„La patru ani de la implementarea cadrului european privind restructurarea, provocările majore ţin în continuare de nivelul de educaţie financiară şi de modul în care antreprenorii şi creditorii înţeleg aceste instrumente”, a declarat Alina Popa, Head of Legal în cadrul CITR, în cadrul conferinţei ”Codul Insolvenţei”, ediţia a XII-a.
Aceasta a subliniat că punctul de plecare al reformei a fost unul fragil, marcat de lipsa de informare a mediului de afaceri.
„În 2020, când s-a pus problema implementării directivei privind restructurarea noi am făcut un studiu şi către instanţe şi către mediul de business în care i-am întrebat de ce procedurile pe care le aveam la dispoziţie la momentul respectiv nu erau proceduri funcţionale. 16% dintre respondenţi ne-au spus că nu ştiau despre existenţa acestor proceduri şi 16%, deci la egalitate, nu-i cunoşteau avantajele, ceea ce înseamnă că noi am plecat de la un mediu antreprenorial cu mare nevoie de educaţie. Am ajuns în 2022, când s-a implementat un cadru nou şi când antreprenorii au avut totuşi deschidere, alături de creditori, să se uite către acest cadru. Noi am început să vorbim mai des despre existenţa acestei proceduri, despre cum se întâmplă lucrurile, despre ce beneficii pot exista pentru antreprenori. Ajungem acum după patru ani să ne gândim că aceste proceduri sunt un drum către faliment. Cred că în continuare nouă, specialiştilor, ne revine datoria de a face educaţie financiară pentru mediul antreprenorial, să îi învăţam să îşi determine starea de dificultate şi către ce proceduri să se îndrepte”, a declarat Alina Popa.
În opinia sa, următorul pas este schimbarea mentalităţii antreprenorilor, în special în ceea ce priveşte recunoaşterea timpurie a dificultăţilor.
„După ce le-am povestit antreprenorilor că există această procedură, le-am spus cum o pot accesa, ce pot face cu ea, acum trebuie să le explicăm şi cum să se uite la această stare de dificultate, cum să înţeleagă greşelile pe care le fac şi cum să facă demersuri şi să vină către specialişti mai din timp. De aceea, când mă uit la aceste proceduri şi la modul în care au evoluat, mă gândesc că în continuare este nevoie să luptăm pentru a fi înţelese şi implementate din timp în business-urile care au nevoie. Este nevoie să dezvoltăm o cultură a negocierii, să îi aducem la aceeaşi masă pe creditori şi antreprenori ca să se păstreze plus valoarea”, a declarat reprezentantul CITR.
Alina Popa a arătat că, deşi cadrul legislativ este considerat funcţional, România nu dispune încă de mecanismele existente în alte state europene, care responsabilizează mai puternic antreprenorii.
„Cadrul este bun. Există reţete de succes în afară, care probabil au o asistenţă sistemică diferită. Într-adevăr la ei, una dintre chestiunile pe care o face judecătorul sindic când deschide insolvenţa este să stabilească cu exactitate, printr-un raport al unui profesionist, momentul în care compania a ajuns în insolvenţă. Acest fapt şi repercusiunile care decurg din neidentificarea la timp de către antreprenor a apariţiei stării de insolvenţă, îl condiţionează pe antreprenor să îşi ia alături specialişti sau să aibă cunoştinţele necesare ca el să înţeleagă starea afacerii lui şi să determine singur momentul în care intră în insolvenţă. Acest fapt îl forţează să fie informat. Noi nu avem încă astfel de elemente, noi nu ne uităm la momentul în care apare starea de insolvenţă şi n-avem repercusiuni de aşa natură încât să putem să-i cerem antreprenorului să facă acest lucru, dar noi, ca practicieni, putem să o facem în mod activ. Dar încă nu avem sistemul aliniat cu nevoile ”, a afirmat aceasta.
În acest context, Alina consideră că eforturile trebuie continuate atât la nivel legislativ, cât şi în zona de consiliere a antreprenorilor.
„Cred că legislaţia mai are nevoie de îmbunătăţiri, şi că este nevoie să continuăm să facem ceea ce-am făcut până acum în ultimii patru ani, anume să vorbim în continuare antreprenorilor şi să îi sfătuim cu privire la ce să facă. Misiunea noastră este să le fim alături şi să îi învăţam”, a declarat aceasta.
Totodată, Popa a evidenţiat o schimbare pozitivă în comportamentul creditorilor, în special al băncilor, care încep să adopte o abordare mai constructivă.
„În ultimul an, am avut câteva surprize foarte plăcute. Am avut creditori din mediul bancar care au venit şi au discutat deschis despre clienţii pe care i-au văzut că au dificultăţi şi care au solicitat în mod expres o restructurare operaţională a companiei. Deci şi antreprenorii au înţeles nevoia de a avea o restructurare operaţională şi creditorii care le-au fost cei mai apropiaţi şi puternici susţinători au văzut această nevoie şi au venit împreună, au îndrumat antreprenorul către un specialist care să poată să-i ofere această soluţie”, a spus aceasta.
În final, reprezentantul CITR a atras atenţia că arhitectura legislativă trebuie construită plecând de la realitatea majorităţii cazurilor, nu de la excepţii
„Noi, practicienii, când stabilim cadrul legislativ şi construim un sistem în jurul antreprenorilor şi creditorilor, nu privim insolvenţele ca pe ceva fraudulos, avem la baza ideea că nu ne uităm la un sistem fraudulos pe care trebuie să îl închidem printr-o eventuală trecere rapidă într-o stare de faliment. Legiuitorul trebuie să pornească în construcţia oricărui cadru legislativ de la buna credinţă ”, a declarat Alina Popa.
















































