CORESPONDENŢĂ DIN DANEMARCA Simplificarea reglementării şi tehnologia inteligentă în energie, factori necesari pentru competitivitatea industrială

Europa se află într-un punct de inflexiune în care competitivitatea industrială, tranziţia energetică şi transformarea digitală nu mai pot fi privite separat, ci ca un singur front strategic, au susţinut reprezentanţii industriei la Innovation Summit, eveniment ce a avut loc în 22 şi 23 octombrie la Copenhaga, Danemarca, sub egida grupului Schneider Electric.

Dinspre industria energetică se conturează o teză clară: dezvoltarea şi utilizarea Inteligenţei Artificiale în special în zona software, scalarea tehnologiilor verzi care funcţionează în practică şi o alianţă reală public-privat pentru capital, infrastructură şi competenţe sunt vitale pentru creşterea competitivităţii industriei europene la nivel global.

„Pe scurt, tehnologia energetică este soluţia care ia energie, aer şi apă şi le foloseşte pentru a produce combustibili şi substanţe chimice”, a afirmat Poul Georg Moses, director tehnic (CTO) pentru PtX Solutions în cadrul companiei Topsoe, explicând pe scurt miza Power-to-X ca verigă de legătură între electrificare şi moleculele de care economia are nevoie. Expertul danez a avertizat că noul val tehnologic nu poate reuşi dacă este implementat doar în câteva locuri, în aşa numitele insule de tehnologie. Poul Georg Moses a precizat: „Componenta digitală în modul în care produceţi şi în modul în care dezvoltaţi necesită în prealabil o viziune digitală, automatizare integrată şi parteneriate, deoarece nicio companie nu poate face singură acest lucru”.

• Parteneriatele public-private, cheia accelerării tranziţiei energetice şi digitale

El a arătat că în Danemarca, lecţia este pragmatică: ţara a împins tranziţia prin parteneriate între stat şi mediul privat, fixând ţinte şi bani pentru reţelele digitale şi energetice. În acelaşi sens, Lars Sandahl Sørensen, CEO al Dansk Industri - cea mai mare organizaţie patronală din Danemarca, a rezumat fără echivoc: „Trebuie să găsiţi modalităţi de a coopera, de preferat prin parteneriatul public-privat, în infrastructura digitală, în infrastructura energetică, dar şi pentru a găsi capitalul şi investiţiile necesare. Avem viziuni comune şi am stabilit nişte obiective reale. Vrem să atingem aceste obiective şi colaborarea dintre sectorul privat şi sectorul public este esenţială”.

Reprezentanţii industriei au mai arătat că, dincolo de ţinte, execuţia se mută în zona software. Automatizarea definită de software, deschisă şi interoperabilă, rupe dependenţa de echipamentele fizice şi scurtează timpul de la proiect la operare, astfel încât aceeaşi logică inteligentă să se poată conecta la parcuri industriale eterogene şi să optimizeze în timp real planul de producţie. În acest registru, IoT-ul (Internet of Things) industrial şi robotica părăsesc laboratorul şi intră în fabrică, iar modelele de limbaj devin instrumentul digital necesar pentru muncile repetitive de documentare, conversie de proceduri şi operaţionalizare a standardelor. „Am conceput rapid modelul nostru intern care a democratizat utilizarea şi a stabilit un nivel de competenţă de bază în întreaga companie. Angajaţii învaţă cum să configureze un agent, cum să automatizeze sarcini simple”, a arătat Poul Georg Moses, care a punctat beneficiile concrete ale automatizării unor procese: „obţineţi accelerări extraordinare având un model de limbaj care face munca grea şi apoi având oamenii” în buclă pentru validare.

• AI, Power-to-X şi digital twin: noile arme ale competitivităţii europe

În ceea ce priveşte utilizarea pe scară largă a hidrogenului în energie, directorul tehnic al companiei Topsoe susţine că deocamdată este greu de atins. „Practic, unde nu se va putea electrifica, va trebui folosit hidrogenul, dar numai ca un intermediar, deoarece este nevoie de combustibil pentru aviaţie, de anumite substanţe chimice, care nu pot fi făcute electrificând adezivul”, a afirmat Poul Georg Moses. El a precizat că obstacolul major este dat de scara industrială: „Dimensiunea unei centrale care produce amoniac (din Power-to-X) este poate a 20-a parte din dimensiunea unei centrale pe combustibili fosili; nu veţi construi dimensiuni mari pentru o tehnologie nouă, deci trebuie să vă gestionaţi riscul, fără reglementare, şi, în aceste condiţii, resursele fosile vor fi cel mai ieftin mod pentru mult timp”.

Reprezentanţii industriei au mai spus că, dacă Europa chiar îşi asumă obiectivele climatice şi securitatea energetică, atunci parteneriatele pentru standardizare, digitalizare şi automatizare de proces sunt pârghia care coboară costul tuturor proceselor.

Lars Sandahl Sørensen a mai afirmat că cheia stabilităţii unui sistem electric masiv electrificat nu stă doar în megawaţii produşi, ci în flexibilitatea inteligentă a cererii.

Iar cererea e în creştere, aşa cum a reieşit din dezbaterea organizată de postul de televiziune american CNBC în cadrul summitului, dezbatere desfăşurată sub titulatura "IoT, puterea economiei digitale în asigurarea tranziţiei”. Potrivit datelor prezentate de participanţii la dezbatere, consumul de electricitate la nivel global se ridică în prezent la aproximativ

30.000 TWh (Terrawaţi-oră), iar până în anul 2050 estimările că acest consum se va situa undeva între 70.000 şi 90.000 TWh. Din dezbaterea respectivă am mai reţinut că în acest moment 60% din investiţiile din energie sunt în capacităţile de producţie, în generare, şi numai 40% în dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie, ceea ce face dificilă integrarea regională ca multiplicator de eficienţă. Experţii din domeniu au susţinut că sistemul energetic naţional va deveni mai ieftin în funcţie de gradul în care va fi tranzacţionată energia peste graniţe, prin intermediul realizării unor interconexiuni mai puternice.

În ceea ce priveşte rolul inteligenţei artificiale în competitivitatea industrială, operatorii de infrastructură AI susţin că aceasta ar putea fi un catalizator în domeniul dezvoltării tehnologice în domeniul energetic. Caspar Herzberg, CEO al companiei AVEVA a arătat că în ultimele 18-24 de luni energia utilizată de AI a fost pentru antrenarea acesteia, dar folosirea Inteligenţei Artificiale va duce la o utilizare previzibilă a energiei, la programarea acestei utilizări în perioada în care preţul energiei este mai scăzut.

„Acum ne îndreptăm către o lume a inferenţei. De fiecare dată când scrii un prompt în ChatGPT, un GPU se activează undeva, iar pe măsură ce milioane, apoi miliarde de oameni îl folosesc, cererea devine imprevizibilă”, a spus Caspar Herzberg, care a adăugat că geografia energiei începe să conteze tot mai mult pentru cost şi amprentă: „Ne-am localizat mult în Norvegia, unde avem 100% energie regenerabilă şi foarte ieftin. De aceea OpenAI vrea să lucreze cu noi acolo”.

• Reţeta pentru o Europă competitivă: reguli simple, competenţe avansate

Dincolo de megaproiecte şi centre de date, Europa va câştiga sau va pierde la capitolul competenţe. Lars Sandahl Sørensen, CEO al Dansk Industri, a pus reflectorul pe „competenţe” ca factor de producţie: „Toate acestea nu se vor întâmpla fără competenţe. Noile tehnologii se dezvoltă rapid, iar, dacă scopul nostru este să le producem şi să le utilizăm, astfel încât oamenii să obţină beneficii, atunci competenţele sunt fundamentale. Este vorba de competenţe în sistemul de învăţământ, competenţe de leadership, competenţe de aplicare, de înţelegere a noilor tehnologii şi modul în care acestea sunt implementate în companii”.

Expertul danez s-a referit şi la dimensiunea demografică care accentuează presiunea: „Vom fi din ce în ce mai mulţi oameni în vârstă şi din ce în ce mai puţini tineri. De aceea este necesar să construim seturi de competenţe mult mai puternice şi să obţinem forţă de muncă calificată în Europa, altfel ne vom confrunta cu o lipsă acută a acesteia”. El a precizat că în teren asta înseamnă electricieni, programatori, operatori de instalaţii şi ingineri de date formaţi profesional pentru o industrie nativ conectată, în care produsele, liniile şi reţelele vorbesc aceeaşi limbă.

În ceea ce priveşte reglementarea, reprezentanţii mediului de afaceri, ai industriei, au solicitat în cadrul Innovation Summit simplitate, coerenţă şi aplicare uniformă pentru a opri risipa de resurse în conformare.

Lars Sørensen, CEO-ul Dansk Industri, a spus: „Abordarea mai pragmatică, pe care o solicităm autorităţilor de foarte mult timp, ar fi fost utilă pentru Europa. Din păcate, reglementarea a devenit prea greoaie, prea complicată şi prea multă. Motivul pentru care piaţa internă nu funcţionează este că fiecare ţară reglementează aşa cum îşi doreşte. Nu avem o piaţă integrată, o piaţă europeană unică, nu avem standarde similare”.

Reprezentanţii industriei energetice susţin că reţeta pentru o Europă competitivă nu se scrie în slogane, ci în reţele mai inteligente şi mai interconectate, în bascularea vârfului de consum prin flexibilitate digitală, în Power-to-X aplicat acolo unde electrificarea directă nu ajunge, în automatizare definită de software care scade costul total de proprietate, în AI antrenată când energia e mai ieftină, în inferenţă responsabilă, capital orientat către scalare, curricule care îmbină electricitatea cu software-ul, şi un cadru de reguli mai puţine, mai simple, aplicate la fel peste tot.