declarat Fabrizio Bernardi, analist la Fidentiis Equities, pentru Bloomberg.

Înainte de apariţia primelor reacţii "oficiale" pe piaţă, schema aprobată de Comisia Europeană pare la fel de ciudată şi cititorilor Financial Times. "Dacă veniturile nete vor fi pozitive, în condiţiile în care creditele transferate sunt neperformante, cine va plăti diferenţa?", întreabă un cititor FT, care exclude posibilitatea "participării" cumpărătorilor. "Din păcate, nimeni nu vrea să-i spună pe nume acestui bail-out bancar", este concluzia sa.

În ceea ce priveşte "preţul de piaţă al garanţiilor", un alt cititor FT se amuză pe seama cotaţiilor CDS. "Ghiciţi cine stabileşte preţul instrumentelor CDS?", lansează acesta provocarea, amintind de cotaţiile pentru creditele subprime înainte de criză şi recomandând filmul "The big short", unde apare situaţia unor preţuri CDS stabile pentru titlurile securitizate, chiar dacă 80% din creditele incluse în acestea sunt neperformante.

Între opiniile de pe marginea articolului din FT, apare şi întrebarea referitoare la valoarea garanţiilor acordate de un stat a cărui datorie este de 130% din PIB. Resemnat, cititorul constată că "noua contabilitate a Uniunii Europene este aşa de eficientă încât Dexia a fost solvabilă şi Grecia este acum bogată".

Despre "bogăţia" Greciei a vorbit recent Yanis Varoufakis, în cadrul unui interviu acordat televiziunii Bloomberg. "Nici Dumnezeu şi îngerii săi nu mai pot repara Grecia, în condiţiile aplicării condiţiilor cerute de creditori", a declarat fostul ministru de finanţe.

Acesta este, probabil, şi motivul pentru care s-a ajuns la o înţelegere între Comisia Europeană şi guvernul de la Roma: dezamorsarea unei situaţii explozive în flancul sudic al zonei euro înaintea revenirii Greciei pe prima pagină a ziarelor.

După atâţia ani de ignorare şi ascundere a problemelor din bilanţurile băncilor din Italia, autorităţile de la Roma, în "colaborare" cu cele de la Bruxelles, speră să-i păcălească pe cetăţeni prin noua "schemă" de stabilizare a sistemului bancar.

Oare cât timp va trece până când bail-out-ul mascat se va transforma în bail-in?

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Daca bancile au 9 vieti, nici falimentul nu-i faliment pt ele democratia isi mai are rostul pe Pamant?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

22 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8740
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0034
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5255
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4696
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.5807

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro