Consiliul Fiscal: Fără consolidare fiscală, datoria publică poate urca la 80% din PIB până în 2034

Dacă procesul de consolidare fiscală nu continuă, Consiliul Fiscal avertizează că datoria publică ar putea ajunge la aproximativ 80% din PIB până în 2034, o evoluţie considerată nesustenabilă şi care ar fi penalizată de pieţele financiare, se arată în Opinia publicată astăzi de instituţia publică cu privire la proiectul de buget de stat pe anul 2026 iniţiat de Guvern.

Potrivit Consiliului Fiscal, datoria publică a depăşit deja pragul critic de 60% din PIB, crescând spectaculos faţă de 39% din PIB în 2019. În schimb, dacă ajustarea fiscală va continua conform traiectoriei recomandate de Comisia Europeană, datoria publică ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% din PIB în perioada 2027-2028, după care ar începe să scadă, coborând sub 60% din PIB în jurul anului 2030.

Sursa citată mai arată că bugetul pentru 2026 este construit pe o corecţie fiscală importantă, un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB şi 6% din PIB în metodologie ESA, iar atingerea ţintei respective este „compatibilă cu construcţia bugetară”. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal avertizează că realizarea ei depinde de un control foarte strict al cheltuielilor bugetare.

Sursa citată prezintă şi coordonatele financiare ale proiectului legii bugetului de stat. Corecţia bugetară planificată este realizată în principal prin creşterea veniturilor. Veniturile bugetare totale sunt estimate să crească cu 11,1% în termeni nominali, adică aproximativ 73,8 miliarde lei, ponderea lor în PIB urmând să urce la 36% din PIB în 2026. Veniturile curente ar urma să crească de la 30,6% din PIB în 2025 la 31,1% din PIB în 2026. În acelaşi timp, cheltuielile bugetare totale sunt estimate să scadă uşor ca pondere în PIB, de la 42,36% la 42,26%.

De aceea, Consiliul Fiscal avertizează că menţinerea acestei traiectorii presupune o disciplină bugetară dificil de menţinut, mai ales în contextul creşterii unor categorii de cheltuieli.

Poziţia Consiliului Fiscal evidenţiază şi presiunea tot mai mare a cheltuielilor cu dobânzile. În 2026, acestea sunt estimate la aproximativ 60,8 miliarde lei, echivalentul a 3% din PIB, nivel determinat de dobânzile ridicate şi de creşterea rapidă a datoriei publice. În acelaşi timp, România continuă să aibă deficite externe foarte mari. În 2024, deficitul de cont curent a fost de 8,2% din PIB, iar în 2025 este estimat la aproximativ 8% din PIB. Consiliul Fiscal avertizează că aceste „deficite gemene” - bugetar şi extern - reprezintă o vulnerabilitate majoră, care poate conduce la un „sudden stop”, adică o întrerupere bruscă a finanţării externe.

Raportul respinge explicit ideea că investiţiile publice ar fi cauza dezechilibrelor bugetare. „Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare”, arată Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal mai arată că, în mod paradoxal, investiţiile publice sunt la niveluri record. În 2024 şi 2025, acestea au reprezentat aproximativ 6,7% şi 7,2% din PIB, iar pentru 2026 sunt planificate la circa 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. Totuşi, eficienţa acestora rămâne redusă, deoarece contribuţia lor la creşterea economică a fost de „cel mult un punct procentual”.

Consiliul Fiscal atrage atenţia şi asupra colectării fiscale slabe. Economia subterană este estimată la aproximativ 29% din PIB, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, România situându-se printre ţările cu cele mai mari niveluri ale economiei informale. Instituţia avertizează că reducerea gap-ului de TVA şi combaterea evaziunii reprezintă un „război intern” pe care România trebuie să îl câştige, iar nivelul scăzut al veniturilor fiscale „este o chestiune de securitate naţională”.

Problemele sunt amplificate şi de absorbţia redusă a fondurilor europene. La finalul lunii noiembrie 2025, rata de absorbţie a fondurilor din cadrul financiar multianual 2021-2027 era de doar 15,2% pentru programele naţionale şi 13,4% pentru totalul programelor naţionale şi regionale. În cazul PNRR, termenul limită pentru îndeplinirea tuturor jaloanelor este august 2026, iar Consiliul Fiscal avertizează că recuperarea întârzierilor în doar câteva luni este „extrem de dificilă”. Mai ales că, aşa cum arată sursa citată, „bugetul României pentru 2026 este adoptat cu întârziere considerabilă”, situaţie care reflectă nu doar dificultăţi politice într-o coaliţie largă, ci şi complexitatea deciziilor privind consolidarea fiscală într-un climat economic şi social tensionat. Consiliul Fiscal aminteşte şi că contextul internaţional se deteriorează, atrăgând atenţia că izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, chiar înainte de adoptarea bugetului, poate avea „consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României”, în special printr-un posibil nou şoc energetic care ar afecta creşterea economică şi inflaţia.

Opinia Consiliului Fiscal se referă şi la presiunile suplimentare generate de cheltuielile de apărare, într-un context geopolitic tot mai instabil. În 2026, România ar urma să aloce aproximativ 2,3% din PIB pentru apărare, mult sub nivelul unor state precum Polonia, care ar putea ajunge la aproximativ 5% din PIB.

În concluzie, Consiliul Fiscal transmite un mesaj clar: consolidarea bugetară trebuie continuată fără ezitare. În absenţa unor măsuri ferme, economia românească riscă deteriorarea ratingului suveran, creşterea rapidă a datoriei publice şi pierderea stabilităţii macroeconomice. „Creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună este un război intern pe care România trebuie să îl câştige”, avertizează instituţia, subliniind că miza este uriaşă într-o lume marcată de războaie, tensiuni geopolitice şi o nouă cursă a înarmărilor. În acest context, spaţiul de eroare al politicilor economice devine tot mai mic, iar disciplina fiscală nu mai este doar o opţiune, ci o necesitate vitală pentru stabilitatea economică a României.