CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ | MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE:"RePower EU - o soluţie pentru finanţarea modernizării sistemelor de irigaţii"

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 14 octombrie 2022

Marcel Boloş

Marcel Boloş

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţii şi investiţiile noi în acest tip de infrastructură necesară fermierilor din ţara noastră, prin prisma accentuării secetei cu care se confruntă culturile agricole în fiecare an, ar putea să fie finanţate din fondurile alocate de Comisia Europeană pe noul mecanism RePower EU, ce va fi inserat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a afirmat Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Domnia sa a precizat chiar că a prezentat în acest sens Comisiei Europene un proiect-pilot prin care sistemele de irigaţii ar putea fi finanţate prin programul RePowerEu, prin introducerea unei componente de producere a energiei verzi pe baza panourilor fotovoltaice flotabile.

"Este un concept de investiţie nou, care sper să aducă multă valoare adăugată pentru economia României, pentru că are componenta din energie verde, ceea ce înseamnă panouri de energie fotovoltaică flotabile, care sunt aşezate şi iau forma canalului de irigaţii. (...) În staţiile de pompare, intenţia noastră e să aducem echipamente energetice noi, să le înlocuim pe cele vechi, ceea ce va duce la reducerea simţitoare a consumurilor energetice. Mai dorim să facem automatizarea întregului proces din staţiile de pompare, inclusiv automatizarea consumului de apă, etapă în care fermierii vor putea duce cantităţile de apă necesare pe suprafeţele agricole prin simpla comandă de pe telefonul mobil transmisă la dispeceratul care va deservi canalele de irigaţii. Apoi stăvilarele vor fi acţionate automat şi vor putea să ducă la monitorizarea şi managementul întregului consum de apă care are loc pe canalul de irigaţii. Acesta este conceptul prezentat de noi la Bruxelles şi oficialii europeni au fost surprinşi în mod plăcut de felul în care am gândit această investiţie. Din estimările noastre avem o investiţie de 1,8 miliarde euro, pe o lungime de 1700 kilometri pe canalele de irigaţii, cu putere instalata de 1400 MWh prin aceste panouri fotovoltaice flotabile. Acesta este un proiect pilot la care mai trebuie să lucrăm şi să discutăm detaliile cu serviciile Comisiei Europene pentru a le cuprinde în capitolul de RePower EU", a declarat ministrul Marcel Boloş.

El a precizat că tot în domeniul industriei agro-alimentare a lansat apelul de eficienţă energetică, ce are trei etape: prima, de ajutor de minimis prin care sunt finanţate unităţile de cogenerare pentru producerea energiei electrice şi termice, a doua privind producerea energiei verzi şi eficienţa energetică a clădirilor - unde sunt alocaţi pentru industria respectivă 200 milioane euro şi a treia constând într-un apel destinat în exclusivitate industriei agroalimentare pentru capitalizarea cu echipament tehnologic în vederea creşterii competitivităţii - unde alocarea este de 150 milioane euro.

Depozitele regionale - un proiect în aşteptarea surselor de finanţare

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a vorbit şi despre construirea celor opt depozite regionale - câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a ţării -, proiect pe care l-a dorit finanţat din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, obiectiv însă care nu a mai fost urmărit de succesorul său în funcţie, la finalul primului mandat. Cu toate acestea, în actualul mandat de ministru, Marcel Boloş a identificat surse de finanţare pentru construirea acestor depozite regionale, iar una dintre ele este chiar componenta de împrumuturi din cadrul PNRR.

"Depozitele regionale le-am iniţiat şi cuprins în prima versiune a PNRR. Atunci erau prevăzuţi 750 milioane euro pentru industria agro-alimentară, unde aveam şi această componentă a depozitelor regionale. În prezent, dorim să găsim cea mai bună formă de utilizare a împrumuturilor din PNRR, unde avem peste 14 miliarde euro pe această componentă. Discuţia cu Comisia Europeană este pentru reprioritizarea investiţiilor din PNRR şi să punem în împrumuturi investiţiile specifice în perioada de criză. Depozitele regionale rămân o prioritate a noastră la nivel naţional, dar să vedem cum vor evolua lucrurile şi ce mandat de renegociere a PNRR voi primi din partea coaliţiei de guvernare. Am găsit deschidere la nivelul Comisiei Europene pentru reprioritizarea investiţiilor puse la finanţare din componenta de împrumut din PNRR, deci există o şansă pentru finanţarea depozitelor regionale", a spus Marcel Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a menţionat că are în vedere şi realizarea infrastructurii de acces şi a părţii de logistică pentru depozitele respective.

"Trebuie să legăm partea de depozitare de infrastructura de acces - reabilitarea liniilor cale ferată care duc spre silozurile existente sau spre cele viitoare, conectivitatea la reţeaua TEN-T, precum şi partea de logistică. În Programul Operaţional de Transport nu se prea vorbeşte de acest lucru, dar am luat iniţiativa ca pe dezvoltarea industrială, în anexa 2, acolo unde ştim că sunt disfuncţionalităţi legate de conectivitatea la drumuri şi accesul la calea ferată să facem investiţii în infrastructură cu efect multiplicator pe partea de reindustrializare. (...) Aş vrea să facem, pe agricultură dezvoltarea componentei de logistică prin depozite, partea de mijloace de transport şi accesul la infrastructura feroviară, rutieră sau navală. Nu vom putea rezolva toate problema, dar câteva proiecte pilot pot începe pentru valorificarea potenţialului agricol al României. Dacă nu se poate face acest lucru prin PNRR, atunci le vom face din sumele alocate în politica de coeziune pentru perioada 2021-2027", a precizat Marcel Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a amintit că alocările penru mediul de afaceri au fost consistente în acest an, atât pe măsurile 4.1.1, 4.1.1 bis, microindustrializare, granturi pentru capital de lucru şi că acestea vor continua până în anul 2027. Marcel Boloş a menţionat că targhetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene este ca, până la 31 decembrie 2022, Comisia Europeană să ne aprobe toate programele operaţionale pentru perioada de programare financiară 2021-2027, în care avem alocaţi 45 miliarde euro, fondurile urmând a fi folosite pentru dezvoltarea mai mult sectoare economice din ţara noastră, pentru infrastructură, pentru digitalizare, dar şi pentru susţinerea mediului de afaceri.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Halucinatii hazardate- baga Romania 2 miliarde de euro in canale de irigatii cand o sa vedeti purcei zburand ca ciorile pe deasupra Bucurestiului.

    Orice specialist va poate spune ca irigatia alimentata de panouri are randament subunitar si produce mancare la preturi astronomice. 

    Deci Romania nu are bani sa puna panouri pe blocuri sa incalzeasca apa sau sa produca ceva curent dar. ce sa vezi, nene.. le poate instala in camp deschis sau pe lacuri de acumulare cum mai auzeam pe cineva

    Baietii astia au halucinatii zilnice.. ! 

    Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene vorbeste , intre altele, despre construirea celor opt depozite regionale - câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a ţării. Toate bune si frumoase, numai că cele 8 regiuni de dezvoltare sunt sublime, dar in realitate "lipsesc cu desăvârsire" cum ar spune Caragiale. Si asta pentru că, la mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Romania a ieșit din comunism o țară săracă, obosită, incapabilă să se adapteze repede la modelul economiei de piață. Ca nivel de dezvoltare, eram cu zeci de ani în urma Europei Occidentale. Tranziția României a început cum nu se putea mai prost si practic nu s-a incheiat nici până astăzi. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive, soldată cu atragerea scazută de fonduri europene.

    De aceea, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum: 

    -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania; 

    -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală; 

    -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte; 

    -Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare; 

    – Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online. 

    In prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Dacă s-ar face regionalizarea si descentralizarea, restul o să vină de la sine apoi.  

    Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. 

    În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. 

    De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă. In plus, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată si de îndeplinirea celorlalte reforme propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume: 

    -Reforma pensiilor; 

    -Reforme în politica fiscală; 

    -Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat; 

    -Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică; 

    –Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare; 

    –Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice; 

    -Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție; 

    -Transport fără emisii de carbon;

    -Energie Regenerabilă. 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro
Gala Regista 2023

Curs valutar BNR

07 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9022
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5747
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9405
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4884
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3601

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro