CONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" Alina Popa, CITR: ”Cred că în continuare nouă ne revine menirea să educăm mediul antreprenorial cu privire la procedura de insolvenţă”

La patru ani de la implementarea cadrului european privind restructurarea, provocările majore ţin în continuare de nivelul de educaţie financiară şi de modul în care antreprenorii şi creditorii înţeleg aceste instrumente, a declarat Alina Popa, Head of Legal în cadrul CITR, în cadrul conferinţei ”Codul Insolvenţei”, ediţia a XII-a.

Aceasta a subliniat că punctul de plecare al reformei a fost unul fragil, marcat de lipsa de informare a mediului de afaceri. „În 2020, când s-a pus problema implementării directivei privind restructurarea noi am făcut un studiu şi către instanţe şi către mediul de business în care i-am întrebat de ce procedurile pe care le aveam la dispoziţie la momentul respectiv nu erau proceduri funcţionale. 16% dintre respondenţi ne-au spus că nu ştiau despre existenţa acestor proceduri şi 16%, deci la egalitate, nu-i cunoşteau avantajele, ceea ce înseamnă că noi am plecat de la un mediu antreprenorial insuficient educat. Am ajuns în 2022, când s-a implementat un cadru nou şi când antreprenorii au avut totuşi deschidere, alături de creditori, mai puţin la început, să se uite către acest cadru. Noi am început să vorbim mai des despre existenţa acestei proceduri, despre cum se întâmplă lucrurile, despre ce beneficii pot exista pentru antreprenori. Ajungem acum după patru ani să ne gândim că aceste proceduri sunt un drum către faliment. Cred că în continuare nouă ne revine menirea de a educa mediul antreprenorial şi de a face acea educaţie financiară” a declarat Alina Popa.

În opinia sa, următorul pas este schimbarea mentalităţii antreprenorilor, în special în ceea ce priveşte recunoaşterea timpurie a dificultăţilor: „După ce le-am povestit antreprenorilor că există această procedură, cum o pot accesa, ce pot face cu această procedură, acum trebuie să-i învăţăm şi cum să se uite la această stare de dificultate, cum să se uite la greşelile pe care le fac şi cum să facă demersuri să vină mai devreme„Cunosc dificultatea de a renunţa la controlul asupra afacerii şi, de asemenea, am observat poziţionarea creditorilor. De fiecare dată când, în cele din urmă, reuşesc să conving antreprenorii să intre în insolvenţă, remarc tendinţa acestora de a pierde susţinerea creditorilor”.

De aceea, când mă uit la aceste proceduri şi la modul în care au evoluat, mă gândesc că în continuare ar trebui să luptăm pentru ele”, a declarat reprezentantul CITR.

Alina Popa a arătat că, deşi cadrul legislativ este considerat funcţional, România nu dispune încă de mecanismele existente în alte state europene, ce responsabilizează mai puternic antreprenorii.

„Cadrul este bun. Există reţete de succes în afară, care probabil că au o asistenţă sistemică diferită. Într-adevăr, la ei una dintre chestiunile pe care o face judecătorul sindic când deschide insolvenţa este să stabilească cu exactitate, printr-un raport al unui profesionist, momentul în care compania a ajuns în insolvenţă. Această dată şi repercusiunile ce decurg din neidentificarea la timp de către antreprenor a apariţiei stării de insolvenţă îl determină pe antreprenor să îşi ia, probabil, alături specialişti sau să aibă cunoştinţele necesare ca el să îşi determine să ştie starea afacerii lui şi să-şi determine momentul la care intră în insolvenţă. Asta îl forţează să fie educat. Noi nu avem încă astfel de elemente, noi nu ne uităm la momentul la care apare starea de insolvenţă şi n-avem repercusiuni de aşa natură încât să putem să-i cerem antreprenorului să facă să facă chestiunea asta, dar noi, ca practicieni, putem să o facem şi o facem în mod activ. Dar încă nu avem sistemul”, a afirmat domnia sa. În acest context, Alina Popa consideră că eforturile trebuie continuate atât la nivel legislativ, cât şi în zona de consiliere a antreprenorilor.

„Cred că trebuie să mai îmbunătăţim legislaţia, cred că trebuie să continuăm să facem ceea ce-am făcut până acum în ultimii patru ani, anume să vorbim în continuare antreprenorilor şi să îi sfătuim cu privire la ce să facă”, a declarat aceasta. Reprezentantul CITR a evidenţiat o schimbare pozitivă în comportamentul creditorilor, în special al băncilor, care încep să adopte o abordare mai constructivă.

„În ultimul an am avut câteva surprize foarte plăcute. Am avut creditori din mediul bancar care au venit şi au discutat deschis despre clienţi pe care i-au văzut că au dificultăţi şi care au solicitat în mod expres o restructurare operaţională a companiei. Deci şi antreprenorii şi-au văzut nevoia de a avea o restructurare operaţională şi creditorii care le-au fost cei mai apropiaţi şi puternici susţinători au văzut această nevoie şi au venit împreună, au îndrumat antreprenorul către un specialist care să poată să-i ofere această soluţie”, a mai spus sursa citată.

În final, aceasta a atras atenţia că arhitectura legislativă trebuie construită plecând de la realitatea majorităţii cazurilor, nu de la excepţii

„Pentru noi, când stabilim cadrul legislativ şi când încercăm să construim un sistem în jurul antreprenorilor şi creditorilor, sistemul acesta trebuie construit pe ideea că nu vorbim despre fraude, nu ne uităm la un sistem fraudulos pe care trebuie să îl închidem printr-o eventuală trecere rapidă într-o stare de faliment”, a conchis Alina Popa.