CONFERINŢA "LINIŞTEA DINAINTEA FURTUNII ŞI TENTATIVELE DE ÎNDIGUIRE"Dezbatere pe tema Directivei UE privind restructurarea şi ştergerea de datorii

E.O.
Companii #Insolvenţa / 28 - 29 mai

Dezbatere pe tema Directivei UE privind restructurarea şi ştergerea de datorii

Actualizare - ALEXANDRU RĂŢOI, AVOCAT: "În cazul neseparării în mod rezonabil a datoriilor personale şi profesionale, ele trebuie tratate în cadrul unei proceduri unice"

Dacă în legile 85/2014 şi 151/2015 nu am avut un temei juridic pentru a declanşa o procedură a insolvenţei, în ceea ce priveşte pe cei care exploatează o întreprindere civilă de tip profesie liberală, prin proiectul de lege privind implementarea directivei europene, se modifică practic această regulă în care se punea problema unor proceduri multiple de insolvenţă, susţine Alexandru Răţoi,avocat, partener la Piperea şi Asociaţii, doctor în drept.

"Această problemă a dualităţii de proceduri de insolvenţă, respectiv tratament asupra îndatorării, a apărut odată cu intrarea în vigoare a legii 151/2015. Dacă ne uităm acum la art.3 din legea 85/2014, vedem că el exclude expres această categorie a profesiilor liberale. Vorbim doar de ceilalţi profesionişti astfel cum sunt ei definiţi de art. 3 din Codul Civil. Articolul 4 aliniat 1 din legea 151/2015 exclude debitorii persoane fizice şi cu obligaţii rezultând din exploatarea unei întreprinderi în sensul articolului 3. Observăm o dublă măsură în privinţa aplicabilităţii celor două reglementări, pentru că una dintre ele se referă la persoane (profesionişti), iar cealaltă la obligaţii, deci avem două criterii cu care trebuie să operăm. Proiectul de lege actual vine şi reformează această idee şi ne include în domeniul de aplicare a legii 85/2014 profesiile liberale, care până acum erau excluse. Proiectul ne menţine însă în continuare definiţia profesiei liberale, deşi ea a devenit inutilă în condiţiile în care legea se aplică tuturor profesioniştilor", a spus avocatul Alexandru Răţoi.

El a precizat că, din punctul său de vedere în actualul proiect de lege se realizează o confuzie între remediile puse la dispoziţia creditorilor în privinţa executării silite, întemeiate pe diviziunile patrimoniale de la articolul 2324 alineatele 3 şi 4, şi procedurile de insolvenţă.

"Articolul 3, astfel cum este modificat, se referă în mod constant la datoriile profesionale care sunt incluse în patrimonii constituite conform art. 2324 alin.3 şi 4. Dar dacă ne uităm la acest text, el este dedicat creditorilor şi se referă la bunuri care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului. Evident că există aici o necorelare importantă pentru că legiuitorul nu revine la noţiunea de obligaţie civilă şi obligaţie comercială, care ar realiza o uniformizare a aplicării legilor 85/2014 şi 151/2015, pentru că s-ar referi toate la obligaţii şi nu ar mai face această confuzie între activele întreprinderii şi bunurile sau drepturile debitorului.

Pentru accesul la procedură, trebuie să luăm în considerare textul directivei care îşi propune ca în situaţia în care nu putem să separăm în mod rezonabil datoriile personale şi profesionale, ar trebui să fie tratate în cadrul unei proceduri unice sau coordonate. Numai că proiectul textului de lege lucrează cu mai multe ipoteze practice, care duc iar la proceduri duale", a spus Alexandru Răţoi, care a precizat că procedura insolvenţei ar trebui să urmărească natura obligaţiei asumate privind accesul la una dintre procedurile instituite prin lege.

G.M.

---

Actualizare - Florian Mateiţă, practician în insolvenţă, partener în cadrul RomInsolv: "Acest sistem de avertizare trebuie gândit şi construit astfel încât să fie accesibil atât debitorului, cât şi creditorului"

Acest sistem de avertizare trebuie gândit şi construit astfel încât să fie accesibil atât debitorului, cât şi creditorului, a spus Florin Mateiţă, practician în insolvenţă, partener în cadrul RomInsolv.

Acesta a precizat: "Din punctul meu de vedere, al celui care ar trbeui să aplice la un moment dat această legislaţie, şi o să dau şi un exemplu de caz concret care s-a întâmplat acum ceva timp şi despre cum ar putea să funcţioneze acest surplus de bunăvoinţă din partea curentelor şi tendinţelor care au loc pe plac european, respectiv de a doua şansă şi a doua şansă concretizată în cei 3 mari piloni pe care i-am văzut, respectiv prevenţia, ştergerea de datorii şi bineînţeles în caz de faliment, lichidarea rapidă a ceea ce a mai rămas de pe urma debitorului.

Se întâmpla în anul 2009 în luna octombrie, când intra în faliment o mare casă de expediţie. Printre clienţi multinaţionale, era beneficiara unor fluxuri importante de marfă, şi sub imperiul creşterii constante a cererii de produse şi de servicii pe care a avut-o de-a lungul timpului a ajuns să obţină cu credite bancare proprietăţi pe care le-a transformat în depozite şi cu care îşi gestiona din punct de vedere logistic fluxurile de marfă. Sfârşitul anului 2008 a prins societatea cu credite la bănci, garantate cu încasările din cont curent, cu încasările din contractele importante, cu bineînţeles garanţii imobiliare şi tot ce se mai putea garanta. Fluxurile, având în vedere criza s-a declanşat în finalul lui 2008, au început să scadă. Evident - scăzând fluxurile de marfă şi contractele existând în forma în care le ştiau cu toţii la vrmeea respectivă, în imposibilitate de a negocia cu multinaţionalele care era beneficiarele serviciilor, au rămas la acelaşi preţ - încasările au început să scadă. Scăzând încasările, cei care au fost prima dată afectaţi nu au fost salariaţii fără de care nu se putea, nici băncile care îşi trăgeau banii de la început, nici bugetul statului pentru că nu mai putea participa la noi licitaţii în cazul în care înregistra datorii la stat ci au fost chiar cei care au fost motorul acestei companii, respectiv cărăuşii. Cărăuşi care odată ce au început să fie neplătiţi au declanşat un fel de lipsă de interes faţă de respectarea contractelor care la rândul lor considerau aceia că nu erau respectate. Prin urmare, condiţiile de calitate pe care le cereau clienţii marei case de expediţii au început să nu mai fie respectate. Nefiind respectate au declanşat evident întreruperea şi întârzierea, încetinirea şi mai mult a fluxurilor. Această spirală nu a putut fi oprită. Primul imbold al antreprenorului a fost să discute cu fiecare în parte. Fiecare bancă a considerat că nu poate să facă o păsuire, o uşurare a poverii pe care o avea de plătit lunar pentru că ar fi beneficiat celelalte bănci. Atunci au zis nu. Bugetul statului evident era în imposibilitate de a lua o decizie privind întârzieri sau păsuiri. Salariaţii au început să nu mai încaseze şi să împartă cumva bruma de venituri care mai intrau în firmă şi erau liberă de sarcini, ca să o numim aşa, cu cărăuşii, şi evident că nemulţumirea s-a propagat şi în rândul salariaţilor care au ajuns ulterior să o părăsească. (...) Evident a intrat în insolvenţă, a încercat să facă o reorganizare, dar pentru că fluxurile de marfă pe care le avea nu erau suficiente faţă de acelaşi nivel al datoriilor iar planul de reorganizare nu a putut fi făcut în considerarea sumelor reale ci doar bazându-ne pe valoarea evident evaluate a unor active care ştiam cu toţii că nu mai valorau atât, dar în fine, hârtia aşa a arătat. Prin urmare, după un an de încercări, datoriile care s-au acumulat au condus evident la intrarea în faliment. Faliment care, trebuie să recunoaştem, durează şi acum. De ce, pentru că o parte din garanţiile pe care le-au avut băncile au fost considerate a fi atât de valoroase, sau piaţa atât de neştiutoare faţă de valoarea care ar fi trebuit încasată de către bănci încât nu s-au putut vinde. Abia acum câteva zile am primit vestea cea bună că un recuperator de creanţe a cumpărat un pachet de credite neperformante printre care şi creditele pe care le are faţă de acest debitor, respectiv probabil că se va debloca şi va intra în circuitul normal al pieţei si activul care a mai rămas. Ne-am pus întrebarea, ce şi cum ar trebui făcut în aşa fel încât, având ca centură de siguranţă actuala legislaţie pe care sper eu să n-o facem mai proastă, să beneficiem de această importantă tendinţă de a încerca o discutare, o negociere, o repoziţionare înainte de a fi prea târziu, respectiv înainte de a intra în insolvenţă".

Potrivit lui Mateiţă, firul logic al întregii construcţii pe care directiva europeană o pune în sarcina statelor pentru a fi implementată are legătură inclusiv cu costul excesiv al unei proceduri de insolvenţă sau reorganizare care ar apăsa asupra IMM-urilor, care sunt cele mai numeroase entităţi din economie şi care ajung cel mai des la insolvenţă.

"Prin urmare, unul dintre pilonii pe care stă această construcţie este avertizarea timpurie, gândită pare-se ca un sistem de indicatori care au rolul de a genera o alarmă, o atenţionare. Comisia Europeană îl vede doar către debitor şi prin urmare să se pregătească sau să se aştepte să fie şi perioade mai grele pe care să încerce să le străbată singur sau poate cu creditorii şi furnizorii săi în cazul în care intră într-o restructurare. Din punctul nostru de vedere, cunoscând comportamentul antreprenorului român, modul în care gândeşte şi văzând că de cele mai multe ori nu este posibilă negocierea decât atunci sau în momentul în care este prea târziu, acest sistem de avertizare ar trebui să fie gândit şi construit la un aşa nivel încât să fie accesibil tuturor, respectiv atât debitorului cât şi creditorului. Să fie gândit ca un sistem de rating, ancorat în realitatea fiecărei ramuri industriale pentru că ştim cu toţii că există diverse termene de plată în farma, industria alimentară şi aşa mai departe. Gândit ca fiind o medie, să nu pornească din nişte idealuri, ci să plece de la realitate, să determine media fiecărei ramuri şi fiecare întreprindere să aibă un asemenea sistem care să o poziţioneze în funcţie de restul întreprinderilor prin acest tunel. Am avea o atenţionare timpurie, nu neapărat din partea antreprenorului, pentru că probabil cu toţii ne gândim că atunci când nu mai poţi să plăteşti o factură sau când trebuie să te scuzi şi când trebuie permanent să ai un dialog neplăcut cu creditorii, că nu poţi plăti azi sau mâine sau că plăteşti peste o săptămână sau că eşti pe cale să pierzi un contract important eu cred că avertizarea timpurie vine şi antreprenorul conştient, de bună credinţă, ştie, o are. E vorba de a fi împins antreprenorul care şovăie în a lua decizii de către partenerii lui, de către creditori care ar putea din timp să-i spună omule, nu mai pot să-ţi dau cu 30 de zile termen de plată pentru că am sentimentul, aşa cum arată indicatorul respectiv, că încet-încet ai o problemă. Modul acesta de a-şi vedea interesul atât creditorul cât şi debitorul ar putea să ducă la deblocarea din timp a unei situaţii care să nu fie prea târzie", a spus Florian Mateiţă.

M.G.

---

Actualizare - VALENTIN DRĂGOI, AVOCAT ÎN CADRUL DT LAWYERS: "Acordul de restructurare este un frate mai mic şi mai prost al procedurii de concordat preventiv"

Dacă proiectul de lege privind implementarea directivei 2019/1023 va rămâne în forma actuală va fi, împreună cu prevederile legii 85/2014 cu privire la măsurile de prevenire a insolvenţei, respectiv mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv, o sursă aproape inaplicabilă unei societăţi aflată în dificultate financiară, arată Valentin Drăgoi, avocat în cadrul DT Lawyers.

"Un debitor aflat în situaţie de dificultate financiară nu înseamnă un debitor aflat în insolvenţă. Lucrul acesta trebuie lămurit, întrucât agenţii economici consideră că pot salvgarda societatea în momentul în care se află de fapt la limita falimentului. Ca să poţi fi un astfel de debitor în dificultate financiară şi să apelezi la măsurile de prevenire a insolvenţei, trebuie să ai nişte lichidităţi care să acopere creanţele pe termen scurt şi acest lucru nu se întâmplă prea des în practică, deoarece întreprinderile evită să intre în această procedură de prevenire a insolvenţie care trezeşte monştrii, adică creditorii. Cei mai de temut creditori în astfel de situaţie sunt în mod special băncile şi instituţiile financiare nebancare. Unui debitor îi este greu să negocieze în acel moment cu băncile, care declară scadenţa anticipată a creditului pentru a-şi securiza creanţa. Aceştia ar trebui să se numească creditori-hulpavi, care nu se satură niciodată să vină cu tot soiul de accesorii la creditele respective. De aceea întreprinderile nu trebuie să stea în pasivitate cu privire la situaţiile de dificultate", a spus Valentin Drăgoi.

El a menţionat că, din analiza proiectului de lege, a observat că "acordul de restructurare este un frate mai mic şi mai prost al procedurii de concordat preventiv", neavând niciun fel de aplicabilitate.

"În procedura de concordat preventiv poţi suspenda executarea încă de la momentul admiterii cererii de concordat preventiv. Acordul de restructurare nu priveşte această suspendare, decât dacă judecătorul sindic va considera că executarea poatea fi suspendată", a arătat Valentin Drăgoi.

Conform acestuia, acordul de restructurare nu se va aplica în detrimentul planului de concordat preventiv, cum la fel mandatul ad-hoc prevăzut de legea 85/2014 nu a fost aplicat niciodată.

G.M.

---

Actualizare - Adrian Câciu, economist: "Foarte multă lume şi-a pus întrebarea de ce banii împrumutaţi nu ajung în economie"

Foarte multă lume şi-a pus întrebarea de ce banii împrumutaţi de Guvern nu ajung în economie, iar foarte puţini politicieni, mai ales de la putere, au dat un răspuns care să şi poată stea în picioare, a afirmat Adrian Câciu, economist. Potrivit acestuia, guvernul a intenţionat să împingă întreaga economie către îndatorare.

Acesta a afirmat: "Foarte multă lume şi-a pus întrebarea de ce banii împrumutaţi nu ajung în economie. Foarte puţini politicieni, mai ales de la putere, au dat un răspuns care să şi stea în picioare. Eu vă spun că (...) tactica sau strategia guvernului a fost să ia banii, să creeze aparenţa că există bani, dar să împingă întreaga economie către îndatorare. Dacă vă uitaţi în anul 2020, singurul program de succes între ghilimele, care a funcţionat, a fost IMM Invest, un program care înseamnă creditare cu garanţii de stat. Deşi din martie discuţiile cu mediul antreprenorial au fost acelea care se învârteau în jurul unor granturi pe care statul să le acorde către economie, granturi care nu au ajuns nici până în ziua de azi. Poate mulţi nu ştiu dar statul român are un instrument, instrumentul de minimis, prin care poate să acorde granturi de până la 200.000 de euro oricărei IMM, la orice moment, pentru elemente ce ţin de partea de capital de lucru sau promovare sau extinderea zonei de influenţă în piaţă. Statul român şi conducătorii săi nu au înţeles acest mecanism, nu l-au înţeles nici cei din trecut care nu au apelat la acest instrument de minimis. (...) Actele normative şi banii de implementare a granturilor nu au apărut în piaţă decât în octombrie. Între timp, domnul (Florin) Cîţu, ca premier şi mare economist, v-a îndemnat şi ne-a îndemnat pe toţi să luăm împrumuturi de la IMM Invest ca fiind singura soluţie. (...) Toţi cei care au vrut să mai reziste s-au dus să-şi ia credite pe capital de lucru şi acolo a fost o mare ţeapă pentru că acestea sunt pe 3 ani, infuzia în economie vine în 3 ani şi automat nu poţi să generezi redresare pe termen scurt. Banii (din împrumuturi) s-au ţinut în buffer (rezerva în valută la dispoziţia guvernului - n.r.) şi sunt şi acum 2 miliarde de euro în plus în buffer".

Acesta a mai făcut referire şi la programele de tipărire de monedă derulate de băncile centrale din Statele Unite şi Europa, spunând că marea greşeală făcută atât în prezent cât şi în 2010 este faptul că banii nu au fost distribuiţi pe canalul direct către economie.

"BCE a dat în piaţă un pachet de 3.700 de miliarde de euro din care 1.700 de miliarde au ajuns deja în piaţă sub formă de împrumuturi, către statele membre sau sistemului financiar bancar care să împrumute statele membre astfel încât acestea să poată da ajutoare de stat, perfuzii, către economie. Sunt datorii. La prima vedere ai spune asta e situaţia. Dar situaţia este gravă pentru că noi nu venim după o perioadă în care datoria a fost restructurată, iar datoria aceasta este o datorie care adaugă la datoria pe care ai făcut-o în anii precedenţi", a spus Câciu, adăugând totuşi că scoaterea brutală a perfuziilor economiei ar putea duce la prăbuşirea acesteia. Conform lui Adrian Câciu, Europa se confruntă cu o lipsă cronică de cerere agregată.

Potrivit acestuia, datoria în zona Euro va depăşi în curând întreg PIB-ul regiunii, în timp ce la nivelul burselor din Statele Unite se manifestă o bulă financiară care se apropie de apogeu.

"Poate genera o volatilitate foarte mare la un moment dat. Acel moment dat poate fi oricând. Vedeţi cât de volatilă devine piaţa când un antreprenor ca Elon Musk face tot felul de anunţuri pe Twitter. Trăim într-o lume care pur şi simplu mi se pare că a luat-o razna. Această volatilitate care se poate crea, dacă va conduce cumva (...) la implozia bulei bursiere americane, va genera un tsunami la nivel mondial mult mai grav şi mult mai mare decât ce a fost în 2008", a afirmat Câciu.

Acesta a spus că România va atinge anul viitor nivelul de 60% datorie publică raportat la PIB.

M.G.

---

Actualizare - DRAGOŞ IVANOVICI, VICEPREŞEDINTE UNEJ: "Dosarul de încuviinţare a unei executări silite devine din ce în ce mai stufos, după transpunerea directivei 2019/1023"

Pe lângă tsunami-ul de insolvenţe care se prevede în perioada următoare, este de aşteptat un tsunami şi în cazul executărilor silite, afirmă Dragoş Ivanovici, vicepreşedinte Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ).

"În ambele domenii, cauzele sunt aceleaşi: dificultate economică, lipsa lichidităţilor, dificultăţile de reglementare şi dificultăţile de cooperare între statele membre. În această situaţie trendul va fi favorabil debitorilor care pot fi salvaţi de la desfiinţare. Directiva nu impune o modalitate de reglementare a procedurilor de restructurare, ci are ca scop doar implementarea standardelor europene. (...) Statele membre au obligaţia să preia dispoziţiile privind executarea silită a debitorilor aflaţi în procedură de reorganizare, dar cu necesitatea respectării echilibrului între ajutorul acordat debitorilor şi drepturile creditorilor", a precizat Dragoş Ivanovici.

Conform directivei europene 2019/1023, creditorii afectaţi de interdicţia urmăririi debitorului aflat în procedură de restructurare sunt diferiţi în funcţie de stadiul procedurii. De la data deschiderii procedurii sunt afectaţi toţi creditorii, fără excepţie, până la data omologării planului de restructurare, când debitorul aflat în concordat ar putea fi executat silit de creditorii neafectaţi, a arătat vicepreşedintele UNEJ.

"Anterior demarării oricăror proceduri de executare silită, debitorul trebuie notificat în acest sens. Dar, în termen de 30 de zile, debitorul poate derula negocieri privind planul de restructurare, la care creditorul e obligat să participe. Nerespectarea creditorului a obligaţiei de participare la negocieri duce la respingerea cererii de executare silită ca prematur formulată. Faţă de această procedura, nu se ştie cum ia cunoştinţă creditorul respectiv, care este neafectat, de procedura de concordat sau restructurare care se notifică doar creditorilor afectaţi. Acest lucru va duce la noi litigii în instanţă. Practic dosarul de încuviinţare a unei executări silite devine din ce în ce mai stufos", a spus Dragoş Ivanovici care a mai arătat că, deşi textul iniţiativei legislative şi a directivei europene prevede că suspendarea executării silite nu poate dura mai mult de 12 luni, bucuria creditorilor va fi de scurtă durată, întrucât după omologarea planului de restructurare suspendarea executării silite poate dura până la trei ani.

"Potrivit proiectului de modificare a legii 85/2014 prin care se transpune Directiva europeană 2019/1023, suspendarea executărilor va fi prelungită. Prelungirea suspendării executării silite e prevăzută a se face de judecătorul sindic, în termen de 48 de ore de la data introducerii cererii, fără citarea părţilor, ceea ce duce la imposibilitatea de apărare a creditorilor. Conform dispoziţiilor, planul de restructurare se poate omologa în 60 de zile, la care se poate adăuga încă o perioadă de 30 de zile, ceea ce va duce la extinderea situaţiei de dificultate şi la ceilalţi participanţi la procedură. Am încercat să sesizăm aceste aspecte, dar echipa de redactare a proiectului a respins toate obiecţiile noastre. Personal am impresia că proiectul a fost pus doar formal în dezbatere publică şi că zarurile au fost deja aruncate", a menţionat Dragoş Ivanovici.

Vicepreşedintele UNEJ a mai spus că de cele mai multe ori debitorii se manifestă abuziv, apelând la dispoziţii legale pentru a tergiversa sau a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor. El a dat exemplu legea dării în plată, pe baza căreia debitorii au formulat în mod repetat şi abuziv solicitări de dare în plată, deşi nu aveau în intenţie să cedeze creditorilor proprietatea imobilului respectiv, şi a specificat că este necesară o revizuire a respectivului act normativ.

G.M.

---

Actualizare - Dan Paul: "Nu vrem listarea companiilor de stat de dragul listării"

În sesiunea de dezbatere şi întrebări şi răspunsuri, Dan Paul a mai afirmat că Bursa nu doreşte listarea companiilor de stat de dragul listării şi nici nu stă cu mâna întinsă la stat pentru listări.

Acesta a declarat: "Nu vrem listarea companiilor cu capital de stat de dragul listării şi pentru a ne îmbunătăţi noi situaţia financiară. Chiar în ultimul an cred că am avut peste 40 de companii private care au venit la Bursa de Valori Bucureşti. Prima raţiune, primul rol pentru care există o bursă este acela de a finanţa companiile pentru diverse proiecte. Al doilea rol este piaţa în sensul de piaţă secundară, de tranzacţionare. Noi milităm (...) unde statul are o participare, ca aceasta să fie metoda transparentă de privatizare. Adică nu se mai dă şpagă în procesul de privatizare, mecanism care e folosit şi de alte ţări care au făcut privatizări, Anglia, Austria şi aşa mai departe. Deci considerăm că aceasta este o metodă prin care statul poate să elimine suspiciuni. Din nou, nu sunt pentru obligaţia statului de a vinde în acest proces, dar listarea în sine asigură transparenţă, lichiditate, dă posibilitatea cetăţenilor români de a investi într-o companie care poate e românească, cum ar fi Nuclearelectrica şi pe viitor Hidroelectrica sau alte companii. Deci sunt mai multe beneficii, dar nu stăm cu mâna întinsă la statul român să ne dea companii pentru dezvoltarea bursei. Însă s-a demonstrat că statele care au înţeles că politica de investiţii, piaţa de capital, unde statul are un rol major în politică, adică a folosit mecanismele pieţelor de capital, sunt state mai dezvoltate. Astfel economia a fost mult mai mult ajutată. Cu o politică a statului alături de piaţa de capital economia românească cred că ar ajunge în altă parte. (...) Cea mai clasică metodă de listare a unei companii este aceea de IPO, adică majorare de capital prin ofertă publică iniţială. Asta nu are nicio legătură cu vânzarea de active sau vânzarea de acţiuni pe care statul sau un alt acţionar le deţine în acea companie. E pur şi simplu o atragere de bani printr-o metodă publică, reglementată, supravegheată, bani pe care compania îi foloseşte în dezvoltarea unui proiect. Aşa s-au dezvoltat companiile miniere din America, companiile Indiilor de Vest care au adus mirodenii din India în Europa şi aşa mai departe. Deci asta este cea mai bună metodă sau exemplu pentru raţionamentul de a avea o societate listată. Mecanism pe care multe companii, că sunt private 100% sau au un capital mixt, îl folosesc".

Dan Paul a mai spus că este bine ca societăţile de stat să dea dividende pentru că altfel banii ajung să fie sifonaţi din companie.

"Cred că este un lucru bun că companiile de stat dau dividende. O companie, înafară de rolul social şi alte roluri pe care le are, a fost înfiinţată pentru a face profit. Nu vorbesc despre profit cu orice scop. Cred că este bine ca la sfârşitul unui an, dacă compania face profit, să distribuie toate dividendele fără să păstreze decât o parte pentru dezvoltare, sau deloc, iar apoi compania să facă din nou o majorare de capital. Acţionarul care vrea să rămână în companie, banii sunt folosiţi pentru dezvoltare. Pentru că dacă banii rămân în companie şi compania nici nu foloseşte banii pentru dezvoltare, de exemplu Administraţia Portului Constanţa, atunci banii sunt sifonaţi. De aceea cred că este foarte bine ca o companie să dea dividende chiar 100%, urmat imediat de o majorare de capital prin care unii acţionari pot să revină sau să nu revină, adică au făcut ieşirea din afacere. Raţiunea pentru care un om investeşte la bursă este foarte simplă: pentru potenţiala creştere a valorii acţiunilor şi pentru dividende. Nimeni nu investeşte de dragul de a investi", a spus Dan Paul.

---

Actualizare - CIPRIAN PĂUN, AVOCAT: "Amnistia fiscală generează frustrare la nivelul contribuabilului corect"

Situaţia creditorului bugetar, adică poziţia în care va fi pus statul român odată cu implementarea directivei europene 2019/1023, este una care ar trebui să îngrijoreze autorităţile, susţine avocatul Ciprian Păun, conferenţiar universitar, Universitatea de Vest Timişoara, care afirmă că doctrina germană susţine că directiva respectivă nu este compatibilă cu dreptul european în materie. .

"Bugetul statului a fost văduvit, în ultimii ani, de resurse bugetare ce puteau să vină de la contribuabili ce îşi permiteau să plăteasca aceste impozite. Amnistia generează frustrare la nivelul contribuabilului corect, mai ales când e vorba despre chestiuni aflate în dubiu. Ideea de amnistie fără stimularea celor care au avut un comportament corect poate avea efecte negative pe termen lung din perspectiva conformării voluntare. De aceea la nivelul Uniunii Europene, Comisia şi statele membre descurajează procedura de amnistiere fiscală. Comisia Europeană a menţionat că aceste amnistii trebuie să vină punctual cu scopul de a sprijini contribuabilii aflaţi în dificultate, dar fără dezavantajarea contribuabililor care îşi plătesc corect obligaţiile fiscale", a precizat Ciprian Păun.

Domnul Păun afirmă că modul în care este elaborată directiva europeană 2019/1023 coroborat cu normele din Codul de procedură fiscală va crea conflicte în interpretarea acestor acte normative.

"Directiva nu se va putea aplica contibuabililor acuzaţi de infracţiuni financiare, care nu sunt definite. Nu ştim dacă deschiderea unui dosar penal împotriva unei persoane acuzate de exemplu că a folosit anumite facturi pentru a nu plăti TVA, sau inceperea urmăririi penale, poate fi suprapusă sau încadrată în zona celor care au săvârşit infracţiuni financiare. Dacă ar fi aşa, sute sau mii de persoane care au avut probleme privind plata TVA vor fi excluse de la aplicarea acestei directive. Sunt o serie de probleme între directivă şi Codul de procedură fiscală ce pot crea disfuncţionalităţi grave. Ideea statului român de a crea un mecanism de aministie, suspendare, pauşalizând această chestiune, fără să facă o distincţie clară a celor care trebuie să beneficieze de acest suport este de natură să influenţeze comportamentul fiscal al contribuabilului pe termen mediu sau lung", a arătat Ciprian Păun.

Domnia sa a arătat că la nivel european, atunci când s-a pus problema iniţierii acestei directive s-a motivat prin faptul că problematica insolvenţelor, chiar dacă e pur naţională, are efecte la nivel european din cauza relaţiilor contractuale între companiile din diferite state membre ale Uniunii Europene.

"Această directivă duce la o europenizare a tuturor raporturilor juridice din acest domeniu. Avem această directivă, care va produce efecte la nivel european. Scopul ei va fi protejarea creditorului chirografar în fata altor creditori puternici. O consecinţă directă a acestei directive va fi trecerea spre interpretarea ei de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene", a precizat Ciprian Păun.

G.M.

---

Actualizare - Alexandru Luchici (ANAF), director în cadrul direcţiei juridice ANAF: "Scopul OUG 6/2019 este prevenirea intrării în insolvenţă a firmelor în dificultate financiară"

Alexandru Luchici, director în cadrul direcţiei juridice din ANAF, a făcut o prezentare a OUG 6/2019 privind instituirea posibilităţii restructurării obligaţiilor bugetare.

Potrivit acestuia, beneficiarii acestei proceduri de restructurare sunt persoanele juridice de drept public sau privat cu excepţia instituţiilor publice şi a UAT-urilor care 1. se află în dificultate financiară şi 2. înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2020 (termen prelungit ulterior), nestinse până la data emiterii certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal central, precum şi obligaţii bugetare accesorii.

Scopul este prevenirea intrării în procedura insolvenţei a firmelor care se află în dificultate financiară şi revitalizarea firmelor pentru care s-a deschis procedura insolvenţe, în condiţiile în care acestea ies de sub această procedură până la data aprobării restructurării obligaţiilor bugetare.

Beneficiarii trebuie 1. să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată reglementată de codul de procedură fiscală, 2. să prezinte un plan de restructurare şi un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent, şi 3. să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii la data emiterii deciziei de aprobare a restructurării obligaţiilor bugetare - debitorul care se află în procedura insolvenţei şi doreşte restructurarea obligaţiilor bugetare, poate notifica organul fiscal cu privire la intenţia sa, cu condiţia ca până la data emiterii deciziei de aprobare a cererii de restructurare să iasă din procedura insolvenţei.

"Un subiect destul de discutat de majoritatea contribuabililor mari. Avem şi o hotărâre a unei instanţe unde s-a acceptat într-un final această restructurare prin aprobarea acestei ordonanţe 6", a spus Luchici.

Totodată, debitorii trebuie să nu fi fost dizolvat, să fie îndeplinite obligaţiile declarative, potrivit vectorului fiscal, să îndeplinească testul creditorului privat, să depună la organul fiscal competent o notificare competent o notificare privind intenţia de restructurare a obligaţiilor până la data de 30 septembrie 2021 şi să depună o cerere de restructurare până la data de 31 ianuarie 2022, sub sancţiunea decăderii acestui drept.

Măsurile de restructurare pot fi propuse prin acest plan de restructurare: a. plata eşalonată a obligaţiilor fiscale pe o perioadă maximă de 7 ani, măsură obligatorie să fie inclusă în planul de restructurare, b. conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de codul de procedură fiscală, c. stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor bunuri immobile ale debitorului, anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de maximum 50% din totalul acestora, dacă debitorul achită cel puţin 15% din obligaţii bugetare principale până la data de depunerii cererii de restructurare.

Planul de restructurare trebuie să cuprindă obligatoriu: a. prezentarea cauzelor şi amploarea dificultăţii financiare a debitorului, b. situaţia patrimonială a debitorului, c. informaţii referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eşalonarea la plată, d. măsurile de restructurare a debitorului şi modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate financiară.

"Din punctul nostru de vedere, al organului fiscal, consider că această OUG 6 poate să facă numai bine mai ales contribuabililor mari şi pot beneficia de aceste prevederi depunând notificările, în speţă aceste cereri de restructurare, chiar şi când sunt în insolvenţă", a mai spus Luchici, adăugând că foarte important este acel test al creditorului privat. Costurile acestui test sunt suportate de către debitor.

M.G.

---

Actualizare - RADU BUFAN, PROFESOR UNIVERSITAR:

"Transpunerea directivei europene, dificil de realizat din cauza lipsei noastre de cultură a negocierii"

Proiectul de transpunere a directivei 2019/1023 a Uniunii Europene este greu de pus în practică, deoarece în România nu există o cultură a negocierii, susţine prof.univ. Radu Bufan, de la Universitatea de Vest Timişoara.

"Directiva europeană spune că trebuie făcute negocieri cu creditorii atât individual, dar şi în şedinţă colectivă. Mie mi-e greu să văd cum ar arăta o şedinţă colectivă cu toţi creditorii respectivi. Dacă până acum documentele erau asumate de evaluatori şi specialişti, acum se vine cu negocierile individuale şi în şedinţă colectivă. Penalizarea excesivă, în ultimii ani, a relaţiilor dintre autorităţile publice şi particulari nu e de natură să încurajeze modificarea comportamentului creditorilor instituţionali de a se duce pe negocieri. Nu avem o procedură clară, nu există un cadru care să te ducă să iei o decizie pe documente asumate de mai multe persoane. Nu cred că această transpunere, aşa cum e luată din directivă, la nivel general, poate să conducă la rezultate, pentru că noi nu avem această cultură a negocierii. Dacă aş fi în pielea persoanelor de la o instituţie publică ce trebuie să semneze, dacă nu aş avea un sistem legal care să mă ajute să dau o soluţie, nu aş face asta", a spus Radu Bufan.

G.M.

---

Actualizare - Alexandru Petrescu, fost ministru PSD al Economiei: "Decizia de promovare a pieţei de capital din România la statutul de emergentă a fost luată sub un guvern de centru-stânga"

Decizia de promovare a pieţei de capital din România la statutul de emergentă a fost luată sub un guvern de centru-stânga, a spus Alexandru Petrescu, fost ministru PSD al Economiei. Acesta a punctat la rândul său că momentul listării este foarte important.

Acesta a precizat: "Am făcut parte dintr-un guvern în 2019 când în septembrie a fost luată decizia de către FTSE Russell ca piaţa de capital românească să treacă de la statutul piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă. Acest lucru s-a întâmplat efectiv în 2020, în aceeaşi lună septembrie, dar decizia de promovare a pieţei de capital din România a fost luată sub un guvern de centru-stânga, asta ca să putem să dăm la o parte orice fel de neclaritate vizavi de determinarea pe care politica economică de stânga o are vizavi de listare. Eu sunt un susţinător al finanţărilor prin bursă. Din păcate, instrumentul este încă moderat dezvoltat în România, dar subscriu multora dintre ideile pe care colegii mei le-au enunţat înaintea mea, mă refer şi la domnul senator Zamfir. Însă vizavi de listarea companiilor de stat, acum cu toţii trebuie să fim de acord că timingul este esenţial. Momentul listării este cheie. O companie discutată în spaţiul public că ar fi listată, îmi şi doresc să fie listată la un moment dat, ar fi Aeroporturi Bucureşti, o companie care a înregistrat o scădere a veniturilor dramatică, din motive evidente. Acum avem o repornire a fluxului de tranzit, de călători la nivel european şi mondial, dar timid încă şi încet-încet aeroportul începe să se umple din nou. Managementul companiei, prin Minister a hotărât concedierea a câtorva sute de oameni. Deci cum ar arăta compania asta listată, ce fel de prezentare de bonitate îi poţi face unei coompanii care în esenţă este foarte bună, dar dacă te uiţi în istoricul ei recent arată absolut dezastruos. Şi vă daţi seama că ar fi listată la nişte parametri financiari extrem de nefavorabili pentru viitorul şi bonitatea companiei. Deci timingul este esenţial. Determinarea, dorinţa, strategia de a creşte piaţa de capital din România este fără dar şi poate unul din atributele guvernelor în care am fost eu".

M.G.

---

Actualizare - Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB): "Momentul listării la bursă este într-adevăr foarte important. Presiunea pe listarea Hidroelectrica vine din partea Fondului Proprietatea, care vrea în mod evident să facă exit din România"

Momentul listării companiilor de stat la bursă este într-adevăr foarte important, iar exemplul este nerealizarea vânzării planificate a pachetului de 10% din Petrom deţinut de stat în perioada în care a izbucnit criza datoriilor suverane în Europa, a afirmat Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi vicepreşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Există însă o diferenţă între listarea unei companii de stat şi vânzarea ei, a precizat Dan Paul.

"Guvernul atunci nu a vândut pachetul de 10% pentru că ar fi fost un preţ prost, cu toate că compania este listată la bursă. Deci aici vreau să facem o distincţie simplă între listare şi vânzare. Acea lege de care aţi amintit defapt anulează o altă lege care interzicea statului român să vândă participări pe care le are la anumite companii. Putem lista Hidroelectrica sau altă companie cu capital de stat fără ca statul să vândă din pachetul său. Ce ar fi rău în a face acest lucru? Eu spun listăm companiile... Dar sunt de acord şi cu dumneavoastră, dacă momentul nu e bun, statul nu vinde. Pentru că Hidroelectrica are un acţionariat format din 80% statul român şi 20% Fondul Proprietatea. Presiunea pentru listare este din partea FP care este clar că face un exit din România, dar listarea ar aduce transparenţă, management şi aşa mai departe. (...) Orice companie listată devine auditată, bancabilă, e transparentă, etc. Şi ar putea să creeze lichiditate în piaţă prin exit, FP pentru un free-float de 20%. Adică acţiuni libere la tranzacţionare fără ca statul să-şi diminueze cota de 80%. Şi trebuie să menţionez că sunt companii listate precum Nuclearelectrica unde statul şi-a păstrat pachetul majoritar, Electrica, Transelectrica, Transgaz, sunt foarte multe companii cu capital de stat listate la bursă unde statul încă are pachetul majoritar. Eu sunt împotriva vânzării proaste a participaţiilor proaste", a spus Dan Paul.

Anterior, senatorul Daniel Zamfir a spus că la CEC Bank, companie aflată integral în portofoliul Ministerului Finanţelor, s-a făcut un audit cu intenţia clară de a vinde pe bursă CEC-ul.

M.G.

---

Actualizare - GHEORGHE PIPEREA: "CFR Marfă va fi împărţită în mai multe bucăţi şi lichidată până în 15 iunie"

Împrumuturile făcute de guvern în ultimii ani - peste 30 miliarde euro - nu se regăsesc în economie, susţine prof.univ. Gheorghe Piperea, care mai afirmă că autorităţile nu iau nicio măsură pentru salvarea unor importante companii de stat, ci preferă lichidarea lor.

"Ne confruntăm cu ceea ce ar fi trebuit să fie un concordat preventiv de succes la CFR Marfă, companie care a fost sub ancheta Comisiei Europene care a decis restituirea ajutorului de stat de peste 450 milioane euro chiar cu riscul falimentului. Până în 15 iunie CFR Marfă va fi împărţită în mai multe bucăţi şi lichidată. Avem Liberty Galaţi, care are din 2019 probleme antrenate de obligaţiile financiare suplimentare rezultate din obligaţia de a cumpăra certificatele de CO2 şi care problemă e multiplicată de patru ori de faptul că grupul care deţine societatea, condus de Sanjeev Gupta, este la nivel global în situaţie de prefaliment, aş spune chiar că se prefigurează un faliment virtual, motiv pentru care a început să vândă din fabricile din Europa. Grupul ceruse de la statul român în martie 2021 o garanţie guvernamentală de 180 milioane euro, dar nu se ştie de ce premierul nu s-a grăbit să semneze o astfel de garanţie, care ar fi fost o mare problemă. Mai avem problema Complexului Energetic Oltenia, care a obţinut prin două ordonanţe de urgenţă succesive - OUG 21/2021 şi OUG 26/2021 - un ajutor de stat de 260 milioane euro. La 30 aprilie 2021, nici Complexul Energetic Oltenia şi nici Liberty Galaţi nu au fost în măsură să achite certificatele de CO2 ceea ce triplează datoria prin amenzile aplicate. Cele trei companii, care au 40.000 salariaţi direcţi şi alte zeci de mii de beneficiari pe orizontală, vor dispărea curând", a spus Gheorghe Piperea.

---

Actualizare - DANIEL ZAMFIR, SENATOR: "Guvernul a îngropat industria HoReCa"

IMM-urile şi Horeca au simţit din plin haos legislativ a guvernărilor din ultimii doi ani şi, din păcate, nicio măsură nu a venit ca urmare a consultării cu actorii importanţi, afirmă senatorul social-democrat Daniel Zamfir.

"Furtuna insolvenţelor e inevitabilă, e iminentă.Toată lumea aştepta ca cele trei măsuri adoptate anul trecut să fie gura de oxigen necesară IMM-urilor pentru supravieţuire. În realitate, pe măsura 1 - granturi pentru microîntreprinderi, din 29250 de solicitari, azi avem doar 40,6% din cereri admise, în condiţiile în care ea a început în urmă cu un an. La măsura 2 - capitalul de lucru, din cele 22226 solicitări, sunt semnate 8321 contracte, dintre care sunt neplătite 200. Adică sub 50% din solicitări soluţionate. Măsura 3 - granturile pentru investiţii, erau 27000 de solicitări ale companiilor româneşti, erau în joc aproape 16 miliarde lei, bani care acum nu se mai alocă pentru că ministrul actual al Economiei a constatat că fostul ministru nu ştiu ce a făcut şi lucrurile au ajuns la DNA, iar măsura s-a închis. În privinţa HoReCa, guvernul nu a făcut decât să îngroape această industrie, ce a fost pusă la pământ. Prin OUG 10/2021, guvernanţii au spus că acordă măsuri de sprijin financiar şi au modificat OUG 224/2020. Schema asta de ajutor de stat se derulează până la 31 decembrie 2021, iar plata sumelor urmează să fie realizată până în 30 iunie 2022. Cine mai rezistă din HoReCa până în 2022?", a spus senatorul Daniel Zamfir.

El a arătat că, într-un clasament global care a analizat 120 de ţări din perspectiva pachetelor de sprijin financiar adoptate de guverne, România e pe ultimele locuri primind calificative foarte slabe privind transparenţa pachetului financiar pentru sprijinirea companiilor şi a ponderii din Produsul Intern Brut privind sumele alocate pachetului de sprijin.

G.M.

---

Actualizare - Gheorghe Piperea: "Directiva 2019/1023 a Uniunii Europene - o lege de dare în plată pentru companii"

Directiva 2019/1023 a Uniunii Europene, ce trebuie implementată până la finalul lunii iunie 2021, este o formă adaptată pentru companii a conceptului de dare în plată, susţine avocatul Gheorghe Piperea, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti. "Darea în plată care nu trebuie să sperie creditorul, ci este o modalitate de asanare a situaţiilor dificile în care se află debitorul. Darea în plată nu este o ştergere de datorie, ci o îngheţare temporară a efectelor contractului, o negociere. Dacă crediorult financiar este prea arogant, egoist, se ajunge în faţa judecătorului care face acest lucru, iar in ultimul pas se ajunge la o ştergere a datoriei prin darea în plată. Prin intermediul notificării oneste pe care o face debitorul către creditorii săi, spiritul directivei este că în 60 de zile se îngheaţă efectele contractului cu creditorii pentru a se face o negociere privind restructarea business-ului debitorului, corespunzător unui compromis în sens de remitere de datorie, de eşalonare din partea creditorilor; de asemenea intervină o antantă, care se numeşte concordat, între debitor şi principalii creditori care să asigure continuitatea, salvgardarea întreprinderii debitorului. Întreprinderea nu e doar o maşină de făcut bani pentru manageri şi acţionari, ci e centrul intereselor unor persoane extrem de variate, începând cu salariaţii, continuând cu companiile de utilităţi, administraţia locală, clientela firmei respective care au toţi interesul ca întreprinderea să funcţioneze chiar dacă îşi schimbă titularul. Ideea de salvgardare prin restucturare a întreprinderii este şi în interesul creditorilor", a precizat Gheorghe Piperea.

Domnia sa a avertizat că se încearcă pervertirea spiritul directivei europene printr-un proiect de modificare a legii insolvenţei, proiect aflat pe masa ministrului justiţiei, care a fost redactat în urma unei selecţii de oferte şi "a fost pseudo-dezbătut cu doar 50 sau 60 de persoane". Conform domnului Piperea, proiectul nu e gata şi nu vom avea o implementare până la termenul prevăzut în directiva europeană, ceea ce va atrage un tsunami de insolvenţe în rândul companiilor româneşti.

G.M.

---

Directiva UE 2019/1023 privind restructurarea, ştergerea de datorii şi decăderile, precum şi ajutoarele de stat şi facilităţile fiscale/bancare în pandemie versus restructurarea companlor se numără printre temele primei conferinţe pe subiectul redresării preventive şi a insolvenţei organizată de Piperea & asociaţii - "Liniştea dinaintea furtunii şi tentativele de îndiguire" -, care are loc astăzi, la Capital Plaza Hotel.

Temele conferinţei sunt:

(i) Tsunami de insolvenţe, CERS + BCE (https://www.ft.com/content/c843dd94-91f7-444d-a3c7-5e0d7dd160d5) - reacţii birocratice întârziate, împrumuturi şi facilităţi nocive

(ii) Directiva UE 2019/1023 privind restructurarea, ştergerea de datorii şi decăderile - spiritul reglementării (prioritizarea restructurării în vederea salvgardării întreprinderilor viabile şi oneste, negocierea şi recăpătarea încrederii în libertatea comerţului, reducerea poverii datoriei prin ştergeri totale sau parţiale şi reeşalonări ale obligaţiilor)

(iii) Întreprinderi mari - restructurarea versus insolvenţa, importanţa misiunii şi a raison d`être ale întreprinderii

(iv) Ajutoare de stat şi facilităţi fiscale/bancare în pandemie versus restructurare - vaccinuri economice cu efecte adverse (amânarea soluţiilor economic şi juridic sănătoase, agravarea datoriilor şi pierderilor, comentarea prin "acorduri" de eşalonarea a abuzului de putere economică sau administrativă)

(v) Avertizarea timpurie - rolul propriu-zis al cenzorilor/auditorilor, importanţa implicării acţionarilor minoritari semnificativi şi a reprezentanţilor salariaţilor, înţelesul exact al reglementărilor prudenţiale bancare, sensul sanitar al mecanismelor de disuasiune şi de persuasiune din legislaţia concurenţei şi a protecţiei consumatorilor

(vi) Răspunderea managerilor, ca mijloace de prevenţie a dificultăţilor întreprinderii

(vii) Pierderile, suportarea lor de către acţionari prin mecanismul reîntregirii capitalurilor proprii şi instrumentalizarea remuneraţiei de tip bonus/malus a managerilor, ca tehnici juridice de prevenţie a dificultăţilor întreprinderii

(viii) Rolul digitalizării în apariţia, agravarea sau evitarea dificultăţilor întreprinderii - de la "optimizarea" fluxurilor informaţionale, financiare şi logistice, la home working/schooling şi la înlocuirea omului cu algoritmul/IA

Moderatorul evenimentul este avocatul Gheorghe Piperea, profesor universitar, iar printre speakeri se numără Radu Bufan, profesor universitar Florin Moţiu, profesor universitar, judecător Curtea de Apel Timişoara, Ciprian Păun, conferenţiar universitar, Mirela Călugăreanu (în curs de confirmare), Marius - Iacob Morari, preşedinte al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Alexandru Petrescu, fost ministru al economiei şi fost ministru al comunicaţiilor, Mircea Şomlea, director adjunct, direcţia arierate şi valorificare active, CEC Bank, Alexandru Răţoi, avocat, doctor în drept, Florian Mateiţă, practician în insolvenţă, partner, RomInsolv, Daniel Cătălin Zamfir, Vice-preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului, Daniel Fenechiu, senator PNL, Alexandru Burghiu, fost administrator special al Radet şi actual director al Termoenergetica, Adrian Câciu, economist, Valentin DRĂGOI, avocat DT Lawyers.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. PNL este pe urma PNTCD. Inchid tot ce a mai ramas de inchis in Romania. Jaf de jaf.

    ...

    1. Analfabeti, tradatori si borfashi sunt usristii tai.

      TOVARASUL ZAMFIR , CA DE OBICEI , MINTE DE CRAPA PIETRELE !!! NU GUVERNUL ROMANIEI , SI NICI NIMENI DIN ROMANIA , NU A '''''' INGROPAT '''''' INDUSTRIA HORECA !!! SA FACA BINE , SI SA CEARA SOCOTEALA [ ASTA DACA ARE CURAJ ] !!! PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ , CARE E SINGURUL VINOVAT DIN LUME , PENTRU CELE PESTE 2.000.000 DE CRIME IMPOTRIVA UMANITATII , DE IMBOLNAVIREA A PESTE 100.000.000 DE OAMENI , SI DISTRUGEREA UNOR INDUSTRII , CUM AR FI CEA AERIANA !!! CE BINE E , SA ARUNCI VINA PE ALTII !!! EU NU INTELEG NICI ACUM , CUM A AJUNS BOLNAVUL ASTA MINTAL , SENATOR AL ROMANIEI !!! BUN PROPAGANDIST , RECUNOSC , PALAVRAGIU , SI FACE DIN TANTAR , AVION , NU ARMASAR !!! LOCUL LUI , E LANGA TOVARASUL LENIN , NU IN ROMANIA !!! PANA MAI IERI , TIPA CA BANCILE ROMANESTI TICALOASE , SPOLIAZA DE BANI CLIENTII , CA CER O DOBANDA DE 5.000 % , DE 7.000 % , DE 10.000 % , DE 13.000 % PE AN !!! TREZESTE-TE DIN SOMN , CURCUBEULE !!! CA LUMEA TE CREDE !!! NICI CEI MAI TICALOSI CAMATARI , NU CER ATATA !!! DOBANDA BANCARA E DE 7 - 8 -10 % PE AN !!! DAR , ASTA INSEAMNA PROPAGANDA !!! DA DIN GURA , INFLORESTE CIFRELE , TIPA , SI LUMEA TE CREDE !!! DIN NOU , TE CREDE !!! ASA A FOST AMETIT POPORUL ROMAN , DIN 1944 , INCOACE !!! SI , DIN PACATE , ASTA MAI TINE SI ACUM !!!

      CE VINA ARE ROMANIA , CA NISTE COMUNISTI DEMENTI , DIN CEALALTA PARTE A GLOBULUI PAMANTESC , FAC EXPERIENTE PE OMENIRE !!! SA VADA CINE TRAIESTE , SI CINE MOARE !!! CATI REUSESC SA RAMANA VII , SI CATI NU ??? ZAMFIR E , CUM-NECUM , SENATOR AL ROMANIEI !!! DACA E PATRIOT , SA IA NENE , ATITUDINE !!! SA FACA MEMORIU LA AIA CU '''''' DREPTURILE OMULUI '''''', SI SA DEA CHINA IN JUDECATA !!! SA CEARA DESPAGUBIRI , PENTRU CEI 30.000 DE ROMANI OMORATI DEJA DE VIRUSUL CHINEZ , PENTRU TOTI PATRONII DIN HORECA PAGUBITI TOT DIN CAUZA LOR , SI PENTRU TOATE AFACERILE CARE AU AVUT DE SUFERIT , IN PERIOADA ASTA !!! SA PLATEASCA CHINA , SI NU BUGETUL DE STAT AL ROMANIEI !!! DACA ARE SANGE IN VINE !!! DACA ARE CURAJ !!! EL ARE CURAJ AICEA , CU BANCILE ROMANESTI !!! CU CHINA , DE CE NU ARE ??? CE , AI E FRICA SA NU TRIMEATA AIA , O ECHIPA DE UCIGASI , SI SA-I FIE GASIT CAPUL , PE TREPTE , LA PIATA SCANTEII , SI MAINILE PLUTIND , PE APELE HERASTRAULUI ??? DE DACA ??? DACA ESTI PATRIOT , SI LUPTI PENTRU TARA TA , A-TI ASUMI SI RISCUL ASTA !!! CA DE AIA ESTI SENATOR AL ROMANIEI , SI IEI O GRAMADA DE BANI !!!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Aug. 2021
Euro (EUR)Euro4.9176
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1551
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5820
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7837
Gram de aur (XAU)Gram de aur241.9299

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro